10,383 matches
-
19-29. 4. Moldovan, fond personal, Iuliu Moldovan, dos. 3, p. 15. 5. Vezi capitolul 6. 6. Viorel Achim, Țiganii În istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998, În special pp.133-142. Autorul nu Îl identifică pe Moldovan cu ideologia rasistă Împotriva romilor și evreilor, ci folosește doar citate din Iordache Făcăoaru pentru a-și susține afirmațiile. 7. Ioanid, Holocaust in Romania, capitolul 7. 8. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, pp. 78-79. 9. Romeo Lăzărescu, interviu acordat autoarei, București, aprilie 1995. 10. Dr. Crișan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
te adaptezi acestui destin funest? Montaigne vorbește franceza pentru a se detașa de latină. Dar el nu încetează a trăi ca un roman, având în minte faptele și gesturile acestui popor care-l fascinează. Castelul lui Montaigne constituie oare o Romă miniaturală edificată prin voința tatălui său? El își face castel în castelul - citadela interioară a lui Marc Aureliu... - cu faimosul său turn. Iar acolo, în compania celor vechi, având ca martor un scrib, el vorbește, își vorbește și nu mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acest labirint istoric ni-l oferă cărțile lui Lucien Jerphagnon, Vivre et philosopher sous les CĂsars și Vivre et philosopher sous l'Empire chrătien, publicate la Privat, epuizate, dar reluate în Le Divin CĂsar. Etude sur le pouvoir dans la Rome impăriale, Tallandier - sau care era jocul relațiilor dintre Filosof și Principe. Spiritual, savant, strălucitor, inteligent, erudit - acesta e stilul celui care a fost inițiatorul meu în filosofia antică, așadar în filosofie pur și simplu... De același autor, Histoire de la Rome
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Rome impăriale, Tallandier - sau care era jocul relațiilor dintre Filosof și Principe. Spiritual, savant, strălucitor, inteligent, erudit - acesta e stilul celui care a fost inițiatorul meu în filosofia antică, așadar în filosofie pur și simplu... De același autor, Histoire de la Rome antique. Les armes et les mots, Tallandier. Despre Cicero, Lucrețiu - dar și despre mediile epicuriene din Campania -, precum și despre Seneca: Jean-Marie Andră, La Philosophie à Rome, PUF. Devenind latină, gândirea pierde din talentele idealiste în ceea ce privește ontologia, metafizica și ficțiunile, dar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în filosofia antică, așadar în filosofie pur și simplu... De același autor, Histoire de la Rome antique. Les armes et les mots, Tallandier. Despre Cicero, Lucrețiu - dar și despre mediile epicuriene din Campania -, precum și despre Seneca: Jean-Marie Andră, La Philosophie à Rome, PUF. Devenind latină, gândirea pierde din talentele idealiste în ceea ce privește ontologia, metafizica și ficțiunile, dar câștigă în forță în ceea ce privește morala utilitaristă și pragmatică - în sensurile nobile și filosofice ale termenilor. * ** Divinul Lucrețiu... Am lucrat pe traducerea lui Charles Guittard, Imprimerie nationale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cinci ani. În Europa, în țări ca Germania, Olanda, Franța sau Marea Britanie, metoda este, de asemenea, utilizată în cadrul unor studii coordonate de agenții guvernamentale sau instituții similare. În România, metoda a fost aplicată, printre altele, pentru consultarea experților în ceea ce privește problematica romilor și în elaborarea Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Etape O primă etapă este reprezentată de pregătirea studiului. Aceasta include definirea domeniului și a întrebărilor (obiectivelor) cercetării. După ce s-au stabilit obiectivele, se trece la selecția experților. Aceasta este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în sistemele de guvernare actuale de realizare a strategiilor importante de dezvoltare socială prin mecanisme instituționalizate de p. cu reprezentanții societății civile. Un exemplu în acest sens l-a constituit cadrul de consultare dintre Guvernul României și ONG-uri ale romilor, constituit pentru elaborarea Strategiei pentru Îmbunătățirea Situației Romilor, strategie care a fost ulterior adoptată prin HG în 2001. Principiul p. stabilește un cadru nou de relații de colaborare între administrația publică, asociații, economia socială și companiile private pentru interesul general
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
strategiilor importante de dezvoltare socială prin mecanisme instituționalizate de p. cu reprezentanții societății civile. Un exemplu în acest sens l-a constituit cadrul de consultare dintre Guvernul României și ONG-uri ale romilor, constituit pentru elaborarea Strategiei pentru Îmbunătățirea Situației Romilor, strategie care a fost ulterior adoptată prin HG în 2001. Principiul p. stabilește un cadru nou de relații de colaborare între administrația publică, asociații, economia socială și companiile private pentru interesul general. Procesul de luare al deciziei se apropie de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
locale în dezvoltarea și implementarea de programe de sănătate care să răspundă nevoilor specifice ale comunității Etape în transferul de competențe de la nivelul structurilor deconcentrate ale MSP la nivelul comunităților locale: 2.1. transferul competențelor legate de activitatea mediatorilor sanitari romi de la ASP: finanțarea, recrutarea, instruirea și evaluarea activității acestora; 2.2. transferul competențelor legate de activitatea asistenților comunitari de la ASP: finanțarea, recrutarea, instruirea și evaluarea activităților acestora; 2.3. transferul competențelor legate de asistența medicală școlară și de medicină dentară
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
orașului Cluj-Napoca, se poate observa, că, în timp ce la începutul anilor ’90 nivelul acesteia era relativ scăzut, înregistrând indici relativ ridicați doar în cazul minorității maghiare (Pásztor, 2004, p. 83), nivelul segregării, în special pentru categoriile defavorizate (nivelul scăzut al școlarității, romi), a crescut semnificativ. 2. În contrast cu abordarea ecologistă, perspectiva culturalistă nu consideră segregarea ca fiind un proces natural, ci mai degrabă ca fiind cauzat, menținut și amplificat de discriminare (formală, în cazul apartheidului, sau informală, cotidiană) prin stereotipuri negative. În acest
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mult în zone ale orașelor unde infrastructura și calitatea locuințelor este și ea de calitate îndoielnică (Pásztor, 2005, pp. 123-124). În context românesc însă, segregarea socială nu e legată exclusiv de mediul urban. În sensul acesta, este de amintit cazul romilor, al comunităților de romi așezate nu doar la periferia orașelor (Stănculescu și Berevoiescu, 2004), ci și a satelor sau chiar separate de satul/comuna propriu-zisă, în apropierea râurilor, pădurilor sau a unui teritoriu „al nimănui”, aflat în paragină (Sandu, 2005
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
International Relations, ed. a II-a, Oxford University Press, Oxford. Baylis, John și Smith, Steve (eds.) (2005), The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations, ed. a III-a, Oxford University Press, Oxford. Bender, Peter (2003), „The New Rome”, în Andrew J. Bacevich (ed.), The Imperial Tense: Prospects and Problems of American Empire, Ivan R. Dee, Chicago. Bernstein, E.M. (1940), „War and the Pattern of Business Cycles”, The American Economic Review, 30 (3), septembrie. Betts, Richard K. (2003), „The
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
, Ion (27.III.1891, Sângeorz-Băi - 9.I.1957, București), poet. Este fiul Mariei și al lui Leon Al-George, agricultori, de etnie romă. După școala elementară, făcută în satul natal, și cinci clase (1902-1907) urmate la Liceul Grăniceresc din Năsăud, A., trecut în România, figura în 1912 alături de Maria Giurgea și Elvira Popescu printre absolvenții clasei de dramă și comedie a Conservatorului de
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
exterioare le pune în evidență cu o anume ostentație. Antichitatea romană este Mecca lui A., tărâmul spre care îl poartă destinul și imaginația (Viziuni antice). Este tărâmul poeziei, întrezărit, la modul simbolist, într-un absorbant „dincolo de orizont”. Instalat într-o Romă imaginară, poetul face, epicureic, elogiul vieții (Petronius către Eunyce), închină ode principiilor vitale (Isis, Lacrimile Soarelui), amestecând vis și realitate sau plasticizând grațios (Carmina). Recea detașare parnasiană, „teoretizată” într-o ars poetica, lipsește. Nota elegiacă, mai plină în volumul Domus
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
latinità dei Romeni, București, 1927; Un prieten uitat: G.V. Ruscalla, București, 1927; V. Alecsandri e l’Italia, Roma, 1929; Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Romantismul italian, București, 1929; Athènes ou Rome? À propos de l’influence italienne en Roumanie vers 1820, Paris, 1930; Cavour și Unirea Principatelor, București, 1930; Conspiratori și conspirații în epoca renașterii politice a României (1848-1877), București, 1930; Date ce ne privesc, în autobiografia contelui I. Marsigli, Cluj
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
1984, Palermo, Italia), folclorist și istoric literar. Urmează școală primară în localitatea natală, iar gimnaziul și liceul la Suceava, luându-și bacalaureatul în 1925. Face studii de filosofie la Universitatea din Cernăuți (1929-1933) și de specializare la Scoala Română din Romă (1934-1936). Funcționează mai întâi că învățător în comuna Mândrești din județul Vrancea (1924- 1925), iar apoi ca profesor suplinitor la Cernăuți (1933-1934, 1936-1937), pentru a deveni, în 1940, asistent la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Din
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
literatura română la Universitatea din Palermo, unde rămâne ca profesor până la sfârșitul vieții. Și-a susținut doctoratul în filologie (1936), cu teza Cântecul popular istroroman, la Universitatea din Cernăuți. Este membru fondator al Societății Academice Române, înființată în 1957 la Romă. A colaborat la „Arhiva”, „Archivum romanicum”, „Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Siciliani”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Celebes”, „Cetatea Moldovei”, „Codrul Cosminului”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Ethnos”, „Ephemeris dacoromâna”, „Făt-Frumos”, „Folklore”, „Fond și forma”, „Giornale di politică e di
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
Celebes”, „Cetatea Moldovei”, „Codrul Cosminului”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Ethnos”, „Ephemeris dacoromâna”, „Făt-Frumos”, „Folklore”, „Fond și forma”, „Giornale di politică e di letteratura”, „Giornale di Sicilia”, „Italica”, „Îndreptar”, „Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche di filologia romena”, „Revista scriitorilor români”, „Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
, Claudiu (18.IV.1894, Frătăuții Vechi, j. Suceava - 1.IV.1956, Romă), istoric literar și traducător. Crescut într-o familie de intelectuali, I. urmează cursurile Liceului Ortodox din Suceava, încheiate în 1912, și devine student la Universitatea din Cernăuți, pe care o întrerupe din cauza războiului. Absolvent al Facultății de Litere a Universității
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
din București în 1919, își ia licență magna cum laude în filologie modernă, secția limba italiană. Va preda limbile italiană și germană la Liceul „Matei Basarab” (1920-1923) și la Academia de Comerț din București (1922-1923). Bursier al Școlii Române din Romă (1923-1925), va fi angajat ulterior că lector de limbă și literatura română (1925), devenind conferențiar (1929) și profesor (1936) la Universitatea din Romă. Colaborează la publicațiile Școlii Române din Romă, la culegerile de acte și memorii ale Academiei Române și la
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
Liceul „Matei Basarab” (1920-1923) și la Academia de Comerț din București (1922-1923). Bursier al Școlii Române din Romă (1923-1925), va fi angajat ulterior că lector de limbă și literatura română (1925), devenind conferențiar (1929) și profesor (1936) la Universitatea din Romă. Colaborează la publicațiile Școlii Române din Romă, la culegerile de acte și memorii ale Academiei Române și la varii publicații academice italiene. Activitatea lui I. poate fi încadrată în bună parte ariei de legături culturale româno-italiene. Acoperind ambele sensuri ale acestei
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
de Comerț din București (1922-1923). Bursier al Școlii Române din Romă (1923-1925), va fi angajat ulterior că lector de limbă și literatura română (1925), devenind conferențiar (1929) și profesor (1936) la Universitatea din Romă. Colaborează la publicațiile Școlii Române din Romă, la culegerile de acte și memorii ale Academiei Române și la varii publicații academice italiene. Activitatea lui I. poate fi încadrată în bună parte ariei de legături culturale româno-italiene. Acoperind ambele sensuri ale acestei geografii culturale, operă să se dovedește, prin
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
intorno ai Romeni nella letteratura geografică italiană del Cinquecento, București, 1929; L’Italia e gli inizi del teatro dramatico musicale romeno, Livorno, 1929; Îl poeta Giorgio Asachi în Italia, Livorno, 1930; Îl viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Romă, 1930; Îl mazziniano romeno N. Bălcescu, Romă, 1930; Lo scrittore romeno Aron Densușianu e l’Italia, Napoli, 1936; La stampa periodica romeno-italiana în România e în Italia, Romă, 1937; Lingua, letteratura e storia romena în Ispagna, Milano, 1941; Saggi italo-romeno-ispanici
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
del Cinquecento, București, 1929; L’Italia e gli inizi del teatro dramatico musicale romeno, Livorno, 1929; Îl poeta Giorgio Asachi în Italia, Livorno, 1930; Îl viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Romă, 1930; Îl mazziniano romeno N. Bălcescu, Romă, 1930; Lo scrittore romeno Aron Densușianu e l’Italia, Napoli, 1936; La stampa periodica romeno-italiana în România e în Italia, Romă, 1937; Lingua, letteratura e storia romena în Ispagna, Milano, 1941; Saggi italo-romeno-ispanici, Romă, 1943; Thème de Jésus dans la
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
Italia, Livorno, 1930; Îl viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Romă, 1930; Îl mazziniano romeno N. Bălcescu, Romă, 1930; Lo scrittore romeno Aron Densușianu e l’Italia, Napoli, 1936; La stampa periodica romeno-italiana în România e în Italia, Romă, 1937; Lingua, letteratura e storia romena în Ispagna, Milano, 1941; Saggi italo-romeno-ispanici, Romă, 1943; Thème de Jésus dans la poésie roumaine jusqu’à la fin du XIX-e siècle, Coimbra, 1950; Îl diplomatico e studioso americano E. Schuyler e i Romeni
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]