4,326 matches
-
săpată istoria noastră. A tăcea în fața acestei amenințări înseamnă a deveni complice. Dorin Tudoran, septembrie 1983, difuzată la 30 octombrie 1983 Domnule director, Mai întâi vă mulțumesc pentru difuzarea textelor trimise dvs. În luna martie a acestui an, sperând că puținele și scuzabilele inexactități de lectură de exemplu, amabil în loc de admirabil n-au avut darul să modifice cu nimic mesajul paginilor respective. în al doilea rând, sunt obligat să apelez din nou la bunele oficii ale postului de radio ce conduceți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
iubitor. Imediat ce toată această treabă a răsuflat la București, a fost desființată brusc mișcarea bridgistă din România, lumea bănuind că acesta a fost singurul mijloc, momentan, de pedepsire a fiului îndărătnic. Dar, oricare ar fi adevăratul motiv, încă unul din puținele lucruri bune rămase în nenorocita de Românie a fost distrus de nebunia și ticăloșia care au nenorocit Țara și Poporul. Pinocchio, 4 februarie 1984, difuzată la 26 februarie 1984 Domnule director, Vă mai amintiți de vânzătorii de pe bulevardul Elisabeta, azi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nici timp, după cele 12 ore de silnică inginerie zilnică, nu aveam. Când l-am revăzut, mi-a reproșat absența, părea jignit. Mi se mai Întâmplase, nu o dată, ca timiditatea, retractilitatea mea să fie citite anapoda. Am Îngăimat scuza oboselii, puținul timp disponibil. M-a surprins, cu atât mai mult, să aflu de la mama Cellei că MRP telefonase (eu nu aveam la vremea aceea telefon, unde locuiam) să mă invite la premiera de la Brăila a piesei sale Asta-i ciudat. Avea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Doamna mai În vârstă, am aflat, era mama fericitei care juca rolul de dactilografă a Poetului. Acesta se arăta foarte iritat de gardianul cu care se prezentase partenera. Brunetă foarte, nu mi se părea În nici un fel atrăgătoare și, după puținele replici, nici măcar interesantă. Iritarea nu s-a domolit nici la hotel, unde distribuția camerelor În bizarul trio devenise foarte disputată. Nu ne-am prea văzut În cele două zile de vacanță, se ferea să ne Întâlnească, din jenă, cred. În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trecem peste o lungă perioadă de boală, după Întoarcerea În București, oraș despre care nimic nu am a vă spune - o invazie de lichelism liber, de minciună liberă, de anticomunism și de șovinism libere nu izbutesc să fie contracarate de puținele momente de luciditate necomunistă (nu neo, ne - aici stă esența: nici anti, nici neo, ci ne!); bizar, frazele ceva mai limpezi și viziunea parcă mai degajată a lucrurilor aparțin nu celor care au rămas aci, ci câtorva (puțini!) dintre cei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de-o viață cu premiul de poezie Fundoianu, nume scump amândurora și, sunt convins, tuturor celor pentru care poezia a rămas o formă privilegiată de exilare din cotidian și de asumare și transfigurare, În același timp, a cotidianului, cu deloc puținele exiluri pe care ni le-a tot dăruit. Ca mare poet român și mare poet al exilului, Fundoianu Înnobilează premiul acordat astăzi unui confrate și urmaș care continuă să scrie și În noul mileniu În limba română, În Israel, țara
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o valiză toate câte mi le-aș fi dorit, ci și pentru că tocmai bietele pagini scrise sau tipărite constituiau ținta suspiciunii obsesive a vameșilor, mai ales În cazul unui scriitor, ba Încă a unuia nu tocmai adorat de oficialitate. Printre puținele hârtii aruncate În valiza călătoriei „turistice” de o lună, care nu știam Încotro mă va duce, dar care, bănuiam, nu mă va Întoarce, măcar pentru o vreme, la locul de plecare, aveam să descopăr, ulterior, cu uimire, o tăietură dintr-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a dat/ Să-l escaveze la ficat.” Foarte rău, Într-adevăr!... „Răii” nu cer iertare celor pe care Îi vânează și, ca vulturii flămânzi, nici nu iartă, la rândul lor, pe cei care se „pun În colți” cu ei. În puținele vorbe din acea dimineață la Torino nu se deslușise vreo aluzie la ceea ce ar fi să facă prigonitul, cum să reacționeze la rana cu care fusese silit din nou și din nou să se identifice. Găseam acum În finalul poemului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dădea termenului Își avea ambiguitățile sale: „Un scriitor popular, larg cunoscut și, totodată, stimat pentru arta sa de elita literară, de specialiști, scriitori și critici”. Cita fragmentul din Preda cu plapuma: „Mi-am vândut plapuma să am cu ce trăi, puținele cărți pe care le aveam și am Început să scriu o nuvelă. Mergea bine. Din când În când ieșeam, Îmi cumpăram pâine și roșii, dormeam câteva ore și mă Întorceam la nuvela mea”. Urmau considerațiile de mare finețe ale criticului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sursă ca liniștea interioară atunci când ființa sa fiziologică e primejduită: certitudinea că bătălia hotărâtoare se va da, pentru el, pe alt plan - acela al creației - și În vederea acelei bătălii Își menajează el forțele pentru a le păstra intacte”. În pofida nu puținelor resentimente și amintiri Înveninate și deși abia izbutea doi pași fără susținere, Paul Georgescu se dusese totuși la Muzeul literaturii, unde era expus cadavrul lui Marin Preda. A stat acolo, câteva minute, În picioare! (el, În picioare!), lângă trupul prietenului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
societății În care și-a trăit viața, devenind, treptat, parte inseparabilă a acesteia. Opera sa, cu deosebire cea privind iluminarea unor perioade și personalități complicate, complexe și controversate ale culturii române, ar fi greu de ignorat, chiar și de către nu puținii săi adversari sau de către cei care considerau că Orenștein nu trebuia, tocmai el, să abordeze tematici de prea gravă portanță și importanță națională. Ampla și coerenta sa operă, de o amprentă inconfundabil și definitiv românească, desfide, prin temeinicie și luciditate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vinovați de existența sa frântă, ca autori ai unei vieți blestemate, În afara normalității. Pe strada Costache Morțun, nr. 4, patul pe rotile era adus uneori pe cerdacul larg, cât o cameră. Blecher atingea cu degetele fructele din crengile copacului... Dar puținele clipe de răgaz ale bolii le folosește mai ales pentru scris, pentru cartea care, cum spune, „ia proporții și se plămădește ca o ființă proteică”. Se luptă nu doar cu torsiunile trupului, ci și cu primejdia de a nu deveni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În pragul unui ev postmodern, În care va intra, probabil, tot prima, dacă nu a și intrat, America se reconfirmă ca o stație pilot a evoluției planetare, obligată acum să reevalueze consecințele-limită ale evoluției democratice, să scruteze șansele și nu puținele primejdii ale viitorului. Procesul descentralizării și diversificării continue, cu efectele de dezintegrare vizibile, forțează Înspre prim-planul actualității firești reacții centripete, tot mai frustrate. Marea cucerire a Americii - Libertatea - se dovedește o operă mereu deschisă, solicitând resurse adesea prohibitive, dacă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În sfârșit, manipulata problematică a Holocaustului, tot mai asaltată astăzi, cu sloganuri deloc mai puțin triviale decât comercializarea perpetuată de profitorii temei, ca literatură de consum, aproape că nu are tangență cu Saul Bellow. Planeta lui Samler este una dintre puținele sale Încercări de a-și apropia literar Holocaustul. O carte care nu cu Holocaustul se ocupă, Însă. La Întrebarea mea din 1999 de ce nu a fost preocupat, ca scriitor, de această temă, Bellow a răspuns că a fost extrem de preocupat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
desăvârșire. Anul trecut, părinții mei (tatăl 80, mama 77 de ani) au emigrat și ei, cu acte În regulă, din țară. Bagajul: câte 50 de kg de om. E puțin, pentru cât adună omul În opt decenii. Și totuși: printre puținele lucruri adunate din lumea și viața părăsite, se afla și crăvățelul meu. Până la sfârșitul zilelor mele nu mi-ar fi trecut prin cap să pun vreo Întrebare În legătură cu el, dar cât de Înduioșat am fost când mama - la prima reîntâlnire
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
așadar nu doar relațiile, chiar și limba. Iar eu scriu În acea limbă. Tocmai de aceea Îmi este foarte important ceea ce formulați ca Început, să spunem, al povestirii.” Tema limbii ca „Înrădăcinare” definitivă ne apropia, Într-adevăr, ca și nu puținele contradicții care rezultau din acest domiciliu, chiar dacă eu dusesem limba maternă peste mări și țări, departe de țara de origine. Nu fusesem deloc mirat, deci, de accentele biografice și literare pe care le regăsisem În cuvântarea lui Imre Kertész la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
au întors alți oameni și nu vor uita cât vor trăi. Și eu m-am reîntors de la Văleni, dar trist și decepționat. Până în ziua de azi, de câte ori îmi aduc aminte de acest fapt, îmi dau seama că e una dintre puținele mele atitudini pe care le regret și singura ispravă de care mă rușinez. În lunile Mai și Iunie din anul 1929, am cunoscut bine pe Horia Sima. La liceul din Făgăraș era cu un an înainte și n-am avut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
întunecate ce sunt. M-am gândit la Căpitan, la toată răbdarea lui în fața tuturor neînțelegerilor și răutăților omenești. Începusem să mă rușinez de sentimentul pe care l-am încercat la încheierea zilei aceleia și să-mi facă imputări de prea puținul spor pe care l-am obținut. Mă gândeam că, luându-mi inima în dinți, aș fi putut și mai mult. În vacanță Venise vara cu vacanța ei. Am dat examenele ce le aveam la Universitate și am plecat la Făgăraș
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Până nu plecase Stoicănescu ne-am dat seama că nu trebuie să se întreprindă nimic, fiindcă nu s-ar face decât victime și fiindcă totul se arăta de prisos. Războiul era pe sfârșite. Cu oameni adunați în pripă și cu puținele mijloace de care s-a dispus, am hotărât să nu întreprind nimic. Dispozițiile pe care le-am dat au fost de natură ca oamenii plecați de la domiciliu și urmăriți să stea pe unde vor putea, ca să nu fie prinși. Data
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cât am reușit voi afla tot „dincolo”. Din mărturiile despre Nicolae Petrașcu care se vor consemna, cea mai prestigioasă este a lui Ion Moța și cea mai plină de duioșie este aceea a fiului său, Horia, care deapănă câteva din puținele amintiri despre tatăl său din scurtele perioade cât acesta a fost împreună cu familia. Dăm pentru început dedicația pentru Nicolae Petrașcu de pe exemplarul cărții lui Ion Moța, „Cranii de lemn” aflată în prezent în biblioteca prof. Florin Claudian: „Camaradului și prietenului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a avut bătrânul! Ce-o fi fost în capul lui? Credea că o să mă dea gata cu un asemenea cadou? Cred că-i lipsește o doagă! Craniul semăna cu unul de cal, dar era mult mai mic. Punând la bătaie puținele mele cunoștințe de biologie, am dedus că stătuse pe umerii unui mamifer erbivor de statură mică, cu copite și cu fața prelungă. Există o mulțime de animale pe Pământul ăsta! Nu mi-au venit în minte decât căprioare, capre, oi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
treburile economice ale Americii de Sud. Ministrul de Externe al Germaniei solicita cu fermitate revizuirea balanței comerciale în relațiile economice cu Japonia. Israelul critica Siria, Siria critica Israelul. Un băiat de optsprezece ani își agresa tatăl. Nimic care să mă intereseze în puținele ore pe care le mai aveam la dispoziție. Ea s-a oprit în fața oglinzii să se pieptene. Era îmbrăcată cu pantaloni bej din bumbac și o cămașă maro în carouri. Mi-am înnodat și eu cravata și mi-am îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în sfera religiosului : Mihai Bud se transformă, prin mijloace banditești, într-un mesager al unei așa-zise reveniri a Mântuitorului, exploatând financiar fervoarea acestei noi credințe care ia proporții de masă. Romanul are meritul suplimentar de a fi una dintre puținele cărți ale literaturii române care încearcă să construiască o ficțiune pornind de la un astfel de caz. A treia Romă, care-și stabilește impulsul epic la nivelul conștiinței schizofrenice a pacientului unei clinici, complică firele, cronologiile, palierele narative, profitând de jocul
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
Între două crize, înregistrează ultimul succes literar major antum, citind la 4 mai 1888, la una dintre întrunirile Junimii din Iași, pe care uneori le onora cu prezența sa, partea a patra a Amintirilor din copilărie, tipărită postum. Își petrece puținul timp rămas punând „rânduială în cele însemnări” și glumind cu vizitatorii, tineri intelectuali ieșeni. Nici urmă de râs și veselie însă într-o scrisoare din 2 iulie 1889 adresată părintelui Gheorghe Creangă. Ultima lui zi de viață a fost foarte
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
lui Gérard de Nerval, din Baudelaire, Abel și Cain, Urâtul, Femeia. A adaptat - primul în literatura română - sonetul lui Rimbaud, Voyelles. Articolele sale, Arta nouă, Literatură și artă (1896), au fost, odată cu cele ale lui Macedonski și Șt. Petică, între puținele luări de poziție teoretice prosimboliste din acel moment de început al modernismului. Prin cea mai mare parte a poeziei, prin traduceri și modele pe care le-a urmat, D. se înscrie, alături de Al. Macedonski, I.C. Săvescu, Al. Obedenaru, C. Cantilli
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]