3,755 matches
-
înclinată) este destinat pentru cercetarea spațiului aerian, descoperirea și urmărirea țintelor aeriene, determinarea apartenenței de stat a acestora și furnizarea datelor de radiolocație eșaloanelor interesate. Transmiterea datelor radar către utilizatori se poate realiza astfel: Spre deosebire de radarul P-30 (Cristal), la radarul P-35 antena de sus a fost instalată orizontal cu o anumită înclinație în plan vertical și a fost înlocuit un canal decimetric cu unul centimetric. Antena de jos se putea înclina în plan vertical față de orizontală cu 3 - 4
P-35 (radar) () [Corola-website/Science/335625_a_336954]
-
unul centimetric. Antena de jos se putea înclina în plan vertical față de orizontală cu 3 - 4 grade în plus sau în minus iar antena de sus se putea înclina tot cu atâtea grade față de un unghi pozitiv stabilit prin construcție. Radarul a fost dotat cu sistemul de recunoaștere prin radiolocație, ”amic-inamic”, de tip NRZ-20, (în sistemul ”Kremnîi-2”) și receptorul de răspuns activ NPA pentru recepția semnalelor de la avionul Mig-21 și următoarele. Rradarul P-35 a parcurs o serie de modernizări. În
P-35 (radar) () [Corola-website/Science/335625_a_336954]
-
prin radiolocație, ”amic-inamic”, de tip NRZ-20, (în sistemul ”Kremnîi-2”) și receptorul de răspuns activ NPA pentru recepția semnalelor de la avionul Mig-21 și următoarele. Rradarul P-35 a parcurs o serie de modernizări. În anul 1961 au fost testate în poligon radarele P-35 M, proiectate de uzina 588 a Consiliului Economic al orașului Moscova (MGSNH). La acest radar au fost modificări de proiectare a reflectorului antenelor, a crescut limita și viteza de înclinare a antenelor. Radarul P-35 M a fost
P-35 (radar) () [Corola-website/Science/335625_a_336954]
-
semnalelor de la avionul Mig-21 și următoarele. Rradarul P-35 a parcurs o serie de modernizări. În anul 1961 au fost testate în poligon radarele P-35 M, proiectate de uzina 588 a Consiliului Economic al orașului Moscova (MGSNH). La acest radar au fost modificări de proiectare a reflectorului antenelor, a crescut limita și viteza de înclinare a antenelor. Radarul P-35 M a fost cunoscut sub numele ”Landâș U”. Modificările aduse radarului P-35 M au condus la radarul ” Meci-35”, care
P-35 (radar) () [Corola-website/Science/335625_a_336954]
-
au fost testate în poligon radarele P-35 M, proiectate de uzina 588 a Consiliului Economic al orașului Moscova (MGSNH). La acest radar au fost modificări de proiectare a reflectorului antenelor, a crescut limita și viteza de înclinare a antenelor. Radarul P-35 M a fost cunoscut sub numele ”Landâș U”. Modificările aduse radarului P-35 M au condus la radarul ” Meci-35”, care ulterior a primit numele de P-37. Compunerea de bază a complexului: Вестник ПВО Radarul P-35 ”Saturn
P-35 (radar) () [Corola-website/Science/335625_a_336954]
-
a Consiliului Economic al orașului Moscova (MGSNH). La acest radar au fost modificări de proiectare a reflectorului antenelor, a crescut limita și viteza de înclinare a antenelor. Radarul P-35 M a fost cunoscut sub numele ”Landâș U”. Modificările aduse radarului P-35 M au condus la radarul ” Meci-35”, care ulterior a primit numele de P-37. Compunerea de bază a complexului: Вестник ПВО Radarul P-35 ”Saturn”
P-35 (radar) () [Corola-website/Science/335625_a_336954]
-
La acest radar au fost modificări de proiectare a reflectorului antenelor, a crescut limita și viteza de înclinare a antenelor. Radarul P-35 M a fost cunoscut sub numele ”Landâș U”. Modificările aduse radarului P-35 M au condus la radarul ” Meci-35”, care ulterior a primit numele de P-37. Compunerea de bază a complexului: Вестник ПВО Radarul P-35 ”Saturn”
P-35 (radar) () [Corola-website/Science/335625_a_336954]
-
înclinare a antenelor. Radarul P-35 M a fost cunoscut sub numele ”Landâș U”. Modificările aduse radarului P-35 M au condus la radarul ” Meci-35”, care ulterior a primit numele de P-37. Compunerea de bază a complexului: Вестник ПВО Radarul P-35 ”Saturn”
P-35 (radar) () [Corola-website/Science/335625_a_336954]
-
originea geografică a ornitofaunei din Republica Moldova, nucleul fiind compus din specii palearctice de vest și transpalearctice. Ion Ganea a elaborat bazele teoretice ale dirijării comportamentului păsărilor cu ajutorul repelenților bioacustici. A elucidat legitățile migrației păsărilor călătoare cu ajutorul mijloacelor de radiolocație (prin intermediul radarului), în scopul preîntâmpinării ciocnirii păsărilor cu aparatele de zbor. A întocmit o hartă-panou, care reflecta timpul apariției diferitelor specii de păsări deasupra teritoriului Republicii Moldova, înălțimea, direcția și viteza zborului lor. Un loc aparte în cercetările academicianului Ion Ganea îi revine
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
și poveștii relatate în "III" și "Black Flag". Cu toate că unele cadre, arme și mecanici au fost refolosite din jocurile anterioare ale seriei (cadrul orașului New York din "III", luptele navale, renovarea clădirilor pentru a câștiga bani, precum și localizarea inamicilor cu ajutorul unui radar, similar fostului mod multiplayer), portretizarea Asasinilor ca personaje negative a fost considerată "o [idee] nouă ce trebuia să apară în mecanicile de luptă ale seriei", din cauza tacticilor folosite de ei în jocurile anterioare (precum folosirea bombelor cu fum și ascunderea
Assassin's Creed Rogue () [Corola-website/Science/335654_a_336983]
-
militare, pentru poziționarea locală a mijloacelor de transport, cât și pentru alte scopuri. Un caz special de radiotelemetru poate fi considerat radioaltimetrul, cu toate acestea, în practică, în clasificarea tehnică aceste concepte sunt separate. În esență un radiotelemetru este un radar care are o construcție complexă și în afara determinării distanței acesta arată poziția obiectului față de un sistem de coordonate geografice precum și alte caracteristici ale obiectului. Măsurarea distanței cu ajutorul radarului este posibilă datorită proprietăților energiei electromagnetice: Aceste principii implementate practic într-un
Radiotelemetru () [Corola-website/Science/335688_a_337017]
-
clasificarea tehnică aceste concepte sunt separate. În esență un radiotelemetru este un radar care are o construcție complexă și în afara determinării distanței acesta arată poziția obiectului față de un sistem de coordonate geografice precum și alte caracteristici ale obiectului. Măsurarea distanței cu ajutorul radarului este posibilă datorită proprietăților energiei electromagnetice: Aceste principii implementate practic într-un sistem radar asigură descoperirea obiectelor și determinarea distanței și azimutului. Radiotelemetrele, cunoscute și sub denumirea de radare 2D, sunt folosite în domeniul civil și militar, în principal, pentru
Radiotelemetru () [Corola-website/Science/335688_a_337017]
-
are o construcție complexă și în afara determinării distanței acesta arată poziția obiectului față de un sistem de coordonate geografice precum și alte caracteristici ale obiectului. Măsurarea distanței cu ajutorul radarului este posibilă datorită proprietăților energiei electromagnetice: Aceste principii implementate practic într-un sistem radar asigură descoperirea obiectelor și determinarea distanței și azimutului. Radiotelemetrele, cunoscute și sub denumirea de radare 2D, sunt folosite în domeniul civil și militar, în principal, pentru descoperirea și urmărirea mijloacelor aeriene de zbor. A - După destinație: Pe aeronave se utilizează
Radiotelemetru () [Corola-website/Science/335688_a_337017]
-
de coordonate geografice precum și alte caracteristici ale obiectului. Măsurarea distanței cu ajutorul radarului este posibilă datorită proprietăților energiei electromagnetice: Aceste principii implementate practic într-un sistem radar asigură descoperirea obiectelor și determinarea distanței și azimutului. Radiotelemetrele, cunoscute și sub denumirea de radare 2D, sunt folosite în domeniul civil și militar, în principal, pentru descoperirea și urmărirea mijloacelor aeriene de zbor. A - După destinație: Pe aeronave se utilizează radiotelemetre în impulsuri care lucrează (pe principiul radiolocației active), împreună cu diverse telemetre radiofaruri și telemetre
Radiotelemetru () [Corola-website/Science/335688_a_337017]
-
navigație prin satelit (GPS), de tip navigare și geodezice. Pentru indicarea prin radiolocație a țintelor, în domeniul apărării antiaeriene, sunt utilizate radiotelemetre care lucrează în impuls, cu antene direcționale, lucrând cu reflexie pasivă de la țintă, de fapt, aceste radiotelemetre sunt radare specializate. B - După domeniul de utilizare: Din categoria radiotelemetrelor militare sovietice și rusești au făcut și mai fac parte: P-3, P-8, P-10, P-12, P-14, P-18, P-15, P-19, P-20, P-30, P-
Radiotelemetru () [Corola-website/Science/335688_a_337017]
-
de aceste misiuni de antrenament. Pentru împiedicarea transmisiunilor radio britanice, Serviciul de monitorizare radio ("Funkhorchdienst") comandat de Wolfgang Martini, a încercat bruieze frecvențele radio. Germanii au creat o tehnică subtilă de bruiere care a crescut interferențele radio-admosferice care scăzut performațele radarelor britanice de coastă. În plus, bombardiere Dornier Do 217 din cadrul Grupului aerian de bombardament 2 ("Kampfgeschwader 2") a primit misiunea organizării unor misiuni de diversiune electronică în zona de vest a Canalului Mânecii pentru păcălirea avioanelor inamice. Corpul aerian IX ("Fliegerkorps
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
cu benzină în mai puțin de 30 de minute. Galland a avut ideea organizării unităților aeriene pentru zborul la altitudini diferite, pentru asigurarea acoperirii a unei părți a acestora. Grupurile care zburau la altitudine joasă puteau să evite detectarea de către radarele de coastă britanice. Galland a cerut ca grupul naval să se bucure de o umbrelă aeriană formată din cel puțin 16 avioane de vânătoare de-a lungul traversării Canalului. Grupul de vânătoare urma să fie împărțit în două subgrupuri de
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
și Boulogne. La ora 19:25 pe 11 februarie, „Stopper” a decolat ca de obicei, dar a fost interceptat de un avion de vânătoare nocturnă Bf 110 al NJG 1. Hudsonul britanic a reușit să scape de urmărirea germanilor, dar radarul din dotare s-a dovedit a fi defect. „Stopper” s-a reîntors la bază și a aterizat la 20:40. Un alt avion a decolat spre aceeași zonă de patrulare, ajungând în locație la 22:38. Era deja prea târziu
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
a decolat spre aceeași zonă de patrulare, ajungând în locație la 22:38. Era deja prea târziu - vasele comandate de Ciliax părăsiseră deja portul. Avionlul Hudson „Line SE” ar fi putut să detecteze flota germană, dar în jurul orei 20:55 radarul de la bord s-a defectat. Echipajul britanic a hotărât la 21:50, după mai multe încercări eșuate de reparare a radarului, să se întoarcă la bază. În locul lui nu a decolat niciun alt aparat. Detectarea flotei germane depindea acum de
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
părăsiseră deja portul. Avionlul Hudson „Line SE” ar fi putut să detecteze flota germană, dar în jurul orei 20:55 radarul de la bord s-a defectat. Echipajul britanic a hotărât la 21:50, după mai multe încercări eșuate de reparare a radarului, să se întoarcă la bază. În locul lui nu a decolat niciun alt aparat. Detectarea flotei germane depindea acum de „Habo”, dar britanicii au avut din nou ghinion. Deasupra aeroportului de pe Thorney Island a început să se formeze ceața, iar „Habo
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
noapte până la ora 08:00 dimineața, când au fost înlocuite de avioanele de vânătoare diurnă ale JG 2. Flota germană a navigat timp de 11 ore de la Brest prin Canalul Mânecii spre strâmtoarea Dover. Întâmplara a făcut ca operatorul unui stații radar din Fairlight, East Sussex a terminat o reparație și și-a pornit instalația la timp ca să recepționeze 27 de ecouri la ora 10:15 pe 12 febrorie. Informația a ajuns la viceamiralul Bertram Ramsay, care a cerut sprijinul pentru executarea
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
înarmate ale Grupului 11 RAF. Ramsay a alertat de asemenea și Grupul 19 RAF și escadrila FAA care opera de la aeroportul Manston cu privire la existența unor posibile ținte în Canal, ținte ale căror număr și mărime nu erau cunoscute. Performațele instalațiilor radar erau puternic afectate de instalațiile de bruiere ("Ballstöranlage") montate pe două avioane Heinkel He 111, decolate de pe un aeroport de lângă Paris. După cele două Heinkel He 111 și-au încheiat misiunea, sarcinile lor au fost preluate de stațiile de bruiere
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
pe două avioane Heinkel He 111, decolate de pe un aeroport de lângă Paris. După cele două Heinkel He 111 și-au încheiat misiunea, sarcinile lor au fost preluate de stațiile de bruiere germane de pe malul francez al Atlanticului. Detectarea convoiului de către radarul de la Fairlight a fost un mare noroc pentru că germanii îl bruiaseră, considerând că este scos din funcțiune. Zece bombardiere Dornier Do 217 au executat misiuni împotriva portului și aeroportului din Plymouth, în vreme ce alte 15 au executat misiuni de diversiune pentru ca să
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
bombardiere. După lăsarea întunericului șase bombardiere-torpiloare Bristol Beaufort din cadrul escadrilei 86, trei din cadrul escadrilei 217 și trei din cadrul escadriei 22 au mai efectuat un atac. Comandantul de grup aerian C. Flood a condus atacul de la bordul singurului bombardier dotat cu radar pentru detectarea vaselor de suprafață. După identificarea convoiului, bombardierele au atacat fără succes, fiind respinse de focul puternic al antiaeriene de pe vase. Dintre cele 242 de bombardiere care au luat parte raiduri, cel mult 39 au reușit să atace efectiv
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
de bruiaj. Succesul german i-a impulsionat pe britanici să dezvolte aparatura pentru realizarea de contramăsuri electonice pentru depășirea sistemului de apărare conceput de colonelul Kammhuber. Una dintre contramăsuri a fost folosirea începând cu 1943 a paietelor de aluminiu împotriva radarelor germane. Folosirea acestei ultime măsuri antiradar a avut un efect devastator asupra capacității de luptă a aviației de vânătoare nocturnă germane în timpul opreațiuni Reichsverteidigung. Primuil pas în această luptă a fost operațiunea forțelor terestre britanice „Biting” pentru capturarea unui radar
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]