3,930 matches
-
la carte, Houellebecq constată mulțimea turiștilor arabi veniți la “tratament”. Dintr-o dată austeritatea regimului lor de viață i se pare o mare ipocrizie. Cinismul sordid al unora dintre afirmațiile lui Houellebecq este desigur voluntar. Nu se poate omite Însă o remarcă esențială: atitudinea reprobabilă a autorului este o reacție (a cărei formă de manifestare se află la latitudinea subiectului...) la aseptizarea vieții, mentalității, discursului oficial din Occidentul zilelor noastre. Michel Houellebecq se comportă În literatură asemeni lui Jean-Marie Le Pen În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Dacca și New-York, cineva pentru care forma este cea căre dă identitate conținutului. Deși Îi era la Îndemână, Amélie Nothomb nu pedalează pe realismul literaturii ei mai mult decît strict necesarul pentru caracterizarea personajelor. Fiecare paragraf se termină cu o remarcă paradoxală, fiecare descriere este o litotă, ceva la Întretăierea dintre Înțelepciune și pasiune străbate o scriitură a cărei trăsătură evidentă este eficacitatea: nu-i lași romanele din mână; ție, cititorului, ți se face foame de citit la contactul cu povestea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
explicitate în „dicționar”, Experiență (Petru Comarnescu), Spiritualitate și Generație (Mircea Vulcănescu), Problematică (C. Noica), Satul (H.H. Stahl), primele trei sunt texte indispensabile corectei înțelegeri a orientărilor tinerei elite intelectuale din deceniile al treilea și al patrulea. Alte eseuri demne de remarcă: Tirania formelor-capcană (Petru Comarnescu), În jurul filosofiei lui Blaga (Mircea Vulcănescu), Moartea omului de mâine (C. Noica), De ce sunt intelectualii lași? (Mircea Eliade), Viața omului de azi (Al. Cristian Tell). Singurii colaboratori din afara redacției sunt Dan Botta, Octav Șuluțiu (cu amplul
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
aplicate realităților locale și compatibilitatea rezultatelor cu alte rezultate similare din cercetări realizate în România. În general, acolo unde au existat discordanțe, am optat pentru măsurile și strategiile indicate de studiile metodologice ale specialiștilor Băncii Mondiale. Am inclus și unele remarci asupra strategiilor de îmbunătățire a culegerii și prelucrării datelor referitoare la sărăcie și inegalitate socială. Studiile aplicate în științele sociale ridică problema validității și a fidelității datelor produse ca obiect al contractului dintre beneficiar și executantul cercetării. Investigațiile dedicate descrierii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
temporare, pe piețele de muncă din Italia există o mobilitate teritorială și ocupațională ridicată 19, chiar dacă o mare parte preferă să rămână în nordul Italiei datorită salariilor mai ridicate față de cele din sud. Referitor la mobilitatea migranților est-europeni, Morokvasic (1999) remarcă, de asemenea, o mobilitate ridicată, dar o asociază cu schimbările ce au loc în societățile de origine ale migranților. În cazul borșenilor din zona Milano, mobilitatea ridicată pare să fie generată în primă instanță de insecuritatea (dezindustrializarea și pierderea locurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
secolul al II-lea î. Ch., în mod detaliat 16 tipuri personologice, dintre care nouă pot fi încadrate în patologia modernă a personalității (Rao, 1975Ă. Raymond Lulle (1232-1316Ă filosof, poet și alchimist catalan, supranumit „Iluminatul”, în Doctrine d’enfant, face remarci pertinente asupra formării caracterului. În Evul Mediu, patologia mentală era explicată prin teoria demoniacă a bolilor, iar teologii supraevaluau subversiunea diavolului. Jerôme Cardan (1501-1576Ă, medic și matematician, a avut o viață furtunoasă, unul dintre fiii săi fiind executat ca asasin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2Ă este preocupat(ăă de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociaților; 3Ă refuză să aibă încredere în alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios împotriva sa; 4Ă citește intenții degradante sau amenințătoare în remarci sau evenimente benigne; 5Ă poartă pică tot timpul, adică este implacabil(ăă față de insulte, injurii sau ofense; 6Ă percepe atacuri la persoană sau la reputația sa, care nu sunt evidente altora, și este prompt(ăă în a acționa coleros sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lungi, balade, romanțe, în care D. versifică ușor, rostogolind cuvintele cu impetuozitate și părând a se opri cu greu. Înrudirii cu Ion Minulescu, semnalată de Mioara Apolzan, i se adaugă aceea cu Panait Istrati, atmosfera baladescă fiind uneori asemănătoare, cum remarca Ion Vinea. Poet și navigator, D. s-a îndreptat în cele din urmă către traducerea de poezie „exotică” - persană și indiană -, realizând traduceri din Saadi, Omar Khayyam, Firdousi, Tagore ș.a. SCRIERI: Bună dimineața!, București, 1949; ed. îngr. și pref. Marcel
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
dramatic-polemică. „Prinț al imaginației”, așa cum s-a autodefinit, poetul s-a supus „caznei demonice” de a „mușca metafore” din sinele propriu. Universul poeziei se constituie din situații-limită, din disonanțe și sisteme de opoziții izbitoare, din îmbinarea firească a elogiului cu remarca polemică. Pe autor îl interesează nu atât lucrurile în sine, cât reacțiile, rezonanța la aceste lucruri, nu atât cauzele, cât efectele și aparențele generatoare de înțelesuri revelatoare. Pune un accent deosebit pe componenta imaginativ-rațională a actului de creație, explorează virtuțile
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
deoarece profitul nu se aplică decât la o economie statică, imobilă și Închisă. În cadrul unei economii deschise, În continuă mișcare, dominată de risc, incertitudine și schimbare, profitul nu există decât dacă este vorba de profitul efemer al inovatorului autentic, așa cum remarca J. Schumpeter (Bell și Kristol, 1986, p. 33). Un alt domeniu ce atrage atenția În stabilirea obiectivelor este productivitatea. Firmele care Își sporesc sistematic productivitatea Își asigură, pe cale de consecință, și creșterea permanentă a profitabilității. Fig. 1 - Principalele faze ale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unor Întreprinderi multinaționale (originare din anumite țări) pot avea consecințe importante. Atunci când se analizează incidența evoluției recente a tehnologiei informaționale asupra structurii multinaționalelor, se pune problema dacă rezultă o Întărire a controlului firmei-mamă asupra filialelor. Pe această temă, o primă remarcă este aceea că tehnologiile de transmitere a informațiilor pot ajuta firmele multinaționale să adopte structura care convine cel mai bine nevoilor lor. Ergas și Reid (1985, p. 102) conchid că numeroase Întreprinderi utilizează tehnologiile modeme În acest domeniu pentru a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Dacia, 2003, p. 3). Profitul nu se aplică decât la o economie statică, imuabilă și Închisă. Într-o economie deschisă, dominată de risc, incertitudine și schimbare, profitul nu există decât dacă este vorba de profitul efemer al inovatorului autentic, așa cum remarca J. Schumpeter. Noua teorie economică trebuie să rezolve contradicția eternă a economiștilor de la Ricardo Încoace: analiza economică este posibilă numai dacă face abstracție de ceea ce politica economică trebuie să prevadă cu precizie - incertitudinea și schimbarea. Pe termen lung va domina
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
este mai lapidar, piesele sunt câteodată scurte notații, motive singulare, în schimb în sud se manifestă tendința către discurs, către acțiune, de unde și ideea de a vorbi despre o lirică „măruntă” și una „dezvoltată”. În c. românesc se poate totuși remarca o relativă unitate de conținut, deși preferințele pentru motivele din fondul comun sunt diferite de la o zonă la alta. S-a constatat că între text și muzică nu există o legătură obligatorie și că melodiile sunt mai stabile decât textele
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
animalele. Concluzia însă - pozitivă ori negativă - rămâne: oamenii pot fi învățați aproape orice prin condiționare. 1.2. Teorii ale condiționării - un suport pentru metodologia didacticătc "1.2. Teorii ale condiționării - un suport pentru metodologia didactică" Teoriile condiționării pornesc de la o remarcă foarte simplă: dacă vom dezvolta un anumit stimul, vom obține o anumită reacție. O astfel de perspectivă îl făcea pe Watson să considere că poate să facă din orice copil orice: de la acrobat la trapez sau muzician la criminal. Desigur
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
referitoare la problematică (o listă cu toate aceste întrebări va ajunge la fiecare dintre ei); moderatorul se va comporta așa cum am văzut deja la strategiile privind conflictul, în direcția oferirii unei egalități în oportunitatea de a vorbi și va clarifica remarcele ambigue (ori va cere participanților să o facă). Discuția-panel poate fi completată cu două alte perspective: 1. intervievarea publicului (audienței) de către o persoană aleasă anume pentru acest scop, care va reprezenta publicul și va oferi mai mult dinamism și interacțiune
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mâna și să aștepte să fie numiți de către moderator; (b) să nu vorbească de două ori până ce toți cei care doresc să intervină nu o vor fi făcut; (c) să-și adreseze comentariile ori întrebările unei persoane anume din cadrul grupului-panel, remarca trebuind să aibă loc într-o anumită perioadă de timp (stabilită prin intervale temporale) etc. 4.2.10. Brainstorming-ul tc "4.2.10. Brainstorming‑ul " Inițiată de Alex. F. Osborn, această metodă este una dintre cele mai utile în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
percepe, gândi și de a fi al cursantului nostru. O soluție la această dilemă o constituie necesitatea folosirii unui protocol de observare (o listă a fenomenelor ce trebuie observate), ceea ce aduce un plus de rigurozitate observării; la aceasta trebuie adăugată remarca faptului că este imposibil să cuprindem în acest protocol toate aspectele care ar putea fi înregistrate de către cursantul nostru și, de aceea, acesta din urmă trebuie să aibă libertatea de a înregistra și alte fenomene, dacă socotește necesar. Pe de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Petre Andrei și Pitirim Sorokin), iar cei ai sociopsihologiei: Gustave Le Bon, Émile Durkheim și Constantin Rădulescu-Motru. Mi se pare demn de observat că Traian Herseni indica studenților, ca puncte de reper, și psihosociologi români, nu numai străini. Fac această remarcă pentru că multe lucrări de psihosociologie publicate după decembrie 1989 excelează prin trecerea sub tăcere a contribuțiilor românești, făcându-se trimitere doar la literatura anglo-saxonă, așa cum în perioada comunistă la bibliografie, în afară de documentele de partid și cuvântările tovarășului Nicolae Ceușescu, aproape
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
șanselor de dezvoltare a unor activități economice, sociale etc.), psihosocial (creșterea neîncrederii în vecini, reducerea numărul relațiilor sociale) și economic (scade prețul locuințelor, crește dezinteresul față de investițiile din zonă, se concentrează aici o populație cu un statut socioeconomic scăzut etc.). Remarci finale Schimbările din viața politică și economică a României după 1990 și-au pus amprenta peste numeroase sfere ale vieții sociale. Din păcate, multe dintre ele au o semnificație negativă. Declinul demografic, îmbătrânirea accentuată a populației, mai ales în unele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
insulinosecreției sau tranzitorie, când deficitul de insulină se agravează în diferite circumstanțe corectabile prin insulina exogenă. În diabetul tip 2 se întrebuințează toate tipurile de insulină descrise în capitolul 8. Evident este vorba de insuline umane și analogi (19-20). Câteva remarci se impun (15): Analogii de insulină cu acțiune rapidă și scurtă (lispro și insulina aspart) au o bună utilizare în diabetul tip 2 datorită avantajelor menționate în capitolul III, dintre care:1) posibilitatea administrării lor la începutul meselor sau chiar
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
cu purgative, post și exerciții fizice. Aceste date vechi, prezentate de Ajgaonkar (4), au un destul de mare grad de relativitate, care rezultă din traducerea scrierilor vechi în limbajul modern, acțiune care permite o interpretare destul de liberă a textelor vechi. Această remarcă trebuie aplicată și pentru scrierile chineze sau egiptene vechi, cuneiforme sau ideogramatice. Despre o scriere pre-sumeriană se vorbește după ce la Tărtăria (lângă Alba Iulia) s-au descoperit „tăblițe” cu o scriere datând de acum 5000 - 6000 de ani. Antichitatea greco-romană
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
continuă pentru a îndepărta această sabie a lui Damocles?. Nu există siguranță decât prin testări zilnice și aplicând bine principiul utilizării glucidelor.” Referindu-se la afirmația unor autori (Rollo, Nicolas, Guedeville, Dupuytren) privind vindecarea diabetului cu diete restrictive (proteice), Bouchardat remarcă următoarele: „(a) nici unul dintre ei nu a recomandat testarea urinilor în timpul mai multor ani: tot ce am văzut mă autorizează să spun că fără această recomandare specială vindecările durabile sunt extrem de rare; (b) pacientul prezentat în lucrarea lui Dupuytren nu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
însărcinată.” Evident, nu toate afirmațiile lui Bouchardat au fost corecte. Prima este legată de ideea avansată de el, că hiperglicemia și glucozuria s-ar datora unui „ferment diastazic prea puternic” acționând în stomac pentru desfacerea rapidă a amidonului. A doua remarcă critică se referă la cauza diabetului zaharat, pe care el o asociază organic rinichiului, după încercări nereușite de a testa eventualul rol al pancreasului. Cercetător atent și profund, cu merite incontestabile, Bouchardat s-a dovedit a fi destul de orgolios, chiar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
sistemului și sporirea funcționalității lui. Multiplele definiții și abordări ale conceptului de reziliență, absorbirea de către conceptul relativ nou al unor multe alte concepte referitoare la capacitatea de adaptare, i-a adus eticheta de „concept-burete”(Thomas, 2008). Alte voci critice, așa cum remarca Șerban Ionescu (2010, p. 292), subliniază amestecul conceptului de reziliență peste tot, cu pierderea specificității lui sau acuză sărăcia lui, numindu-l o „scoică vidă”. Cu referire la reziliența familiei, J.M. Patterson (2002) evidențiază faptul că cercetarea utilizează conceptul cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ales în afara bisericilor, investirea în muncă, cultivarea unor hobby-uri sau chiar construirea unei imagini de superioritate față de ceilalți din jur, acaparați de vicisitudinile cotidiene. Aruncând o privire astăzi asupra mecanismelor individuale de coping ale acelei perioade, vom face câteva remarci. Statistici ale Uniunii Europene ne arată ca fiind cei mai credincioși din Uniune. Pe de altă parte, avem un mare număr de sinucigași și cei mai mulți deținuți emigranți în închisorile din Italia 1, în Europa în general și în toată lumea. Aceste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]