11,108 matches
-
China secolului al III-lea î.Hr. Este vorba despre un caracter profund religios al acestui tip de folosință a hârtiei în rol de monedă. Vasile Turliuc subliniază că aceste bucăți de hârtie mai purtau și denumirea de monedă a morților. Ritualul presupunea captarea bunăvoinței ,,celor de dincolo" prin intermediul unor bucăți de hârtie care aveau înscrise pe ele o valoare. De asemenea și pe parcursul Evului Mediu, primele monede din hârtie sunt emise tot în China în perioada 960-1127. Max Weber va pune
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Nebuneasca exuberanță", în Revista Dilema Veche, nr. 531/17-23 aprilie, 2014. 266 Max Weber consideră banii de hârtie ca fiind expresia dorinței omului de a cumpăra bunăvoința zeilor. Ca urmare, banii din hârtie au apărut ca expresie și mijloc a ritualurilor magice. Pâinea falsă, figurine ale femeilor și servitorilor, înlocuiesc jertfa reală: cei mai vechi bani de hârtie nu aveau funcția de a-i plăti pe cei vii, ci pe morți". Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 15. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
provenința antiohiană (siriană) și capadociană în Liturghia noastră. Partea de la inceput (până la Apostol) și cea de la sfârșit, precum și unele cântări și rugăciuni din partea centrală a Liturghiilor Ortodoxe de astăzi (că imnul Unule-Născut, Sfinte Dumnezeule, Heruvicul, Simbolul credinței și Axionul, precum și ritualul Vohodului cel mare sau ieșirea cu Cinstitele Daruri), reprezintă „adaosuri posterioare epocii Sfanțului Vasile sau dezvoltări proprii și mai târzii ale Liturghiei ortodoxe, dobândite la Bizanț”{\cîte 94}. Ceea ce aparține sigur Sfanțului Vasile din formularul actual al Liturghiei care îi
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
cavalerești din Evul mediu timpuriu, presupune implicarea amantului într-un ceremonial menit să îl purifice și să îl perfecționeze spiritual. Pentru aceasta, el se supune unor "probe", inventează și acceptă anumite obstacole pe care trebuie să le depășească. Însă întreg ritualul, cu cortegiul său de provocări, este valabil nu doar pentru Andrei Pietraru. Cum de nu observă eseistul că pledoaria sa se poate extinde și asupra iubirii lui Fred Vasilescu? Aviatorul forțează doborârea mai multor recorduri, iubita asistând în cele mai multe situații
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și ale conștiinței, (ale condiției umane, așadar), romanul întâlnește dincolo de ele o imagine mitică a lumii și a destinului omului..."155 Analiza, dintr-o perspectivă euristică tradițională, evocă un reper mitic binecunoscut: jertfa (impusă de creație). Jertfa și ofranda sunt ritualuri sacrificiale care asigură comunicarea simbolică a oamenilor cu divinitatea. Este un fapt de cultură universal, extrem de vechi: "Jertfele omenești și jertfele animale nu sunt decât evocări solemne ale asasinatului primordial."156 Religiozitatea primitivă îmblânzește actul violent mai greu de acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
se definește ca o formă de manifestare a gândirii indirecte, ajungem la ipoteza că actul creator înseamnă, la Camil Petrescu, renunțarea la Eros. Cu intenția de a-și desăvârși jurnalul, Fred Vasilescu sacrifică sentimentul erotic. Nu e vorba de un ritual al jertfirii fizice, ci de punerea între paranteze a iubirii, fiindcă simte că are suficientă forță și inspirație pentru a deveni creator de roman: Știi că a început să-mi placă să scriu ?"îi mărturisește la un moment dat autorului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
funcții de excelență. d. în plan cultural: în educație fizică: de transmitere a valorilor spirituale, materiale de reflectare a activității de practicare a exercițiilor fizice ca acte culturale; funcție de dezvoltare a calităților estetice; în sport: funcția de transmitere a tradițiilor, ritualurilor și a valorilor morale (fair- play; funcția de valorizare a rezultatelor științei domeniului; funcția de spectacol a unor probe și ramuri sportive; funcția de simbol al idealului sportiv olimpic. e. în plan recreativ-economic: în educație fizică: funcția de ameliorare a
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
-și apartenența la aceste valori, individul își organizează propria coerență, se distanțează de alții, din exterior, își delimitează un teritoriu simbolic și-și construiește propriul univers. Pentru a încuraja, accelera, consolida această identificare, grupurile recurg la simboluri și evocări mitice, ritualuri și ceremonii, inventează și pun în funcțiune diferite norme proprii, cu scopul de a obține efecte de diferențiere și inscripția într-o linie și o cultură comună (Ruano-Borbalan, 1998). Urmează apoi etapa identificării instituționale, civică și politică, religioasă. Modalitatea practică
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
publice, pentru a solicita un drept sau a-ți satisface o plăcere!) juca un rol important. Participanții la acest ceremonial social își însușiseră comportamente adaptative specifice: pentru individul obișnuit, nu se putea imagina dobândirea unei valori fără a-i atașa ritualul cozii. Pentru societățile de care ne ocupăm, coada reprezintă simbolul alinierii, al transformării individului în „insectă umană”, al renunțării la individualitate și al cufundării în anonimat. În același timp, fenomenul cozii a dezvoltat valori umane nebănuite: tehnici de comunicare („telefonul-fără-fir
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Un oarecare N. Stoian (român stabilit în Elveția) făcea propagandă unei metode de relaxare cu acest nume. Ministerul Educației și Învățământului însărcinează membrii fostului Institut de Psihologie să o studieze (în 1981). Aici se elaborează un referat negativ, din cauza unui ritual cu caracter mistic ce însoțește tentativa de relaxare. Dar, deodată, revista Pentru patrie (editată de Ministerul de Interne) insinuează că prin aplicarea acestei metode se realizează o propagandă subversivă. Urmează o anchetă, un scandal întreg, referatul institutului nu se mai
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fapte și argumente de mare finețe, în a dovedi existența unor erori și a fundamenta un alt punct de vedere erau puși să repete mecanic teze dogmatice și minciuni evidente, debitate de conducătorii partidelor comuniste. Era penibil și înjositor. și ritualul se repeta lună de lună, an după an! Munca de îndoctrinare și organizare politică era asigurată și de sindicate - sub conducerea partidului. Sindicatele aveau rolul principal de a realiza mobilizarea tuturor la manifestațiile sau paradele de 1 mai, 23 august
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în cotidian, împărtășirea și împărțirea micilor prăzi din abundența occidentală - fie cărți, fie reviste, dar tot așa și banale produse de masă, ca brânzeturile franțuzești, ciocolatele elvețiene, cutiile de bere de oriunde, cariocile pentru copii etc. -, toate acestea structurau un ritual aproape voluptuos care apropia și suda realitatea interpersonalității. Ludicul academic traversa oralitatea. Odată, un coleg m-a anunțat, cu un aer voios, că a cunoscut o casieriță la o alimentară care putea să-i facă rost de carne. Desigur că
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
contribuit la înrădăcinarea, în memoria colectivă, a anumitor scheme cognitive de bază ce s-au fixat și transmis, chiar după cincisprezece ani de la schimbarea regimului politic. Cercetarea noastră a urmărit să identifice modul în care este rememorat, după zece-cincisprezece ani, ritualul vieții cotidiene în timpul regimului comunist și schemele cognitive utilizate în analiză, raportate, tot timpul, la contextul prezent. Cercetarea noastră a fost determinată de constatarea că societatea comunistă și funcționarea acesteia au fost și sunt intens analizate de către istorici, economiști, sociologi
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de către istorici, economiști, sociologi, politologi, literați, dar mai puțin de către psihologi, interesați mai mult de chestiuni abstracte și de comportamente nonsituate. Au fost examinate, de către colegi din disciplinele învecinate, mecanismele puterii, birocrația organizațională, stilul comunicării, miturile comuniste și funcționarea lor, ritualurile și practicile cotidiene, aniversările și comemorările etc. Cele mai multe lucrări cercetează fenomenele printr-o abordare directă, explicită: ceea ce e vizibil, faptele, evenimentele. Rareori au fost abordate și efectele asupra actorilor sociali implicați, consecințele în comportamentul cotidian al acestora. S-a înregistrat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
viața în organizații profesionale; grefajul instituțional; autobiografii de grup; 2. goana după produse (coada ca ritual cotidian și mod de viață); 3. organizațiile (de partid, sindicat, pionieri etc.): limba de lemn a ședințelor; asociațiile - organizații neconvenționale; 4. familia (valori, norme, ritualuri): exemple de „roman” familial și traiectorii sociale; 5. prietenii: criterii de recrutare, norme de reunire; distracții; invitații, mese; teme de discuție; 6. viața comunitară: cartierul, viața la bloc, vecinii; 7. structuri sociale: grupuri sociale integrate (sugestii: actori, milițieni, securiști); grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și umilințele ce le implică, viața profesională, relațiile cu regimul. Nu vom întreprinde, pentru textul de față, o analiză sectorială, ci vom încerca să ne articulăm modului în care cei chestionați și-au construit discursul. Dominantă e tema cozii, ca ritual și valoare simbolică pentru epocă. Coada pentru hrană a funcționat ca un „mod de viață” în România ceaușistă - aceasta este concluzia unei cărți a lui Pavel Câmpeanu. El scrie: „În cursul ultimelor decade, românii au risipit un timp echivalent cu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai ales în perioada rațiilor, când eram nevoiți să ne mobilizăm toată familia, în zilele concentrate pe împărțirea produselor. Chemam copiii de acasă, îmi chemam soțul ca să ne putem lua rațiile. Cozile pentru procurarea diferitelor bunuri de consum deveniseră adevărate ritualuri de la care nimeni nu trebuia să lipsească. Se repetau zi de zi, ne consumam zi de zi”. Profesoara care descrie ritualul zilnic al cozii ne înfățișează și efectele pe care le-a avut acest fenomen: „Toate acestea îmi dădeau o
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de acasă, îmi chemam soțul ca să ne putem lua rațiile. Cozile pentru procurarea diferitelor bunuri de consum deveniseră adevărate ritualuri de la care nimeni nu trebuia să lipsească. Se repetau zi de zi, ne consumam zi de zi”. Profesoara care descrie ritualul zilnic al cozii ne înfățișează și efectele pe care le-a avut acest fenomen: „Toate acestea îmi dădeau o senzație permanentă de nesiguranță, de instabilitate, de frică. Din zi în zi, aveam sentimentul că nu voi mai putea procura nici
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
evocarea unui preot ortodox: „Sistemul nu interzicea explicit sărbătorile, dar nu le promova, oamenii nu aveau liber. Norocoși erau doar elevii și studenții, care aveau vacanță în perioada sărbătorilor de iarnă. La țară oamenii sărbătoreau așa cum se cuvine, începând cu ritualul sacrificării porcilor de Ignat, continuând cu colindătorii, cu participarea la slujba de Crăciun, cu trăirea deplină a atmosferei de sărbătoare. La oraș se lucra de Crăciun, dar erau liberi de Anul Nou. Toți primeau preotul, în intimitatea familiei trăiau sărbătorile
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îi arătam tăieturile, ne mai servea cu câte o cafea și cu țigări Kent, după care punea mâna pe telefon, îi comunica șefului cenzurii ce „tăieturi ale cenzurii” a „tăiat” el însuși și astfel mai salvam câte ceva. Ca într-un ritual, D-sa nu uita să-și încheie intervenția cu afirmația că „revista nu e cuprinsă în circuitul național de difuzare a presei, deci putem fi mai îngăduitori”. și adăuga: „Băieții îs foarte tineri, au vreme să devină mai conformiști”! Cred
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nedemolată din cartierul Ploiești-Vest. Stăteam adeseori la rând alături de ei, îmi mai luam și ceva de citit, dar, în general, mă amuza să studiez lumea din jur, gustam, secret și contemplativ, aventura. Se sculau de dimineața și-și planificau tacticos ritualul cozii - la pâine, la lapte, la pui... Eu mă trezeam târziu, „boierește”, îmi luam dejunul lăsat de mătușa mea, apoi veneam alături de ei, făceau cu schimbul. Mergeam fie la magazinele din Piața 9 Mai, fie în Centru, la Hale (marile
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
începe cu câțiva cercetători din institut și oameni de cultură din afara lui. Prelegerea instructorului N. Stoian (nesatisfăcătoare, după părerea cercetătorilor) și experimentul în sine durează doar cinci zile. Apoi se întocmește un raport preliminar în care se formulează rezerve cu privire la ritualul utilizat de instructor, propunându-se înlocuirea acestuia. Experimentul este întrerupt. La câteva luni însă, în revista Pentru Patrie, editată de Ministerul Afacerilor Interne, apar o serie de articole în care se dezvăluie că la Institutul de Psihologie, sub masca unui
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
relaxare - are anumite laturi pozitive, dar că o apreciere despre inferențele sale s-ar putea emite abia după o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, s-a indicat că introducerea în procedeele de relaxare MT se bazează pe un ritual magico-religios. Pe baza acestui referat, același ministru, Rădoi, care inițial a dat ordinul pentru efectuarea cercetării, a hotărât câteva zile mai târziu că Institutul nu trebuie să se mai ocupe de MT. Hotărâtoare pentru aceasta au fost rezervele exprimate în
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe care vreo 12 psihologi l-au intentat Ministerului Educației pentru desfacerea contractelor de muncă. Motivul desfacerii contractelor de muncă era clar: aderarea la o sectă mistică. Dar în Codul muncii acest motiv nu figura. După conferințe a urmat faimosul ritual de inițiere în sectă despre care s-a vorbit. Un ceremonial banal, dar exotic pentru cultura noastră, devenea moment inițiatic în acuzele ce au urmat. Flori, ghirlande, fructe, parcă și o lumânare, fotografia lui Maharishi Mahesh Yogi pe o masă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a primi o mantră. Trebuia să ai o batistă albă, probabil pentru fructe, și să fii descălțat. Nimeni nu se gândea deloc că trebuia sa reții totul pentru că, mai târziu, fiecare element depășea rolul pe care-l avea în economia ritualului. Perceput dintr-o perspectivă antropologic-culturală, totul era banal. Văzusem scene asemănătoare toți, în filme, la Teleenciclopedia etc. În referatul făcut de o comisie formată din patru specialiști din discipline diferite - academicianul ștefan Milcu, Victor Săhleanu, directorul Institutului de Antropologie, și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]