6,418 matches
-
scriitură lucidă, ironică, parodică, au fost considerați, de altfel, precursori ai postmodernilor din generația '80. Tabloul succesiunii generațiilor sau promoțiilor literare se prezintă, așa cum remarcau teoreticienii acestor concepte, ca o alternare a viziunilor poetice ("nepoții" își resping "părinții" și se revendică de la "bunici", ciclul reluându-se de fiecare dată). E un fel de roată a norocului care aduce în prim-plan procedee sau specii literare considerate un timp ca fiind marginale pentru ca apoi să le arunce iarăși într-un con de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poetice în Poezie și generație, Editura Eminescu, București, 1975. 11 "Explozia unei noi generații poetice se recunoaște imediat mai ales prin cuprinderea tuturor aspectelor tradiției și reevaluarea lor ascendentă", ibidem, p. 244. 12 "Generația creatoare reprezintă un statut de creație, revendicând o metodă, o atitudine și o angajare, precis delimitate față de înaintași.", ibidem, p. 245. 13 Ibidem, p. 246. 14 "Această departajare cronologică nu corespunde întotdeauna riguros nici în ceea ce privește limitele structurale de diferențiere și nici în privința determinărilor externe (vârstă, debut, formație
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
politicului, vădind uneori înverșunări justițiare, inflamări extraestetice, apropiidu-se însă, când o fac, cu o oarecare timiditate sau chiar rigiditate axiologică de lăuntrul intim al acesteia. Nici aceia dintre ei care se dedică perioadei de până în 1948, nici cei ce-o revendică întru cercetare pe cea următoare, nu par să țină prea mult seama de această generație tampon, de "biologia ei ascunsă", ea rămânând condamnată în continuare la asimilări și etichetări arbitrare. Ingerința implacabilă a politicului în destinul acestor opere e cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
suprapus adesea peste simbolismul morții, pornind de la conceptul că moartea este cea care râde la urmă. 227 Măturatul este, de altminteri, un act de separare a cosmosului de haos, se constituie însă într-un simbol ambivalent pentru că actul poate fi revendicat de oricare dintre cele două "sisteme" pe care le separă (v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timișoara, 1994, p. 104). Aici prezența măturătorului în arenă, îl include în universul circului, ca parte a acestei "pânze
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
considerate mahalale și satele Șerbănești, Gherăiești, Podul de Fier, Bariera Mărgineni, Domnița Maria, unele autonome, o vreme, în raport cu administrația „comunei urbane” și, mai apoi, cu cea a municipiului.4) Odată înglobate, ele modifică poziția față de centru a vechilor mahalale, care revendică un tratament nou. De altminteri, trebuie subliniat că, pe măsura urbanizării, locul acestora îl iau, ca și în Capitală, dar mai tîrziu decît acolo, „cartierele democrate”, muncitorești (Cartierul C.F.R., de pildă), formulă impusă de discursul populist al epocii postbelice, menită
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
învățători care-i fuseseră elevi, unii cam plicticoși de felul lor, cu amintiri sărace și nu prea clare. în schimb, numele lui Bacovia, revenit în actualitate după reeditarea din 1956, era în urcare, vizibil, triumfător. Formată din scriitori, redacția se revendica de la el: „«Ateneu»-l de azi e continuatorul «Ateneului» lui Bacovia”, spuneam cu toții. Problema raportării la Tabacaru părea (cred că și mie mi s-a părut), în euforia începutului, secundară. Odată pornite așa, lucrurile n-au mai putut fi ușor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
are legături sensibile cu natura locului, ci cu natura proprie. Localizarea nu e minimalizare? îi văd pe mulți (îndeosebi „autorități”) umflîndu-și gușile și spunînd: „Marele poet băcăuan” (Bacovia), „Marele pedagog băcăuan” (Grigore Tabacaru), „Marele istoric băcăuan” (Vasile PÎrvan). Cum își revendică alții valorile? De pildă, în discursurile primarului din Stratford-uponAvon o fi figurînd, oare, expresia „Marele poet stratfordian”, pentru Shakespeare, bineînțeles? Lecturile din Hippolyte Taine, asidue pe vremuri, m-au deprins cu ideea că: „Nimic nu există decît datorită individului; pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
amenințarea cu utilizarea forței, vizând, în prezent, două state considerate ca fiind în afara normei, Iran și Coreea de Nord. Cel puțin pentru una dintre aceste țări, Coreea de Nord, activitățile nucleare înseamnă în mod asumat inclusiv arma nucleară, cealaltă negând astfel de preocupări, dar revendicând toate drepturile conferite prin statutul de membru al Tratatului de Neproliferare. Respingerea, în 1999, a Tratatului Multilateral de Interzicere a Testelor Nucleare, ieșirea din Tratatul privind rachetele antibalistice, în 2002, renunțarea la îndelungata politică de a nu recurge preemptiv la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
administrației Bush și al teoriilor neoconservatoare, consilier neoficial al lui Barack Obama în campania electorală) subliniază faptul că ambele perspective Fukuyama și Huntington au fost preluate, inițial, de către gruparea neoconservatoare din preajma președintelui G. Bush, care își legitimează doctrina ca fiind revendicată din fenomenul Regan, și au fost reinterpretate în manieră proprie, astfel că, după 11 septembrie 2001, ideologii administrației Bush au avut argumente pentru impunerea democrației prin toate mijloacele disponibile într-un conflict considerat ca provenind din ciocnirea civilizației islamice cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
din politica americană, ai militarismului agresiv al Washingtonului, factor care împinge cursa înarmărilor spre o apocalipsă timpurie, amenințare crescută cauzată de puterea de stat a SUA prin violarea legii internaționale, este Noam Chomsky, care se consideră un socialist libertarian (curent revendicat din liberalism, susținător al proprietății private și libertăților civile), simpatizant al anarhosindicalismului, un personaj cheie în cadrul stângii politice din Statele Unite. Lumea nu a renunțat la război, iar puterea hegemonică mondială își arogă dreptul de a purta război după bunul plac
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Madeleine Forestier și Duroy este tipic pentru situația în care soții au averi inițial diferite 334. Vom remarcă la acest capitol că separarea bunurilor, obținută târziu de femeile franceze, era rar semnalizata în acte. Puține femei aveau curajul să-și revendice acest drept, cum o face Madeleine Forestier. Scenă rupturii Ipostază de femeie abandonată nu este tipică pentru Pariziana. Atunci când este totuși în această situație, Pariziana Clotilde de Marelle, tulburata și înlăcrimata, își păstrează demnitatea. "Alors, elle fit un effort, un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
relațională se împlinește în viața eclezială care are ca model comuniunea trinitară. Într-un asemenea mod se poate depăși orice fel de logică a izolării și a egoismului. Încă de la începutul misiunii Sale, Iisus ne amintește că nimeni nu poate revendica pe Dumnezeu ca Tată, numai pentru sine. Învățându-ne să zicem Tatăl nostru, nu Tatăl meu, Iisus Hristos a vrut pe de o parte să înăbușe în germen tendința extrem de puternică de a căuta și obține numai pentru viața proprie binele
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Azi, se creează impresia unei culturi europene în care omul îmbuibat trădează prin tăcere, el viețuiește ca și cum n-ar exista Dumnezeu"4. În Europa Medievală, de la Răsărit la Apus, toate componentele vieții umane politic, economic, social, artistic și spiritual își revendicau valoarea prin apartenența la valorile creștine. Creștinismul a născut însăși noțiunea de Europa, în accepțiunea modernă a termenului, și nu ca simplă realitate geografică, și tot el a dezvoltat-o și împlinit-o ca pe o comunitate de țări creștine
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
creștinism" (Paleologu, 2003, p. 22). Nu am rămâne doar la părerea lui Paleologu în privința faptului că cei mai mulți dintre noi trăim într-o lume creată de creștinism, ci am completa acest aspect și cu cele spuse de Baconsky: Dacă europenii își revendică o identitate distinctă, dacă mai au orgoliul unei diferențe specifice și ambiția de a conta în noile aranjamente geopolitice, atunci vor fi nevoiți să-și amintească de unde vin și să reintegreze în canonul lor fundamental ideea creștină. Creștinismul depășește cadrul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
patogeniei diabetului - ne-a dat totodată cheia tratamentului acestui sindrom”. În plus, Brevetul său, depus pe 10 aprilie 1922 (când nu cunoștea nimic despre activitatea canadienilor), avea ca scop, expres exprimat, tratamentul diabetului zaharat, tratament pe care, de altfel, îl revendică în ultima frază (vezi capitolul 1, „Istoricul diabetului zaharat”). În fine, cu o ușurință inexplicabilă, comitetul își însușește un punct de vedere convenabil pentru ei. Da, Paulescu a contribuit și el la descoperirea insulinei, însă ca un precursor, alături de o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
luptăm pentru prezervarea flăcării anemice de civilizație și normalitate pe care am reușit să o dobândim după două decenii de zbucium politic și social. Măcar din acest punct de vedere și referința la un Imperiu a cărui provincie privilegiată ne revendicăm a fi e mai simpatică și mai profitabilă decât aluziile la presupuse virilități "gothice", căci am putea spune că încă mai tânjim după drumurile, termele, administrația și rafinamentul vremurilor romane. Să-i adresăm deci o rugă ("votum") lui Zeus de la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și pe mine în deceniul trecut, potrivit căruia, stânga fiind compromisă de deceniile de dictatură și de prestația securiștilor lui Iliescu, dreapta (ba chiar Dreapta, cu majuscule) e musai să fie pură, dreaptă și bună, iar toți cei care se revendică astfel sunt, în mod necesar, superiori celorlalți, inevitabili "criptocomuniști". Fără să fi devenit azi un om de stânga, am luat totuși distanță față de astfel de stupizenii, preferând să judec oamenii după însușirile lor directe, și nu neapărat după tabăra din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de demascare a foștilor torționari, e resuscitat, periodic, proiectul unei legi a lustrației. Tema lustrației a fost lansată polemic de Dumitru Mazilu, pe 12 ianuarie 1990, când a încercat să-l dea jos de la putere pe Ion Iliescu (care își revendica legitimitatea de "emanat" al Revoluției) nu numai cu ajutorul manifestanților din fața Guvernului, ci și cu întrebarea, care a făcut carieră în epocă, "ce-ați făcut în ultimii cinci ani?", prin care cel asupra căruia plana suspiciunea că ar fi fost implantat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vechimea localităților și a locuitorilor din spațiul românesc, luând o marjă largă de toleranță în timp: a) perioada traco-ilirico-dacă; b) perioada celto- dacă; c) perioada conviețuirii româno-barbare și a simbiozei româno-slave; d) perioada secolelor XI-XIV, până la întemeierea statelor medievale românești. Revendicându-se de la iliri, celți și daci, de la daco-romani și româno-slavi, localitățile românești, unele întă rite, de tip dava, para, dunum, pyrgos, oppida, cetate, horodiște, holm, altele înconjurate cu un șanț simplu - fossatum -, intrate târziu în atenția cancelariilor domnești, au patina
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
schimbat statutul social devenind eroica clasă muncitoare, sau trezit că au fost proprietari asupra unor terenuri pe care neam de neamul lor nu le-au avut și nici măcar nu le-au lucrat. Absurditatea cererilor merge până acolo încât sunt revendicați munți întregi, cu păduri, pășuni, fânețe, moșii, livezi și vii, adică vechile braniști domnești sau mănăstirești, invocându-se boierii și răzeșii închipuite, cu pretinse acte de la vechii domni și voievozi care au domnit cu câteva secole în urmă în Țările
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pământ, capitalistul și capitalismul se desolidarizează de orice obligație, tocmai în baza divizării proprietății, a parcelării și hăcuirii pământului, exacerbând individualismul și egoismul, care sunt emblemele capitalismului. Atitudinea celor care, în baza legilor de restituiri și retrocedări de după 1989, au revendicat pe lângă ce n-au avut și ce-a folosit comunitatea să tească în urmă cu câteva sute de ani, deși de neînțeles, poate fi, totuși, descifrată dacă avem în vedere evoluția structurii sociale și de proprietate, de la existența folosirii devălmașe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de la condiția „dreaptă și credincioasă slujbă”, obținând dreptul de a-și transmite averile urmașilor și, pe lângă unele imunități și scutiri, perpetuarea stăpânirii sale prin documente în care se specifica „prădalica să nu fie” , prin care moșiile nu mai puteau fi revendicate de domnie. Cel mai mare proprietar rămânea domnul, care întruchipa statul și care stăpânea domeniul domnesc, format din nenumărate moșii, braniști 15 (complexe de păduri, terenuri interzise colonizării și folosirii fără voia proprietarului absolut), imașuri, fânețe, iazuri, ape, supușii din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
supuse domniei-statului și au obligații de pază a hotarelor, militare și dări în natură mai mici decât cele plătite de țăranii dependenți de boieri și mănăstiri. Aceste sate din domeniul domnesc și locuitorii lor au format țărănimea liberă, unele sate revendicând pentru sine calitatea de sate răzeșești. Oricât vom căuta în documente satele răzeșești pe sub munte, la munte sau în oricare altă regiune a țării, nu le vom găsi, fiindcă acestea sunt în realitate, sate din domeniul domnesc. În documente
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sunt popasuri ale timpului făcute În eterna lui devenire. Nu este de prisos să se adauge, că În poezia „Aci sosi pe vremuri” a lui Ion Pillat, se reia unul din miturile dezvoltate și de Lucian Blaga, mitul marii treceri. Revendicată În egală măsură de tradiționalism și de modernism, poezia Aci sosi pe vremuri (ca și Întreaga operă poetică a lui Ion Pillat) poate ilustra sincronizarea lirismului tradițional cu sensibilitatea modernă. Păstrând din arealul primului, interesul pentru natura bucolică, nostalgia timpurilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de ceea ce presupunea realismul, personaje tipice, În Împrejurări tipice, stare opusă viziunii romantice. Era o prelungire a unui efort creator de mai bine de un veac la nivel universal, dar de mult mai puțin În spațiul național. Realismul Însă se revendică din clasicism, chiar dacă acesta se raporta la un prezent etern și nu descoperise proza de mare Întindere. Din acest punct de vedere, realismul se duce către viziunea romantică. Dacă romanticul creează povești cu personaje excepționale, de cele mai multe ori dintr-un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]