4,155 matches
-
de învățământ constituită în vederea realizării pregătirii practice pot face parte: unități de învățământ cu personalitate juridică de nivel preșcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal, profesional, centrele școlare pentru educație incluzivă, centrele logopedice interșcolare și cabinetele logopedice, centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, palatele și cluburile copiilor și elevilor, Palatul Național al Copiilor din București, cluburile sportive școlare. ........................ ART. 7. Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene componenta
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de activități didactice de probă, susținute de studentul practicant sub îndrumarea mentorului; susținerea unor activități didactice de probă și a unei lecții care va fi considerată finală, considerată rezultat cuantificabil al formării inițiale prin practica pedagogică; elaborarea fișei de caracterizare psihopedagogică a unui elev; participarea la activități extrașcolare sau extracurriculare coordonate de profesorul-mentor (observare, organizare, proceduri specifice etc.) 3.2. PROTOCOLUL DINTRE UNIVERSITATEA ”ALEX. IOAN CUZA” și I.Ș.J. IAȘI din data de 03.10.2011 CU PRIVIRE LA PRACTICA PEDAGOGICĂ A
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
2011-2012 și a fost întocmit pe baza Regulamentului de organizare și desfășurare a practicii pedagogice, parte din O.M.E.N. nr. 3312/23.02.1998. Acesta cuprinde obiective concrete stabilite prin Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic a Universității în vederea pregătirii psihopedagogice și metodice inițiale a studenților, după cum urmează: durata practicii pedagogice va fi de 3 ore/săptămână, desfășurată în perioada comună semestrelor școlare și universitare, în conformitate cu planurile de învățământ, conform orarului mentorilor; în semestrul al II-lea există posibilitatea desfășurării practicii
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și metodice inițiale a studenților, după cum urmează: durata practicii pedagogice va fi de 3 ore/săptămână, desfășurată în perioada comună semestrelor școlare și universitare, în conformitate cu planurile de învățământ, conform orarului mentorilor; în semestrul al II-lea există posibilitatea desfășurării practicii psihopedagogice sub formă flexibilă, comasată, pentru a simplifica curricula universitară și eficiența timpului studenților din anul terminal, licență; nevoile de pregătire inițială pentru cariera didactică a studenților vor respecta prevederile din O.M.E.C.I. nr. 4316/03.06.2008, prin conformarea planurilor
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
unități de învățare; modele de proiecte de lecție pe diferite tipuri, inclusiv la ”consiliere și orientare” (dirigenție) sau o activitate educativă susținută de mentor la clasăminim 3, în total; proiectele de lecție pentru lecțiile de probă și cea finală; fișa psihopedagogică întocmită pentru un elev din școală; alte documente curriculare sau extracurriculare (facultativ); portofoliul de practică va fi evaluat de profesorul mentor și metodicienii facultății și va rămâne, ulterior, în posesia studentului practicant în vederea utilității acestuia în cariera didactică ca un
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Tipuri de itemi Definiție. Item-ul sau proba, reprezintă cel mai mic element independent, identificabil al testului sau o unitate de conținut exprimată sub forma unei întrebări, unei probleme sau sarcini de lucru. Itemii se clasifică în funcție de mai mulți factori psihopedagogici astfel: a) Itemii obiectivi sunt cei care solicită un singur răspuns dintr-o listă de variante. Aceștia pot fi: cu alegere duală care solicită un răspuns corect din două variante precum: adevărat sau fals (A-F); DA sau NU; corect-incorect
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
confort intelectual și timp liber mai mult decât al altora, ci căutări continue, perfecționare și autoperfecționare constantă, să citești, să fii creativ și să te documentezi zilnic...”să cauți, să găsești și să nu te predai, niciodată!” Cunoașterea și caracterizarea psihopedagogică a elevului Formarea și dezvoltarea personalității elevului în cadrul procesului instructiv-educativ din școală depinde într-o mare măsură de gradul de cunoaștere a fiecărui elev de către profesori. Cunoașterea personalității elevilor constituie o condiție deosebit de importantă atât pentru buna desfășurare a procesului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
atinge acest deziderat este necesară o bună cunoaștere a acestor nevoi. Acest lucru se poate realiza prin observarea directă a elevului, analiza rezultatelor la teste și chestionare etc. Studentul care efectuează practica pedagogică trebuie să întocmească o fișă de caracterizare psihopedagogică a unui elev, pentru a se familiariza cu problematica și metodologia activității de cunoaștere a personalității elevilor. În aceast sens, studentul practicant trebuie să aibă în vedere că personalitatea umană este o îmbinare unitară, dinamică și non-repetitivă a trăsăturilor fizice
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
metode de investigație observația, interviul, chestionarul, analiza produselor activității elevului, analiza documentelor școlare, diverse modalități de anchetă. Datele culese prin aceste metode se vor consemna în scris, fiind apoi prelucrate, interpretate, iar concluziile se vor înscrie în fișa de caracterizare psihopedagogică a elevului. Procedura de elaborare a caracterizării psihopedagogice a elevului trebuie să respecte o serie de condiții: consemnarea datelor tipice, esențiale; se vor face referiri la tendințele de dezvoltare ale trăsăturilor psihice sau ale personalității elevului în ansamblu, ritmul și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
activității elevului, analiza documentelor școlare, diverse modalități de anchetă. Datele culese prin aceste metode se vor consemna în scris, fiind apoi prelucrate, interpretate, iar concluziile se vor înscrie în fișa de caracterizare psihopedagogică a elevului. Procedura de elaborare a caracterizării psihopedagogice a elevului trebuie să respecte o serie de condiții: consemnarea datelor tipice, esențiale; se vor face referiri la tendințele de dezvoltare ale trăsăturilor psihice sau ale personalității elevului în ansamblu, ritmul și stilul de învățare, pentru a permite cadrului didactic
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
clasă 9. Procese verbale ale ședințelor cu părinții 10. Procese verbale ale Consiliului clasei (atunci când se întrunește) 11. Evidența elevilor și responsabilitățile acestora 12. Fișa personală a elevului 13. Dosar - date personale elevi ( tabel centralizator, înaintat și cabinetului de asistență psihopedagogică) 14. Dosar - Sancțiuni, Declarații, Abateri 15. Dosar - Scutiri medicale, vizare de cabinetul școlar 16. Dosar - Activități extrașcolare (documente justificative, fotografii) 17. Tabel situație școlară semestrială și anuală 18. Tabele situații speciale elevi ( navetiști, dificultăți socio-economice, părinți plecați în străinătate, risc
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sursele de informare; dreptul de dezvoltare a competențelor individuale și colective. Dreptul de a imagina și a crea devine astfel unul din drepturile omului, iar respectarea sa poate începe din grădiniță sau din școală. CAPITOLUL al II-lea FUNDAMENTELE ȘTIINȚIFICE - PSIHOPEDAGOGICE ALE PROBLEMEI CERCETATE II. 1 Delimitări conceptuale II. 2 Factorii creativității II.2.1 Condiții și factori structurali intrinseci ai creativității II.2.2 Condiții și factori socio - educaționali / intrinseci II.2.3 Interrelația factorilor creativității II. 3 Etapele procesului
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creative și le-a prezentat pe baza unui model este Guilford, care face distincția între trăsături, particularități relativ durabile și aptitudini-disponibilități individuale de a învăța anumite lucruri. În lucrarea sa „Psihologia creativității”, Erika Landau prezintă creativitatea în lumina diferitelor școli psihopedagogice. Astfel, Freud folosește conceptul de sublimare în descrierea creativității, punând temelia concepției psihanalistice asupra acesteia. Orientarea psihologic-abisală (Sharp 1930, Fairbairn 1938, Lee 1947) consideră că motivația oricărei performanțe culturale își are originea în devierea/deplasarea energiilor libidoului de la scopurile sale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
prezenței sau absenței unor aptitudinii sau interese specifice, din specificul activității, al informației, al tehnologiilor, al mijloacelor de expresie din cele două mari domenii ale creației și chiar din diferite domenii ale științei, tehnicii și artei. Din punct de vedere psihopedagogic, creativitatea reprezintă o structură psihică pe care școala este chemată să o formeze, să o dezvolte. II.5 Modalități de cultivare a potențialului creativ al elevilor Numeroși adepți ai tezei creativității aduc drept argumente rezultatele pozitive obținute prin metodele de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
generale de a învăța, de a acumula cât mai multă experiență socială. În același timp, trebuie să avem în vedere și nivelul de normalitate al vorbirii, principalele tulburări de limbaj ale unor elevi, stabilirea unui diagnostic corespunzător pentru începerea tratamentului psihopedagogic adecvat. Referitor la imaginație, psihologia școlară este interesantă cu precădere de formele active și voluntare ale acesteia: imaginația reproductivă, creatoare, visul de perspectivă. Particularitățile imaginației școlarului de vârstă mică pot fi puse în evidență observând modul în care el fabulează
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
discipline sau forme de activitate școlară care nu pun probleme deosebite; a treia ar fi integrarea totală În cadrul căreia copilul cu CES ia parte la toate acțiunile educative În condiții de egalitate cu copilul normal și beneficiază de o asistență psihopedagogică susținută și de Înalt nivel educativ. În felul acesta se asigură integrarea nu doar din punct de vedere academic, ca participare alături de elevii normali la educație, ci faptic, prin programe de susținere. Școala zilelor noastre nu trebuie să mai fie
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
care asigură adaptarea proiectului pedagogic la situațiile concrete ale clasei și ale câmpului psihosocial, aflate Într-o continuă schimbare și transformare. Această tendință susține În timp (auto)perfecționarea permanentă a activității didactice/educative cu efecte optimizante nu numai În plan psihopedagogic, ci și În plan social (cultural, politic, economic). Metode pentru stimularea creativității Stimularea creativității este un demers socioeducațional complex ce cuprinde simultan fenomene de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului creator. Trebuie, Însă precizat faptul că
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
încercări și verificări. Talent / supradotare / geniu și Creativitate În domeniul psihologic și pedagogic cercetătorii asupra fenomenului creativității se referă la copii studiați ca fiind creativi / dotați (supradotați sau superior dotați) / excepționali / talentați / cu performanțe superioare (academice sau creative). În literatura psihopedagogică românească, termenul de „supradotare” este folosit cu referire directă la nivelurile înalte ale capacității intelectuale generale. Este exclusiv inteligență (nu „factorul cognitiv”, căci acesta include și imaginația, factor decisiv în creativitate, de care s-a stabilit că inteligența se disociază
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în absența unui talent specific, copiii își pot forma un stil de viață creativ dacă primesc ajutor calificat, dirijat în mod „ecologic", particularizat, spre cei 5 P ai creativității: problema, personalitatea, procesul, produsul și mediul („Place"). În acest context, termenii psihopedagogici de creativ /necreativ prezintă o rigurozitate relativă, deoarece atributul „necreativ” face referire la o creativitate de nivel scăzut și nu absența la totală a acestei dimensiuni; creativitate normală înseamnă nivelul mediu, prezent la majoritatea populației, iar creativ presupune un nivel
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
obiectivelor operaționale propuse. Sub influența jocului se structurează întregul set de procese și operații. Părerea că jocul ar fi o formă facilă de activitate și că ar contribui mai puțin la dezvoltarea intelectuală, este greșită. Jocul are o mare importanță psihopedagogică și valențe formatoare, în joc copilul dezvăluie întregul său univers, demonstrând fondul de reprezentări, imaginație, sentimente, își mobilizează gândirea prin a găsi soluții. Prin joc copilul are posibilitatea de a vorbi sieși și celorlalți parteneri, în joc fiind implicate toate
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
îl joacă activitățile logico-matematice, prin antrenarea inteligenței. Trecerea de la capacitatea de percepere a realului imediat la cea de a opera cu spațiul larg și cu obiectele existente în acesta, implică necesitatea unui exercițiu prelungit, bine conceput din punct de vedere psihopedagogic și bine dirijat prin strategii adecvate. Imperfecțiunile spațiale nu pot fi eliminate decât prin repetarea acțiunii cu spațiul ca atare, îmbinând activitatea practică cu desenul. "Construirea spațiului nu se relevă din acțiunea de a arăta ci din construirea relațiilor." Percepția
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
care marchează viitoarele fobii școlare, lacunele în pregătirea școlară sub- sau suprasolicitarea, lipsa unor deprinderi și tehnici de învățare eficientă, dificultățile sau lipsa de preocupare în organizarea judicioasă a activității extrașcolare și a regimului de odihnă, aplicarea insuficientă a cunoștințelor psihopedagogice de către cadrul didactic în procesul instructiv-educativ a unor procedee metodologice moderne de diferențiere până individualizare a învățământului. Aprecierea adaptării copilului la solicitările școlare este indicat să fie interpretată prin analiza ansamblului de condiții extreme care solicită într-un fel sau
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de comportament după etapele de vârstă ale copilului, după semnificația socială și după simptomul prevalent. Tulburările de comportament apar ca efecte ale unor influențe sociale și organice strâns implicate. În cadrul acestor influențe, factorul organic are un rol predispozant iar factorul psihopedagogic un rol determinant. În categoria tulburărilor de comportament se includ si tulburări de comportament episodice caracterizate printr-o evoluție sinusoidală. Astfel după o perioadă de echilibru apar perioade de dezechilibru și comportamentul se modifică. La acești copii se observă un
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
îmbunătățite, un climat școlar tonifiant, stimulator etc. - Învățătorul/institutorul/profesorul reprezintă piesa de bază în acțiunea de asigurare a reușitei școlare. Pentru aceasta, el trebuie să dispună nu numai de o bună pregătire de specialitate, dar și de o competență psihopedagogică, exprimată prin multe capacități, precum: diagnosticarea capacității de învățare, care să permită o discriminare corectă dintre elevi; stimularea și încurajarea elevilor, prin cristalizarea sentimentului de succes; respectarea ritmului individual al învățării; ierarhizarea și diferențierea sarcinilor didactice; identificarea lacunelor și a
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
să prevină și să înlăture condițiile externe și interne ale disfuncțiilor școlare. În vederea realizării acestui obiectiv se utilizează un complex de metode pentru depistarea și diagnosticarea copiilor cu dificultăți de adaptare școlară. a) - Una din aceste metode ar fi fișa psihopedagogică a copilului preșcolar/școlar. La intrarea în școală învățătorul/institutorul/profesorul are primele informații despre copil din fișa de observații psihopedagogice din grădiniță, completată de educatoare, care ajută la evaluarea corectă a minimului de pregătire a școlarului mic. Din aceasta
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]