4,067 matches
-
o insectă polifagă: atacă cerealele (grâu, orz, porumb etc.), plantele tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahăr, tutunul etc., în pepiniere. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de legume: varză, conopidă, ardei, plătlăgele vinete, tomate etc. Adulții și larvele rod părțile subterane ale plantelor (fig. 1 d). În rădăcinile mai groase de sfeclă, morcov etc. etc. și în tuberculii de cartof sunt roase galerii mari, în care se dezvoltă diferite microorganisme care duc la putrezirea organelor respective. Rădăcinile subțiri sunt
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mari se înregistrează în culturile de legume: varză, conopidă, ardei, plătlăgele vinete, tomate etc. Adulții și larvele rod părțile subterane ale plantelor (fig. 1 d). În rădăcinile mai groase de sfeclă, morcov etc. etc. și în tuberculii de cartof sunt roase galerii mari, în care se dezvoltă diferite microorganisme care duc la putrezirea organelor respective. Rădăcinile subțiri sunt retezate /la răsaduri). Uneori, sunt atacate și semințele în faza încolțirii. La atacuri puternice, răsadurile de legume trebuie înlocuite de mai multe ori
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de specii de nematozi, dintre care un rol important îl are Howardulla phyllotretae Old. și braconidele Diospilus morosus Reinh. și Perilitus aethiops Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții atacă varza, conopida, gulia, ridichea, muștarul, rapița și alte crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii, mai ales pe margini, aspect ce se numește “ciuruirea frunzelor”. În locurile roase odată cu creșterea frunzelor apar găuri mari, ceea ce le dă un aspect de ciuruit. Pagube mai mari se înregistrează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții atacă varza, conopida, gulia, ridichea, muștarul, rapița și alte crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii, mai ales pe margini, aspect ce se numește “ciuruirea frunzelor”. În locurile roase odată cu creșterea frunzelor apar găuri mari, ceea ce le dă un aspect de ciuruit. Pagube mai mari se înregistrează la varză și conopidă abia plantate, care pe timp secetos se pot usca (fig. 6 b). Adulții pot provoca pagube însemnate și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de cârlig (fig. 7 b). Biologie. Dăunătorul iernează ca adult în sol, sub resturile vegetale, în frunzar etc. Are o generație pe an. Adulții apar în luna aprilie sau începutul lunii mai. Ei se hrănesc pe diferite specii de crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii. După o perioadă de hrănire, are loc împerecherea și apoi femela depune ouăle în sol, obișnuit în jurul plantelor. Incubația durează 10 - 12 zile. Larvele care apar pătrund în pețiolul frunzelor, în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
superioară a frunzelor sub formă de mici orificii. După o perioadă de hrănire, are loc împerecherea și apoi femela depune ouăle în sol, obișnuit în jurul plantelor. Incubația durează 10 - 12 zile. Larvele care apar pătrund în pețiolul frunzelor, în care rod un canal până la limbul foliar. O singură larvă poate ataca mai multe frunze de pe aceeași plantă sau de pe plante apropiate. Dezvoltară larvară durează 15 - 18 zile. Larvele mature se retrag în sol, unde în celule speciale se transformă în pupe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
speciale se transformă în pupe. După 8 - 14 zile apar adulții, care se hrănesc o perioadă și apoi intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții produc perforații în limbul foliar, iar larvele se dezvoltă în frunze, rozând parenchimul dintre cele două epiderme. Din cauza atacului frunzele se usucă. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri specificate la puricele negru al verzei. Gărgărița galicolă a verzei - Ceuthorrhynchus pleurostigma Marsh., ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Sin: Centhorrhynchus sulcicolis Marsh
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
planta gazdă și diapauză. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara în luna aprilie și migrează la început pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ponta are loc în luna mai. Femelele depun ouăle în mici cavități pe care le rod cu rostrul la baza tulpinii (la colet) diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). În fiecare cavitate, femela depune câte un singur ou, care este astupat cu o secreție gălbuie, ce se întărește în contact cu aerul. La plantele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
bulgării de pământ, pe sub frunzele căzute, în frunzarul pădurilor etc. Are 1 - 2 generații pe an. Adulții apar în primăvară când temperatura aerului are valori de 8 - 90 C. Adulții se hrănesc o perioadă de timp pe diferite plante crucifere, rozând cu rostrul mici cavități în pețiolul frunzelor, zone în care țesuturile se hipertrofiază. După împerechere, femela depune ouăle în pețiol, în interiorul nervurilor și al tulpinilor. O femelă poate depune 25 - 40 de ouă. Incubația durează 5- 8 zile, iar larvele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
generație pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc timp de 4050 zile pe crucifere spontane și cultivate, frecvent pe semincerii de varză și conopidă. După împerechere, femelele depun ouăle pe silicve, în mici cavități roase cu ajutorul rostrului. Intr-o cavitate este depus un singur ou. O femelă poate depune 35 - 40 de ouă. Larvele care apar, pătrund în silicve, unde se hrănesc cu semințele în formare. La maturitate larvele părăsesc silicvele și se retrag în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de viespile Diospilus morosus, Sygalphus obscurellus, Encyrtus ceutorrynchi, Isurgus heterocerus, Isurgus morionellus, iar adulții de braconidul Microctonus melanopus. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții și larvele produc pagubele cele mai mari în culturile semincere de varză și conopidă. Adulții rod cavități mici în tulpini, pedunculi și în butonii florali. Larvele pătrund în silicve și consumă semințele. O singură larvă poate distruge 6-9 semințe. În anii de invazii, acest dăunător poate produce pagube de 8-10 %. Măsuri de prevenire și combatere. Se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
crucifere rămase în sol. Are o generație pe an. În primăvară, când temperatura aerului depășește 10 - 110 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunze, ajungând la maturitate sexuală. După împerechere, femela depune ouăle în mici cavități roase de femelă cu rostrul în partea inferioară a tulpinii sau în pețiolul frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. O femelă depune în medie 100 ouă. Incubația durează 6 - 10 zile, iar larvele care apar, pătrund în pețiolul frunzelor sau
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se retrag pentru iernat. Gărgărița albastră a verzei prezintă puțini paraziți, printre care și Bracon variator Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere spontane și cultivate. Produce pagube la varză, conopidă, gulie, ridichi etc. Adulții rod frunzele de la margini către interior, distrugând aparatul foliar. Larvele pătrund în tulpini unde rod galerii. S-a stabilit că o densitate de 1 - 3 larve pe plantă determină oprirea creșterii plantelor, iar 4- 5 larve pe plantă determină uscarea acestora
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Bracon variator Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere spontane și cultivate. Produce pagube la varză, conopidă, gulie, ridichi etc. Adulții rod frunzele de la margini către interior, distrugând aparatul foliar. Larvele pătrund în tulpini unde rod galerii. S-a stabilit că o densitate de 1 - 3 larve pe plantă determină oprirea creșterii plantelor, iar 4- 5 larve pe plantă determină uscarea acestora. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrotehnice au un rol important în micșorarea rezervei
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu 25 - 80 %. Speciile Pteromalus puparum L., Hemiteles melanarius Grav. și Coccygomimus instigator F. parazitează pupele în procent de 10 - 35 %. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele produc pagube mari în culturile de varză și conopidă. La început, larvele rod epiderma inferioară și parenchimul frunzelor. Mai târziu, larvele rod toate frunzele, din care rămân numai nervurile principale, atac cunoscut sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri de prevenire și combatere. Diminuarea pierderilor de recoltă produse de agenții patogeni și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Grav. și Coccygomimus instigator F. parazitează pupele în procent de 10 - 35 %. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele produc pagube mari în culturile de varză și conopidă. La început, larvele rod epiderma inferioară și parenchimul frunzelor. Mai târziu, larvele rod toate frunzele, din care rămân numai nervurile principale, atac cunoscut sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri de prevenire și combatere. Diminuarea pierderilor de recoltă produse de agenții patogeni și dăunători în culturile de varză este condiționată de aplicarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ecologie. Prezintă 2 - 3 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Ouăle sunt depuse izolat pe frunze. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere: Brassica oleracea, Raphanus raphanistrum, Reseda luteola, Erysium officinale. Atacă frunze, rozând din parenchimul frunzelor, iar atacurile sunt mai puțin intense. Populațiile de Pieris rapae L. sunt controlate de un complex de specii parazitoide, din care unele sunt comune cu ale celorlalte specii de Pieris (Mustață Gh., 2001). Măsuri de prevenire și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii se adună resturi de hrană și excrementele larvelor, pe care se localizează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ce accelerează procesele de degradare. La atacuri puternice, pagubele pot ajunge până la 80 %. Măsuri de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sau în grupe mici (2 - 4), pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi,gulii etc). O femelă poate depune 80 - 120 de ouă. Incubația durează 3 - 7 zile, iar larvele care apar pătrund în frunze, unde rod parenchimul, rozând mine caracteristice. După o perioadă de hrănire de 415 zile, larvele părăsesc minele și trec pe partea inferioară a frunzelor, unde trăiesc în colonii, înfășurând mai multe frunze cu fire de mătase. Larvele sunt foarte mobile și la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
grupe mici (2 - 4), pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi,gulii etc). O femelă poate depune 80 - 120 de ouă. Incubația durează 3 - 7 zile, iar larvele care apar pătrund în frunze, unde rod parenchimul, rozând mine caracteristice. După o perioadă de hrănire de 415 zile, larvele părăsesc minele și trec pe partea inferioară a frunzelor, unde trăiesc în colonii, înfășurând mai multe frunze cu fire de mătase. Larvele sunt foarte mobile și la cea mai
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sunt miniere distrugând parenchimul frunzelor. Apoi larvele trec pe partea inferioară a frunzelor, unde rămân până la dezvoltarea completă. Frunzele atacate capătă un aspect plumburiu și se usucă (fig. 104 g). În anii de invazii, larvele pot ataca inflorescențele, în care rod galerii. Pagubele produse de molia verzei în culturile de consum și semincere pot ajunge până la 50 %. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri ce au fost specificate la alți dăunători ai plantelor crucifere. Dintre produsele de combatere chimică
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
apendice ascuțit, tridentate. Pupa este de culoare galben-postocalie. Biologie și ecologie.Este o specie polivoltină, care în condiții de seră poate avea 8 - 12 generații pe an. Ouăle sunt depuse pe partea superioară a frunzelor tinere. Pentru depunerea pontei, femela roade cu ovopozitorul o cavitate mică, în care depune câte un singur ou. O femelă poate să depună 250 - 400 ouă. Larvele apar după 3 - 5 zile și evoluează ca miniere în parenchimul frunzelor, hrănindu-se cu mezofilul acestora. Durata stadiului
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
plante gazdă, ce aparțin la circa 14 familii botanice. La legume atacă preferențial tomatele și pătlăgelele vinete și într-un procent mai redus castraveții și ardeii. Larvele se dezvoltă între cele două epiderme ale frunzelor, ducând o viață minieră. Ele rod galerii sinuoase, sinuoase, uneori ramificate, de circa 1 mm grosime, uniforme pe toată lungimea lor. La suprafața frunzelor, galeriile au culoarea cenușie, sunt transparente, putându-se observa în interior larvele și dejecțiile rămase în urma hrănirii. Restul țesuturilor care nu sunt
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
--120 ouă, uneori până la 300. Pe o plantă pot fi depuse un număr mare de ouă de mai multe femele. Incubația durează 5 - 12 zile, frecvent 7 - 10 zile. Larvele care apar pătrund în rădăcini sau la colet, în care rod galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 34 zile, în funcție de temperatură. Larvele mature se transformă în pupe în sol. Adulții apar în a doua jumătate a lunii iunie. După împerechere, femelele depun ouăle pe varza de toamnă sau pe semincerii de varză
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de plante spontane și cultivate. Sunt preferate următoarele specii de legume: salata, varza, conopida, tomatele, castraveții, dovleceii, morcovul, ștevia etc. Atacul se manifestă în vetre, atât pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate plantele tinere. Larvele și adulții rod frunzele din care nu rămân intacte decât nervurile. În culturile de morcov, pătrunjel etc., limacșii rod cavități profunde, în care se instalează bacterii și ciuperci saprofite, ce determină putrezirea acestora (fig. 18 c, d). Pe organele atacate apare un mucus
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]