5,656 matches
-
memoria culturală:devine experiență sau valoare la care ne putem referi de-a lungul vieții). Dimensiunea subiectivă a înțelegerii textelor literare se justifică prin profilul diferit al cititorilor : un profil specificat în structuri cognitive, afective și intenții de lectură diferite. Receptarea lecturii are un caracter personal cu atât mai mult în cazul copiilor cu deficiențe senzoriale sau cu dizabilități de comunicare, a căror gândire și limbaj sunt foarte diferite. Pentru un astfel de tip de gândire (concretă, în imagini) textul trebuie
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
Acest lucru este valabil și în cazul copiilor cu dizabilități în comunicare sau mai ales în cazul lor. Din analiza cantitativă și calitativă a rezultatelor se poate vedea că există la copiii deficienți de auz un prag al înțelegerii și receptării textului literar dincolo de care este foarte greu să treacă. Probabil că ar trebui să existe o metodă a metodei dramatizării care să împingă mai departe descifrarea sensurilor și mesajelor lecturii. Însă acest prag nu ține doar de textele literare. Pentru
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
scopu‑ rile și circumstanțele pe care le urmărea. Pe măsură ce ne deplasăm în trecut, acest scop devine din ce în ce mai precis și în același timp, din ce în ce mai surprinzător. Lucrarea de față abordează în cele 4 capitole unele probleme ale artei, ale intuirii și ale receptării frumosului. Va dezvolta și problema bunului gust arătat prin concepte filosofice și unele forme de cunoaștere necesare pentru o mai bună înțelegere a creației artistice. Partea centrală a lucrării este dedicată pictorului Michelangelo Buonarroti, fără a ignora partea istorică și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
calitatea pregătirii educatorilor, de formarea inițială și continuă a acestora. Rolul profesorului este complex, pentru că acesta trebuie să dea dovadă de adaptabilitate, flexibilitate și plasticitate, atât în activitatea didactică - pentru a satisface nevoile de formare ale elevilor - dar și pentru receptarea cerințelor impuse de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cerințe care se schimbă permanent, căpătând noi dimensiuni, noi sensuri și direcții. Relația dintre nevoile societății, pe de o parte, și nevoile învățământului preuniversitar, ale cadrelor didactice care profesează în acest
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
elevii. 3.1. Însușirea corectă a mesajului transmis este verificată prin reacția elevilor în diferite situații special create. 3.2. Acuratețea și integritatea mesajului receptat de către elev sunt verificate prin comparare cu mesajul transmis în scopul depistării eventualelor deficiențe de receptare. 3.3. Mesajul transmis se compară cu cel receptat de elev în scopul verificării acurateței și integrității conținutului informativ. 3.4. Deficiențele constatate în lanțul comunicării sunt remediate cu promptitudine. 4.1. Situațiile de comunicare construite permit facilitarea schimbului de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de cunoștințe 2. Transmite cunoștințe 3. Formează și dezvoltă deprinderi CRITERII DE EVALUARE 1.1. Cunoștințele de transmis sunt organizate astfel încât să fie accesibile elevilor. 1.2. Forma de transmitere cea mai adecvată este aleasă cu scopul de a facilita receptarea. 2.1. Receptarea optimă a cunoștințelor este asigurată prin crearea unor condiții propice acestui scop. 2.2. Cunoștințele sunt transmise gradat, într-o succesiune logică, evitându-se excesul de detalii în vederea facilitării înțelegerii. 3.1. Situațiile de învățare sunt construite
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Transmite cunoștințe 3. Formează și dezvoltă deprinderi CRITERII DE EVALUARE 1.1. Cunoștințele de transmis sunt organizate astfel încât să fie accesibile elevilor. 1.2. Forma de transmitere cea mai adecvată este aleasă cu scopul de a facilita receptarea. 2.1. Receptarea optimă a cunoștințelor este asigurată prin crearea unor condiții propice acestui scop. 2.2. Cunoștințele sunt transmise gradat, într-o succesiune logică, evitându-se excesul de detalii în vederea facilitării înțelegerii. 3.1. Situațiile de învățare sunt construite adecvat tipului de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
oră pe săptămână, în curriculum la decizia școlii, pentru filiera vocațională, profil artistic, specializarea muzică. Sugestiile metodologice cuprind câteva posibile căi de urmat în demersul didactic. COMPETENȚE GENERALE 1. Operarea cu elemente de limbaj specific în abordarea creațiilor muzicale. 2. Receptarea și analizarea unei varietăți de creații muzicale naționale și universale. 3. Exprimarea specializată a sentimentelor și a ideilor, prin limbaj muzical. 4. Abordarea creativă a fenomenului muzical. VALORI ȘI ATITUDINI conștientizarea contribuției muzicii la constituirea fondului cultural comun al societății
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
unei varietăți de creații muzicale naționale și universale. 3. Exprimarea specializată a sentimentelor și a ideilor, prin limbaj muzical. 4. Abordarea creativă a fenomenului muzical. VALORI ȘI ATITUDINI conștientizarea contribuției muzicii la constituirea fondului cultural comun al societății; disponibilitatea pentru receptarea specializată a creației muzicale aparținând fondului cultural național și universal; receptivitatea față de diversitatea culturală; disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice autentice; manifestarea inițiativei în susținerea propriilor opinii estetice; cunoașterea și înțelegerea lumii prin arta muzicală. COMPETENȚE SPECIFICE
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
muzicale audiate sau executate prima oară; celula, figura, motivul, fraza, perioada, tema, grupul tematic; forme strofice (rondo, variațiune, sonată, fugă); 1.4. Delimitarea temelor principale de cele secundare în structura lucrării muzicale. contrastul dinamic și expresiv al temelor muzicale. 2. Receptarea și analizarea unei varietăți de creații muzicale naționale și universale COMPETENȚE SPECIFICE CONȚINUTURI 2.1. Identificarea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice stilului preclasic asimilarea principalelor genuri și structuri specifice stilului preclasic; citire la prima vedere; documentarea privind
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
poziție de a cânta la instrument care m-a ajutat să-mi corectez poziția anterioară și mi-a fost prezentată poziția și tehnica la patru bețe.” Competențe: dezvoltarea tehnicii instrumentale („noi metode de a face tremolo... tehnica de patru bețe”); receptarea informațiilor noi privind executarea repertoriului pregătit („noi metode... de a privi piesele pe care le-am pregătit”); dezvoltarea abilităților și deprinderilor instrumentale („să-mi corectez poziția anterioară”). 6. Alla Petrichei, vioară: „În urma acestui plasament în Austria, am învățat foarte multe
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
foarte multe lucruri noi”); dezvoltarea capacității de conștientizare a informațiilor primite („toate folositoare”); aprofundarea elementelor de limbaj muzical specific unui stil („mi-am perfecționat în special maniera de interpretare a muzicii lui W. A. Mozart”); aprofundarea elementelor de analiză și receptarea de noi informații („importanța colosală a cunoașterii partiturii generale”). 7. Daniel Ropotă, pian: „Mi-am dezvoltat interpretarea instrumentală, am învățat cum să exersez pasajele tehnice, mi-am îmbunătățit concepția asupra pieselor din repertoriul meu, mi-am îmbunătățit starea pieselor din
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
sistem funcțional de cunoștințe din domeniul pedagogic, cu accente pe metodologia predării - învățării - evaluării; b) selectează și comunică informațiile esențiale, în funcție de obiectivele practicii pedagogice și ale perioadei de stagiatură. (6) Cadrul didactic mentor utilizează feed back-ul în comunicare: a) verifică receptarea corectă a mesajului; b) descoperă eventualele deficiențe în receptarea mesajului. Fig. 16. Utilizarea feed-back-ului de către profesor mentor (7) Cadrul didactic-mentor identifică sursele potențiale de disfuncționalitate: a) stabilește împreună cu practicantul/stagiarul, la începutul practicii pedagogice/de stagiatură, un set de reguli
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
pe metodologia predării - învățării - evaluării; b) selectează și comunică informațiile esențiale, în funcție de obiectivele practicii pedagogice și ale perioadei de stagiatură. (6) Cadrul didactic mentor utilizează feed back-ul în comunicare: a) verifică receptarea corectă a mesajului; b) descoperă eventualele deficiențe în receptarea mesajului. Fig. 16. Utilizarea feed-back-ului de către profesor mentor (7) Cadrul didactic-mentor identifică sursele potențiale de disfuncționalitate: a) stabilește împreună cu practicantul/stagiarul, la începutul practicii pedagogice/de stagiatură, un set de reguli care să prevină disfuncționalitățile ce pot apărea la un
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
posedarea limbajului; b) comunicarea verbală și non verbală; c) structurarea informației; d) prezentarea informației; e) selectarea informației; f) ascultarea. Concret, sintetic, aceste competențe se comprimă la posedarea unui limbaj adecvat, coerent, valorificarea comunicării empatice, selectarea și structurarea informației conform criteriilor receptării mai eficientă a acesteia. Funcția de culturalizare necesită următoarele competențe: a) direcționarea inițierii elevilor în valori, prin valori; în conexiune cu: b) organizarea și realizarea perceperii - prelucrării - transformării - acceptării - exersării - promovării acestora la nivelul vieții personale, cotidiene și a celei
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
un cuvânt pentru a comunica și interacționa cu mediul. Copiii cu deficiențe auditive, deși și ei pot gânguri atunci când sunt foarte mici, nu pot urma același proces de achiziționare a limbajului ca și copilul normal, din cauza disfuncțiilor în ceea ce privește receptarea mesajelor auditive. Diferențierile în dezvoltarea psihică între copilul neauzitor și cel auzitor, apar, mai pregnant, în perioada însușirii limbajului verbal ca mijloc de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Demutizarea precoce cu sprijinul protezării și al altor metode adecvate
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
de interes vizual, plastic, ierarhizate după semnificația pe care o urmărește creatorul. C. Facturarea formelor Structura plastică condiționează efectul artistic prin diferențe de TEXTURĂ (fibre de lemn, structură textilă, sfoară, frunze, site metalice etc.). Structura formelor orientează, direcționează și sensibilizează receptarea artistică în sensul dorit de creator. D. Orientarea formelor în imagine Această orientare condiționează semnificația după poziția pe care formele o au în imagine, ținând cont de așezarea lor în apropierea părții din dreapta sau stânga imaginii, de partea de sus
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
leagă de felul în care așezăm, organizăm și ordonăm formele în vederea transmiterii unui mesaj. Analizând semnificația fiecărei zone principale în care amplasăm centrul de interes al imaginii, constatăm că fiecare sector din compoziție are o semnificație precisă și ajută la receptarea lucrării în direcția dorită de creator. Împărțim suprafața imaginii în nouă părți egale și căutăm semnificația fiecărei zone în parte. Zona 5 este plasată în axul de simetrie al imaginii cu un echilibru perfect în imagine, totuși simțim că această
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
în procesul penal 12 referințe Problema libertății și a responsabilității în filosofia creștină 138 referințe Protecția mediului. Securitatea statelor 157 referințe Psihopedagogia adulților (literatura românească a ultimilor 25 de ani) 82 referințe Psihosociologia conflictului 219 referințe Rabindranath Tagore 116 referințe Receptarea culturii hispanice în România 1477 referințe Receptarea lui Maupassant în România 265 de referințe Reforma religioasă de la Luther la Calvin. Studiu comparativ. Considerații istorice 78 referințe Rene Descartes 88 referințe Romantism. Romantismul englez. 49 referințe Romanul polițist românesc 522 referințe
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
și a responsabilității în filosofia creștină 138 referințe Protecția mediului. Securitatea statelor 157 referințe Psihopedagogia adulților (literatura românească a ultimilor 25 de ani) 82 referințe Psihosociologia conflictului 219 referințe Rabindranath Tagore 116 referințe Receptarea culturii hispanice în România 1477 referințe Receptarea lui Maupassant în România 265 de referințe Reforma religioasă de la Luther la Calvin. Studiu comparativ. Considerații istorice 78 referințe Rene Descartes 88 referințe Romantism. Romantismul englez. 49 referințe Romanul polițist românesc 522 referințe Sacramentul căsătoriei în biserica ortodoxă română 231
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1972, 91 p. Pagini moldovene (1932-1933). Indice pe materii alfabetic și analitic de Eugenia Viorica Toma. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1972, 29 p. Radu Popescu. Bibliografie de Mariana Stescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1973, 47 p. Receptarea literaturii elvețiene de expresie franceză în România. Bibliografie de Aurelia Stoica și Anca Alexandrescu, cu o prefață în limba franceză de Marina Mureșanu Ionescu. Ediția a 2-a, revăzută și adăugită. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2007, 121 p. Receptarea literaturii
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
p. Receptarea literaturii elvețiene de expresie franceză în România. Bibliografie de Aurelia Stoica și Anca Alexandrescu, cu o prefață în limba franceză de Marina Mureșanu Ionescu. Ediția a 2-a, revăzută și adăugită. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2007, 121 p. Receptarea literaturii elvețiene de expresie franceză în România. Bibliografie de Aurelia Stoica și Anca Alexandrescu, cu o prefață în limba franceză de Marina Mureșanu Ionescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2002, 89 p. Receptarea lui Marcel Proust în România. 1920-1944. Bibliografie de
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
adăugită. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2007, 121 p. Receptarea literaturii elvețiene de expresie franceză în România. Bibliografie de Aurelia Stoica și Anca Alexandrescu, cu o prefață în limba franceză de Marina Mureșanu Ionescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2002, 89 p. Receptarea lui Marcel Proust în România. 1920-1944. Bibliografie de Laura Guțanu. Ediția a 2-a. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2006, IV,54, VII p. Receptarea lui Marcel Proust în România. 1920 1944. Bibliografie de Laura Guțanu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2003
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
o prefață în limba franceză de Marina Mureșanu Ionescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2002, 89 p. Receptarea lui Marcel Proust în România. 1920-1944. Bibliografie de Laura Guțanu. Ediția a 2-a. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2006, IV,54, VII p. Receptarea lui Marcel Proust în România. 1920 1944. Bibliografie de Laura Guțanu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2003, IV,54, VI p. Revista idealistă (1903-1916). Indice bibliografic de Lenuța Drăgan. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1974, 286 p. Revista Ideii (1900-1916). Indice bibliografic
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea), În prim plan apar metodele active, productive, formative: descoperirea, cercetarea, observarea, experimentarea, lucrul În grup, autoinstruirea, algoritmizarea, instruirea programată, asaltul de idei etc. Acestea sunt metode care valorifică procesele de cunoaștere, Înțelegerea și receptarea valorilor istoriei. Metodele activ - participative presupun inversarea raportului ce trebuie “Învățat” - “cum trebuie Învățat”, elevul fiind pus În ipoteza de căutător al cunoștințelor istorice nu doar de consumator al acestora. Conform metodologiei didactice generale, elevilor li se oferă posibilitatea de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]