3,588 matches
-
mari ca viața însăși. Pentru a combate această doctrină, sunt obligat să reproduc infirmarea precedentă. Economia politică știe foarte bine că argumentele sale nu sunt atât de distractive pentru a putea zice: Repetitia placent. Astfel, precum Basile, ea a răstălmăcit proverbul în folosul propriu, fiind foarte convinsă că în gura sa Repetitia docent. Avantajele de care se bucură funcționarii în a-și procura salariile este ceea ce se vede. Binele care rezultă din acest lucru pentru furnizorii funcționarilor este de asemenea ceea ce
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
atrăgând în jurul nostru oameni plăcuți cu care putem comunica ușor și printre care ne putem face mulți prieteni. Una din calitățile cele mai de preț pe care omul trebuie să o aibă este aceea de a fi manierat. Un vechi proverb spune că „de vremea frumoasă și de omul bun nu te saturi niciodată”. Dacă vremea frumoasă ne bucură pe toți fără să depunem vreun efort, omul bun este ca o construcție ce are la bază răbdare, dragoste și mult, mult
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
am căzut, învățați-ne să ne ridicăm și să mergem mai departe. Și vă mai rugăm ceva: fiți fericiți că ne aveți, pentru că așa v-ați asigurat nemurirea! I. DESPRE BUNELE MANIERE... „Florii i se cere parfum și omului politețe” (proverb românesc) Mesaj pentru tine Un vechi proverb englezesc spune: „Politețea nu costă nimic și cumpără orice!” Regula de bază, în orice împrejurare, este să te porți cu ceilalți așa cum ți-ai dori să se poarte și ei mereu în minte
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
și să mergem mai departe. Și vă mai rugăm ceva: fiți fericiți că ne aveți, pentru că așa v-ați asigurat nemurirea! I. DESPRE BUNELE MANIERE... „Florii i se cere parfum și omului politețe” (proverb românesc) Mesaj pentru tine Un vechi proverb englezesc spune: „Politețea nu costă nimic și cumpără orice!” Regula de bază, în orice împrejurare, este să te porți cu ceilalți așa cum ți-ai dori să se poarte și ei mereu în minte o cunoscută zicătoare, care spune: „Ce ție
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
ținuta "din cap până-n picioare". Ceilalți sigur vor observa dacă ești neîngrijit sau dezordonat. Desenează mai jos una din ținutele tale preferate și scrie unde o poți folosi. II. SALUTUL ȘI CONVERSAȚIA „După cum vei saluta, așa ți se va răspunde”(proverb românesc) II.1. FORMULE DE SALUT Se spune că salutul este un semn de respect, iar dacă saluți pe cei pe care îi cunoști înseamnă că te respecți pe tine însuți. Mia știe că trebuie să salute atunci când se întâlnește
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Când primești flori, nu trebuie să le pui pe masă sau pe un dulap și să uiți de ele, ci într-un vas cu apă. Sunt la fel de importante ca și cadoul. V. COMPORTAMENTUL IN SOCIETATE „Respectă și vei fi respectat!” (proverb românesc) V.1. VECINII De când învață despre bunele maniere, Mia a început să-și dea seama ce mult greșește atunci când o strigă pe mama ei de jos, așteptând ca aceasta să iasă la fereastră s-o întrebe ce vrea. Nu
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
geologicului. Tabăra de corturi se preface în oraș. Satele ungurilor sunt niște minuscule orașe, orașele românilor sunt niște mari sate. Alături de celții moderni, noi avem ca și chinezii o puternică expresie rituală și stereotipă. Observația milenară s-a fixat în proverbele obiective, și individul nu mai face inutile sforțări de cunoaștere. La lirismul dezordonat al mâhnirii se opune un adevăr etern: Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea... politica țării, mută ca a lui Vlaicu-vodă, stă pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aprinse poalele de toate părțile". Mihai Racoviță "se făcea a nu-i place să primească domniea, ca și fata ceea ce zice unui voinic: Fă-te tu a mă trage, și eu oi merge plîngînd". La usturătura cuvintelor se adaugă filozofia proverbelor, de astă dată mai ales din izvor popular: "Paza bună trece primejdia rea...; melul blând suge la două mume...; capul plecat nu-l prinde sabia"; "...și se potriveau amândoi acești boieri într-o fire, după cum se zice: calul râios găsește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
partenza. Pe de altă parte vedem că răsfoia pe Escouchard-Lebrun, pe Gentil-Bernard. Titlurile abstracte ale poeziilor sale (Adevărul, Călătoria, Neîncrederea, Pacea, Simpatia, Despărțirea, Imaginația, Judecata, Caleidoscopul, Ochianul, Ceasornicul îndreptat, La pahar) aparțin poeziei didactice în general. Încercări de a dezvolta proverbe fie și în poeme simple nu se pot despărți de exemplul dat de Moissy și Carmontelle. Năvala divinităților în Baccu, adevărat cântec de cramă, este de un pur stil Renaștere: Satiri, Fauni și Menade, Ești al nostru, bine-mi pare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
totdeauna cu efect burlesc: Aideți să vorbim degeabă Că tot n-avem nici o treabă, Fiindcă, Gura nu cere chirie, Poate vorbi orice fie. De multe ori însă Vorba, din vorbă în vorbă Au ajuns și la cociorbă. Ș-atunci vine proverbul: Vorba pe unde a ieșit Mai bine să fi tușit. Arta e clasică, îndreptată spre observația morală, de altfel cu mari îndemînări tehnice (rime interioare, armonizare a colorilor țipătoare). O galerie de "caractere" este alcătuită numai dintr-o combinație obiectivă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe unde a ieșit Mai bine să fi tușit. Arta e clasică, îndreptată spre observația morală, de altfel cu mari îndemînări tehnice (rime interioare, armonizare a colorilor țipătoare). O galerie de "caractere" este alcătuită numai dintr-o combinație obiectivă de proverbe și zicători, plină de nuanțe invizibile, de o truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
baba sa. Chiar comentarea pierderii frânghiei pare a fi făcută după un program de vorbire în cazuri de accident. Ca și Anton Pann, însă cu mai multă spontaneitate, Creangă aduce în scrierile lui mult lexic țărănesc, dar mai cu seamă proverbe, zicători, ce alcătuiesc așa-zisele lui "țărănii". Plăcerea stârnită de audiția scrierilor lui Creangă e de rafinament erudit și nicidecum de ordin folcloristic, și compararea cu Rabelais, Sterne și Anatole France, oricât ar părea de paradoxală, apare legitimă. Erudiția unui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu banalități și dulcegării poetice, piesa toată e armonioasă și cu aer definitiv. ALȚI DRAMATURGI Comediile lui V. Al. Jean (Ce știa satul, Lacrima etc.), de obicei într-un act, sunt spirituale, susținute pe o conversație delicată, un fel de proverbe mussetiene cu probleme morale. Industria teatrală a lui A. de Herz (1887-1936: Păianjenul, Bunicul, Mărgeluș etc.) s-a putut remarca temporal doar printr-o anume încordare scenică. "Păianjenul" e o văduvă onestă (virgină) care ține să treacă drept depravată, izbutind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
, specie folclorică exprimând, adeseori metaforic și uneori rimat, într-o propoziție sau într-o frază, un adevăr cu valabilitate generală , impus prin tradiție. Denumirea speciei este de proveniență cultă (din latinescul proverbium și francezul proverbe) și a înlocuit mai vechiul parimie, de origine neogrecească. În popor se folosesc termenii cuvânt, pildă, vorbă, zicală, zicătoare. Izvorât dintr-o experiență colectivă îndelungată, p. a circulat la toate popoarele, din cele mai vechi timpuri. Pătrunzând foarte devreme în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
veacului al XIX-lea, în Țiganiada lui I. Budai-Deleanu, dar mai ales în a doua jumătate a secolului ele colorează poveștile, povestirile și amintirile lui Ion Creangă. Surse: Anton Pann, Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, București, 1847; I. C. Hințescu, Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I.C. Chițimia, Timișoara, 1985; Petre Ispirescu, Zicători populare, RIAF, 1885, vol.V, 153-165; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, I-X, pref. G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. vol. I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
Anton Pann, Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, București, 1847; I. C. Hințescu, Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I.C. Chițimia, Timișoara, 1985; Petre Ispirescu, Zicători populare, RIAF, 1885, vol.V, 153-165; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, I-X, pref. G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. vol. I, îngr. Mugur Vasiliu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
Timișoara, 1985; Petre Ispirescu, Zicători populare, RIAF, 1885, vol.V, 153-165; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, I-X, pref. G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. vol. I, îngr. Mugur Vasiliu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
vol.V, 153-165; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, I-X, pref. G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. vol. I, îngr. Mugur Vasiliu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. vol. I, îngr. Mugur Vasiliu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de proverbe și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de proverbe și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
de proverbe și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de proverbe și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Gaster, Lit. pop., 197-201
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de proverbe și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Gaster, Lit. pop., 197-201; I.C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ist. lit., I, 193-199; Ovidiu Bârlea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de proverbe și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Gaster, Lit. pop., 197-201; I.C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ist. lit., I, 193-199; Ovidiu Bârlea, Proverbe și zicători românești, București, 1966; Pavel Ruxăndoiu, Aspectul metaforic al proverbelor, SPS, 94-113; Pavel Ruxăndoiu, Proverbele ca gen folcloric, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Gaster, Lit. pop., 197-201; I.C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ist. lit., I, 193-199; Ovidiu Bârlea, Proverbe și zicători românești, București, 1966; Pavel Ruxăndoiu, Aspectul metaforic al proverbelor, SPS, 94-113; Pavel Ruxăndoiu, Proverbele ca gen folcloric, în Folclor literar, I, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu, Timișoara, 1967, 183-199; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Gaster, Lit. pop., 197-201; I.C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ist. lit., I, 193-199; Ovidiu Bârlea, Proverbe și zicători românești, București, 1966; Pavel Ruxăndoiu, Aspectul metaforic al proverbelor, SPS, 94-113; Pavel Ruxăndoiu, Proverbele ca gen folcloric, în Folclor literar, I, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu, Timișoara, 1967, 183-199; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-439; Ovidiu Papadima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]