11,877 matches
-
trăiri, legate de părăsirea locurilor natale după iunie 1940. În Poeme de peste graniță, primul ciclu din Furtuni pe Nistru, „crâncena tocmeală de norod” are drept urmare un „exod” ce ia înfățișarea unor apocaliptice calamități naturale (secetă, viscol, prăbușiri de stânci uriașe). Revolta cedează locul „obidei”, disperării, pe care o traduce un țipăt universal, interminabil, ca în gravura lui Edvard Munch („A țipat azi-noapte un plod/ [...] Parc-ar fi țipat o țară”). Cel de-al doilea ciclu, Versuri natale, dă fundament mai amplu
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
acțiune și personaje deloc liniare, sunt un reflex obedient al ideologiei comuniste: tema construcției unei țări și a unui „om nou”, luminos (în Dincolo, roman al exaltărilor ingenuu naționalist-xenofobe) și tema luptei de clasă, necesitatea socială și cvasimetafizică a pedepsei, revolta maselor exploatate (în Ora incertă, roman al grevei muncitorilor de la Uzinele Vulcan, din 1918). SCRIERI: Vâlva codrului, București, 1974; Pădurea nu doarme, București, 1976; Dincolo, București, 1978; Ora incertă, București, 1982. Repere bibliografice: C. Stănescu, Povești cu haiduci..., LCF, 1974
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
cărții este dedicată unor evenimente „marcante” ale societății „multilateral dezvoltate”, pe dimensiunea extensiunilor extreme din punct de vedere uman și comunitar. Astfel, fenomenul recluziunii În pușcării și al reeducării este pus Într-o nouă lumină prin referințe precise (Adrian Neculau), revoltele atipice sunt reevaluate și decriptate din perspectiva prezentului (Ruxandra Cereseanu), actul interzicerii avorturilor e rememorat cu toate consecințele lui la nivel personal și social (Lavinia Betea), afacerea „Meditația transcendentală” este radiografiată ca fiind o adevărată răfuială față de intelectuali și un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
opoziții frontale, agresive și vulgare, mizând pe pasivitatea și tăcerea majorității, asimilând acest comportament cu o aprobare. Ei se consideră reprezentanți ai unei opoziții care trebuie să-i propulseze În locul celor Înlăturați. Sirota interpretează acest tip de conduită ca o revoltă a adolescenților În criză față de tatăl lor. Efectele traumatizante asupra grupului pot fi Însă importante și Îl pot devia de la drumul său; 7. descalificarea altora pentru a profita sau a se bucura. Sirota relatează un caz Întâmplat În timpul unui stagiu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
folos, până la apariția unei legi care să permită vânzarea. Venind un virtual cumpărător care, numindu-se Neamțu, se dă drept cetățean german, președintele și contabilul vând totul la jumătate de preț, bucuroși de comisioanele grase, obținute în secret. Tranzacția provoacă revolta sătenilor, cărora nu li se plătește nici măcar munca din ultimul an. Agitația rămâne zadarnică atât din cauza complicității organelor de stat cu „neamțul”, cât și a incapacității lor de a se organiza, de a acționa uniți. În timp ce lumea de rând se
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
plachetă a lui P. se remarcă prin plasticitatea imaginilor, prin forța sugestivă a unor versuri amintind de filigranul haikuurilor, prin vibrația aparte a meditației asupra timpului și a morții. Tonul subtil ironic în care poetul se adresează Creatorului dă glas revoltei muritorului, culpabilizează „nechibzuința” instanței supreme, prea puțin atentă, la momentul decisiv, față de consecințele păcatelor omenești: obosind după zilele de muncă, Dumnezeu i-ar fi osândit pe oameni greșelii; pentru că înțelege care vor fi consecințele, ar dori să îi remodeleze, dar
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
să nu se mire prea mult de ceea ce a rezultat în final. Recunoștința și dragostea se îndreaptă, firesc, spre Ana-Maria și Mihaela Vlăsceanu, care nu numai că au trăit anul 2006 ca pe o luptă continuă cu examene sau cu revolte împotriva riscurilor și incertitudinilor unor vremuri care parcă nu dau deloc semne de liniștire, ci au și participat la discuțiile și interogările acestei cărți pentru a-i face reflecțiile mai interesante. Cea mai apropiată de sufletul solitar al acestui volum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fizică conduc către aceste valori și prezice că efecte periodice vor fi prezente, pe lângă efectele pe termen lung induse de [...] condițiile de securitate [...]. Este relativ ușor de controlat efectele unor factori economici [...]. Este mult mai dificil de controlat efectele războaielor, revoltelor civile, colapsului unui regim sau al altor tipuri de insecuritate politică. Căderea unui regim politic se asociază și cu tulburări economice care sporesc insecuritatea și potențează astfel importanța valorilor materialiste. Iar căderea comunismului este explicabilă și de factori economici, culturali
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de redistribuție, ce generează riscuri și inegalități de un tip nou, dar și avantaje care nu pot fi ignorate. Inegalitățile iau o formă adesea ascunsă; alteori, când prind persoanele în vârstă sau pensionate, se manifestă în mod cronic, chemând la revoltă. Politicile sociale ale redistribuirii, ale salarizării și pensionării, ale serviciilor publice de educație și sănătate scapă oricărui control rațional și generează consecințe intenționate și mai ales neintenționate care solicită când schimbări radicale, când reparații repetate ce îngreunează și mai mult
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
consecințe intenționate și mai ales neintenționate care solicită când schimbări radicale, când reparații repetate ce îngreunează și mai mult reconstrucția sistemelor. Imaginea globală este terifiantă pentru unii, lipsită de interes pentru alții, sursă de populism pentru unii politicieni și de revoltă pentru pensionarii rămași aproape fără nici o altă șansă în afara celei de a se sprijini pe familia extinsă, mai ales pe copii. Totuși, dacă ne uităm mai atent la țările dezvoltate, nu putem să nu observăm cum se confruntă cu probleme
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de certitudini rigide. Pe de altă parte, identitatea căutată oferă perspectiva descoperirii sensului vieții și, astfel, al închiderii căutării. Între deschiderea căutării și închiderea descoperirii, identitatea personală pendulează pe traiectul fabricării sensului vieții. În întâlnirile cu alții, apar competiții, ciocniri, revolte, dar și însingurări sau uniuni provizorii. Prospectând în trecut, survine fie riscul identificării cu caracteristici atribuite în societățile sau regimurile anterioare, prin transformarea lor în surse ale unei singularizări cât mai personale, fie posibilitatea intrării într-o permanență a credinței
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
1990 este în general considerată ca una de accentuare a inegalităților, chiar de diversificare a lor în aproape toate țările lumii. Mai mult, este o perioadă de acumulare de tensiuni sociale pe care doar terorismul internațional le semnalează sau doar revoltele de cartier din marile metropole le scot din latență. Inegalități clasice și inegalități recente pe calea individualizării Istoric vorbind, opțiunile inițiale ale Iluminismului (Liberté, egalité, fraternité!) sunt astăzi cu totul lăsate în urmă. Dacă pentru J.-J. Rousseau indivizii erau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Îi plăcea să povestească și avea abilitatea de a „interpreta” o poveste dându-i o coloratură dramatică. Surprinde, ce-i drept, de cele mai multe ori în prozele sale situații și caractere prin chiar structura lor tensionate. E, între altele, și cazul revoltei din 1907, la care fostul student medicinist fusese deopotrivă martor și participant. Atitudinea deschisă în favoarea celor năpăstuiți, pentru care va fi, de altfel, condamnat și închis, se regăsește în relatarea dramei lui Furtună Veteranul. Prozatorul se apropie cu o caldă
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
acceptul. Odiseea pârei putea începe, sincopată fiind numai de remușcările neputinței. Fără această înțelegere a gradațiilor sufletești care precedă prăbușirea interioară nu putem explica nici fenomenul corelativ al mărturisirii întârziate. Transformarea unui om liber într-un turnător supus, incapabil de revoltă ori zvâcniri de luciditate, cere totuși timp. La fel, despovărarea unei conștiințe maculate de amintirea duplicității nu se produce automat, așa cum împăcarea și ușurarea care îi urmează nu survin în chip magic. În România, anotimpul spovedaniilor publice a venit printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
secole la rând în care pastorația s-a făcut pentru oameni lipsiți, în covârșitoarea lor majoritate, de orice vigilență critică, pasivitatea totală la care rețeta ortodoxă îi condamnă pe credincioșii Bisericii nu poate stârni, printre noile generații, decât indignare și revoltă. Păstorii Bisericii trebuie să redescopere urgent discursul dialogic și dramatic, pentru a vorbi nu atât cu sfinții de pe pereți, ci cu păcătoșii din naos. Ritualismul - adică mistagogia degradată la nivelul unei gestici mimetice - aproape că nu mai lasă loc catehezei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și a „mesei rotunde” nu s-a putut adopta la noi; cât a fost tare, sistemul comunist nu a negociat cu societatea; când a slăbit, eșalonul său secund s-a repoziționat printr-o abilă manevră (lovitura de palat legitimată de revolta maselor). Charta ’77 în versiune românească, eșuată din lipsă de aderenți la poziția curajoasă a lui Paul Goma, a eșuat și în postcomunism - dovezile sunt Piața Universității, Declarația de la Timișoara, Alianța Civică etc. și nici Solidaritatea (în accepțiunea poloneză de după
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
București, 2006. 10. Nu mă pot extinde, dar aș reaminti, la capitolul accente controversate, atitudinea lui Bloom față de negrii americani, pe care gânditorul i-a văzut în acțiune pe vremea când preda la Cornell University (1963-1970). Acolo a asistat la revolta studențească din 1968, i-a întâlnit pe studenții negri radicali agitând revolvere și chemând la violență și anarhie. Bloom s-a refugiat oarecum la University of Toronto (1970-1979), după stagii mai scurte la universitățile din Tel Aviv și Paris (toamna
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a predecesoarelor Uniunii Europene); relansarea până la cote utopice a modelului statului existențial, elaborat în perioada interbelică și stopat de război; o pace socială fără precedent, instalată în societăți anesteziate de consumism pentru o perioadă de cel puțin două decenii (până la revoltele și tulburările din anii ’60-’70). Dar resurecția nu era completă, iar durata și direcțiile ei nu erau câtuși de puțin garantate. Uniunea Sovietică era serios încurajată de facilul său triumf geopolitic și „misionar”, negociat inabil de anglo-americanii sătui de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
stau în amfiteatru și săli de seminar, vin la consultații oricând nu sunt în clasă ori la bibliotecă, arhivă, librărie, operă, filarmonică, muzeu, expoziție. Iconoclasmul și activismul Stângii occidentale din anii ’60 au pus capăt acestei stări ideale. Greve, sit-ins, revolte, demonstrații, lupte de stradă și alte asemenea au destrămat violent (nu numai în sensul violenței simbolice) pacea aproape idilică a universităților din Vest, instituții din care tensiunile și conflictele nu au lipsit niciodată, dar care până atunci, cu excepția gravelor tulburări
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de către sovietici a generat un mare avânt educativ în Statele Unite, din nefericire scăpat din vedere de științele socio-umane. În consecință, „elanul vital” - ca să spun așa - al tineretului american nu a fost inteligent și responsabil „recuperat”, găsindu-și singur debușeul în revoltele studențești din anii ’60. Așadar, deși studentul venea la universitate ca perfectă tabula rasa, universitatea a pierdut ocazia de a-i imprima ideile, valorile, deprinderile de gândire critică și celelalte elemente ale educației liberale (clasice). E curioasă, la un comentator
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la unul ca el, care n-avea decît o brumă de cultură, încropită din ceea ce aflase pe mare și sub soare. Da, aceste argumente nu fac decît să dovedească orgoliul lui prostesc și necuviincios, precum și îngrozitorul, diabolicul lui duh de revoltă împotriva cuviosului cler. Căci, potrivit unui preot catolic portughez, însăși ideea că Iona ar fi putut ajunge la Ninive via Capul Bunei Speranțe e un semn sigur al miracolului. Și chiar așa este. De altfel, turcii mai luminați din zilele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe care nu mă pot stăpâni să nu ți le ofer spre judecare. Fiecare scriitor din generația mea Își aduce aminte de felul cum a debutat În societatea românească din jurul anilor 1930, cu un sentiment penibil de rușine și de revoltă! N-am să-ți Înșir, dragă prietene, toate umilințele pe care trebuia să le Încercăm la fiece pas, În fiece zi, venind În contact cu cutare sau cu cutare clan al vieții noastre artistice de pe atunci, și mai ales venind
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe Boezar din Înterogatoriul: «(Ă)». Un poem se va intitula Stau singur În celulă și cânt, ca cel al lui Radu Pădure din Cântece de temniță: «Stau singur În celulă și cânt despre soare, despre lumină, despre vânt și despre revolta ce o simt oricând În oamenii acestui pământ!» Se concentrează aci o categorică replică la Florile de mucegai ale lui Arghezi (Ă). Tonul poemelor lui Radu Pădure (Ă) păstrează din gravitatea momentului tocmai acea combativitate (Ă) care se transmite nemijlocit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
infern circulă Însă un curent de aer rece, sănătos, o prevestire a transformărilor și răsturnărilor pe care viața socială le impune, transformări Împingând istoria oamenilor pe trepte tot mai Înalte, către o viață mai bună. Este vorba de sentimentul de revoltă Împotriva exploatării care clocotește mocnit În mintea și În sufletul oamenilor, izbucnind cu furie În scenele răscoalei din 1907. Pentru prima dată În istoria literaturii noastre conștiința țăranului sărac este redată În complexitatea și bogăția ei de nuanțe. Nu sunt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iată o faună descinzînd din cea a Arnotenilor lui Matei Caragiale, fără sclipirea de fluturi de noapte, de mister pe care acesta le-o dădea. (Ă). În al doilea rând, Petru Dumitriu Își propune a urmări cum se aprinde flacăra revoltei, cum se naște În spiritul țărănimii ideea răscoalelor. El urmărește și legătura muncitorimii cu lumea satelor, efectelor propagandei socialiste printre țărani, ca și fondul mistic nativ, plin de surpestiții, al conștiinței țărănești, În care cuvintele se amplifică, zvonurile se propagă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]