10,986 matches
-
cu oboseala provocată de universul real în care poetul este obligat să trăiască: „peste puterile mele poezia”. Cel mai reprezentativ volum al lui H. poate fi socotit Cămașa de apoi (1973), al cărui „personaj” este „o femeie întemnițată în adolescență”, proiecție nostalgic idealizată: „Dormi, doamna mea, și nu te teme / Te voi duce spre glorie deși / Drumul trece pururi prin moarte” (Nu mă apăr). Dorința de abandonare a lumii reale și de regăsire a unui univers pierdut se transpune în căutarea
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
Proza sa este dominată, mai cu seamă în anii ’50, de poncifele epocii, chiar dacă uneori ideologizarea nu e compactă. Cupluri romantice puse în situații-limită, episoade de pe front și momente de scindare a conștiinței sunt aduse în pagină și ca posibile proiecții autobiografice. O bună parte a scrisului său o constituie memorialistica nedisimulată (Din dragoste pentru Basarabia, 1992, și Copilul din văzduh, 1995). Unele romane i-au fost traduse în limbile sârbă și rusă. SCRIERI: Ion Asaftei, București, 1949; Drumul spre lumină
HUDICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]
-
B. Își amintește de sosirea Ansamblului Sovietic de Artă Populară Într-un climat marcat Încă de prejudecăți și de ură Împotriva rușilor. Ansamblul coral interpretase cântece populare rusești și germane, ceea ce sfidă acea Volkstümlichkeit a naziștilor. Expoziții de artă și proiecții de filme sovietice fuseseră de asemenea organizate. Reprezentările aveau loc În școală, iar studenții participau că la seminarii. Unii tovarăși vedeau picturi pentru prima data. Eram confruntați nu doar cu trecutul nazist, dar și cu nivelurile culturale și școlare scăzute
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Foarte aproape de această tehnică este și aceea a folosirii unor maxime și proverbe ca fundal apreciativ-proiectiv. Se găsesc și în folclorul românesc o serie de zicale pe tema căsătoriei, căsniciei, a creșterii și educării copiilor. Un caracter mai sporit de proiecție și complexitate îl are tehnica numită „ca și cum ar fi auzit” (Goode, Hatt, 1952). Subiectului i se prezintă itemi neutri (atitudinal) în legătură cu o valoare, instituție, obiect social și i se cere să îi claseze după gradul de favorabil-nefavorabil pe o scară
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin metoda evaluatorilor experți se consideră valori individuale. Se pleacă de la ipoteza că, în absența altor cadre de referință, subiectul va evalua itemii în acord cu poziția sa, adică va folosi ca puncte de reper atitudinile, valorile proprii. Mecanismul de proiecție este „îngroșarea prin contrast”. În general, oamenii au tendința să plaseze afirmațiile cu care nu sunt de acord mai la extrema opusă decât în realitate; astfel, subiectului care are o atitudine defavorabilă cu privire la obiect, o propoziție ce exprimă o atitudine
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să scrie ce ar spune o persoană tipică pentru poziția opusă, ea emite propoziții mult mai extreme decât atunci când scrie ceea ce ar declara cineva ce se situează pe propria-i poziție sau pe una apropiată. Într-adevăr, acest gen de proiecție este constatabil și în viața cotidiană, unde e ușor de observat cum își atribuie oponenții, de numeroase ori, mult mai multe și mai grave lucruri decât profesează în realitate. Tehnicile analizate mai sus au avantajul, spre deosebire de cele proiective, mai avansate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
criză intergenerațională, ci și la una interconjugală (Segalen, 1987). Chestiunea satisfacției și a fericirii familiale se diferențiază și în funcție decategoriile socioprofesionale. Probabil că însăși insistența noastră pe satisfacția emoțională și spirituală ce trebuie să o ofere familia este o proiecție a condiției de intelectual. În cazul multor familii, distribuite neuniform pe categorii și clase sociale, modelul familiei ca unitate pragmatic instrumentală cu funcții foarte prozaice (sex, buget, reproducere biologică) este cel predominant. Iată așadar ce dialectică subtilă persistă între indicatorii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
antropologi tind să dea oconotație negativă controlului social. Pliați adânc pe individualitate, libertate și criticism social, ei apără individul în fața familiei, familia în fața statului. Dar oare marea masă a oamenilor resimt acest control atât de coercitiv, sau această prezumție este proiecția intelectualului răzvrătit? Apoi, ar fi de conceput existența comunităților umane în complexitatea vieții sociale actuale, fără un (auto)control social? 8.3. Raportul părinți-copii sub semnul socialuluitc "8.3. Raportul părinți‑copii sub semnul socialului" 8.3.1. Șansele școlare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe măsură ce se dovedește că psihoterapia biologistă nu acoperă explicarea și tratamentul dimensiunilor psihosociale ale comportamentului uman, experții în științele socioumane, în particular psihoterapeuții, trec pe prim-plan. Rămâne de văzut dacă afirmația lui Griffin este o realitate sau o simplă proiecție aspirațională personală ori de breaslă. În tot cazul, creditul și admirația de care se bucură psihoterapeutul ca deținând secretele unui domeniu atât de fascinant și important cum este cel al sănătății mintale, trebuie folosite de acesta - în limitele deontologiei - în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în copilărie ce afectează acum raporturile din familie; - tratamentul constă, în consecință, ca prin interpretare, intuiție și înțelegere profundă, terapeutul să scoată la lumină legătura dintre introiecție (trecut) și disfuncționalitatea prezentă și să găsească modalități de a suprima transferul și proiecția (inclusiv pacient-terapeut), dezvoltarea unor mecanisme mature și pozitive de apărare a eului, cum ar fi altruismul, și sublimarea în locul celor imature și negative (fantezia psihopatologică, agresivitatea etc.). 9.3.2.2. Terapia familială multigeneraționalătc "9.3.2.2. Terapia familială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1 mai și 15 iulie 1892, ca supliment literar al ziarului „Economistul”. Revista își datorează existența îndeosebi eforturilor și colaborărilor lui Traian Demetrescu, prezent în fiecare număr. Din numeroasele sale versuri publicate aici, Clavirul și Simfonie de toamnă aduc, odată cu proiecția stărilor eului în peisajul simbolic, accente care îl anunță pe G. Bacovia. Prin aceste note de modernitate R.o. se apropie de „Literatorul”, în cercul căruia se formase Traian Demetrescu. Tot lui îi apar aici pagini de proză, amintiri și
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
pe tema reunirii familiei, îi corespund, la polul opus, „exercițiile pentru mâna stângă”, „capriciile” epice, prozele miniaturale, în care, părăsind tehnica observației, prozatorul reface, cu mijloacele sugestiei, ale reinterpretării mitului și ale parabolei, stări difuze, deschideri spre insolitul din cotidian, proiecții în fantastic și mister (Acvariul, Dispărând într-o bună zi, Ninge pe contrabas, Vară indiană, Dimineața unei nimfe, Întoarcerea lui Odiseu). Dimensiunea experimentală rămâne explicită în câteva tablete eseistice, transpuse în registru epic (Joc secund, Cuvintele), în filigranul cărora se
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
Pădurea spânzuraților. Acesta înscrie o contribuție fundamentală la edificarea speciei romanești psihologice în literatura română. R. își lărgește aria observației și investighează mai nuanțat câmpul vieții sufletești, tratând un caz de conștiință, nu numai individual, ci și colectiv ori ca proiecție a general umanului. Protagonistul cărții e Apostol Bologa, fiu de memorandist, intelectual cu studii filosofice și înclinații mistice din cauza educației religioase primite în copilărie. La izbucnirea războiului, ca singur fecior al familiei, rămâne acasă. Se angajează voluntar dintr-o reacție
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
stele?...”), în fine, sub „deznădejdi” circulă apa freatică din care se alimentează și retorica vindictei plebee a lui Nicolae Crevedia. Locul geometric al poeziei lui S. este intervalul dintre notație și viziune și dintre pastel (formă de lirism obiectiv) și proiecția (auto)biografică. Logodna apelor continuă acest mod liric, adăugând tematicii coordonata erotică. Aceasta pendulează între tonul de romanță, remarcat de critică, și cel de lirism aspru - reflex al stărilor de spirit ale celui ce se simte marginalizat, proletar, și pentru
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
le arată că, cu numai câțiva ani În urmă, necrezătorii, care includeau mulți dintre economiștii de elită și experții politici americani, erau convinși că introducerea unei valute unice comune În Europa nu va reuși. Totuși, euro a câștigat pariul dincolo de proiecțiile cele mai entuziaste ale supoterilor săi și este acum mai puternic decât dolarul - rata de schimb fiind 1,27 dolari În februarie 2004 - și este pe cale să devină un rival pe piețele financiare mondiale 11. Banca Centrală a Rusiei a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o expresie a celeilalte. Aproape un secol după ce Hegel a avansat pentru prima dată teoria personalității a proprietății, William James a fost după cum arată aceasta În termeni ușor de recunoscut pentru o generație care era obișnuită cu noțiune psihologică de proiecție. James scria: Este clar că e dificil de tras o linie de separație Între ceea ce un om numește eu și ceea ce acesta numește simplu: al meu. Noi simțim și acționăm În raport cu anumite lucruri care ne aparțin, Într-un fel asemănător
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de moarte care ne chinuie, pe care pruncul o trăiește la separarea inițială de mama sa, este cea care, până acum, a motivat o bună parte a progresului uman. Istoria civilizației pentru Freud, Brown și alți psihologi nu este decât proiecția instinctului morții asupra lumii exterioare. Am construit mari piramide, catedrale grandioase și zgârie-nori maiestuoși pentru a obține o doză de imortalitate, sperând să păcălim moartea și să regăsim acel sentiment al ființei, acea uniune oceanică care rămâne imprimată adânc În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de atitudine pe bază de disonanță accentuează asupra procesului de autopersuasiune. Ne putem îndreptățit întreba însă dacă la nivelul omului obișnuit aceste mecanisme sunt atât de prezente. Prezumția nevoii general umane de consistență cognitivă nu e oare mai degrabă o proiecție intelectualistă, o „deformare profesională” a celor ce prin activitatea lor - savanți, profesori, cercetători - trebuie să tindă mereu la o atare consistență? Se poate răspunde că există numeroase date experimentale ce atestă teoria disonanței și a derivatelor ei. Să nu uităm
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mod curent deci, e preferabilă o comunicare ce nu conține maxima informație în minime semnale - existând pericolul ratării mesajului -, dar nici o redundanță accentuată, aceasta însemnând costuri (în primul rând de timp) și, pe de altă parte, suprasaturație, intervenind plictiseala, de unde proiecțiile negative asupra sursei emitente. Studenții au prilejul de a audia și cursuri prea „ermetice”, dense, precum și unele cu excesivă redundanță. „Plictiseala” în comunicare se datorează însă nu numai repetiției, redundanței, ci și faptului că informația oferită nu este interesantă pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de alte grupuri sociale decât cei cu o personalitate nonautoritară. De factură psihanalitică, teoria explică structura de personalitate autoritară prin experiențele din copilărie, când, din cauza comportamentului sever și amenințător al părinților, s-au acumulat reprimări ce vor fi defulate prin proiecția prejudecăților și agresivității asupra altora, dar nu la întâmplare, ci asupra celor care nu fac parte din categoria socială proprie. Astfel încât indivizii autoritari, având trăsăturile de personalitate menționate, sunt motivați aproape irațional în a profesa prejudecăți și discriminări față de grupuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe scenele românești, dar și în URSS, China, SUA, Franța, Ungaria, Germania, Bulgaria, Cehoslovacia, ilustrează poate cel mai bine tipologia și conflictele epocii comuniste într-o modalitate teatrală care încearcă însă să depășească realismul primar, critic sau socialist, prin moralism, proiecții simbolice și mitice, folclorice și chiar prin sugestii expresioniste, într-un stil reflexiv, care prelungește, ca în Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă, spectacolul/lectura în interogație și meditație. Citadela sfărâmată, întemeindu-se pe observarea realității contemporane
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
și prin relații mediumnice. Asemenea lui Tristan Tzara, care în Grains et issues (1935) reda visului caracterul de „fenomen social activ” într-o lume care va face loc gândirii „nedirijate”, L. predică venirea unui timp în care fenomenele mediumnice, ca proiecții ale inconștientului, vor deveni o calitate comună. Asemenea celorlalți membri ai Grupului suprarealist român, L. explorează toate temele mitologiei suprarealiste, aducând un plus de fervoare în căutarea miraculosului, în inventarea iubirii și în admirabila dialectică a negării morții. Ca toți
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
emițătorul poate să comunice verbal ceva, iar nonverbal să comunice cu totul altceva). De aceea, în momentul în care emițătorul își gândește mesajul, este important ca acesta să fie generat dintr-o perspectivă empatică, în sensul că este utilă o proiecție în modul în care respectivul ascultător va recepționa mesajul când acesta va fi transmis efectiv. Mai precis, mesajul trebuie gândit în directă proporție cu cel căruia îi este adresat (trebuie evitată o tendință care își are propriul cotidian în practica
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cei doi autori, intersecții de care trebuie să ținem seama și care, în anumite contexte, se pot individualiza drept mesaje în sine; putem exemplifica prin ceea ce vom denumi mesajul pe care se așteaptă să îl primească receptorul (și care, în calitate de proiecție, de matrice introdusă de acesta în câmpul comunicării, poate împiedica și rigidiza însuși procesul comunicațional). El se situează undeva înaintea interpretării propriu-zise a mesajului de către receptor, generând, de cele mai multe ori, feedback-ul prematur despre care vorbeam mai devreme. 2.3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai sunt și alte elemente implicate (așa cum se relevă, spre exemplu, în modelul lui David Berlo asupra comunicării), cum ar fi atitudinea pozitivă în comunicare; - O activitate pe care o vom trata la rezolvările ineficiente ale conflictului este aceea de proiecție; ea se rezumă astfel: „Nu eu sunt cel care nu-l înțelege pe partenerul meu de comunicare, el nu mă înțelege pe mine!”. Trebuie să pornim de la premisa că toate persoanele cuprinse în procesul comunicării sunt reciproc responsabile pentru modul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]