4,629 matches
-
veți vedea de ce. Într-una din zilele Începutului de decembrie 1986, i se Înscenează ceva murdar: este acuzat că a devastat cabinetul de științe sociale, de fapt, de marxism-leninism. Părinții sunt chemați la liceu și puși să plătească niște scaune rupte. De exmatriculare nu mai putea fi vorba. Directoarea știa că liceanul aștepta plecarea În SUA. După câteva zile, este bătut crunt În curtea școlii. Cine erau bătăușii? Ce urmări au lăsat asupra trupului acestui adolescent? Nimeni n-a voit să
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
coli. În ce privește catena înaintată leading strand (registrul inferior), ADN polimeraza delta (δ) clădește așezând nucleotidele în mod continuu, pe catenă neexistând goluri. Pe parcursul întregului proces al replicării ADN, în orice împrejurare în care apare necesitatea „lipirii“ unor fragmente de ADN rupte, intervine ADN-ligaza. ADN-ligaza, numită metaforic „cleiul biologiei moleculare“, este o enzimă care catalizează reunirea a două catene ADN care au suferit o ruptură dublu catenară. ADN ligaza este utilă nu numai în procesul replicării ADN, dar și în cel al
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celorlalte tipuri de reparații, cronologic au loc: operații de recunoaștere a leziunii ce afectează cele două catene; manevre de fixare - stabilizare enzimatică a locului leziunii (care trebuie corectat); acțiuni de lipire (sudare) atât a uneia cât și a celeilalte catene rupte. Redăm în fig. 3-66 unele detalii ale reparării prin joncțiu ne neomoloagă a extremităților (NHEJ), care la rându-i are două componente: a) o jonc țiune care se face la capetele de ruptură „francă“ a celor două catene și b
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
animat de intenții generoase, nu de spirit de frondă gratuit (Cum tu-i înfrunți, dar nu-i batjocorești,/ zeii ce-s drepți te pot lovi, dar drept/ în tine oglindiți, nu vor vorbi/ în tine decât ca-ntr-un fulger rupt/ din cerul clocotind ! - scena 4). De la prima sa apariție, Oedip își proclamă convingerea că oamenii sunt pe potriva zeilor : Cum vrei s-ajungă-o rugă până sus/ fără puterea încredințării că noi suntem/ asemenea cu ei ? (scena 1). Plasându-se demn și dârz
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cele de la răsărit de Râșești și Pogănești. Aceste coturi lungesc considerabil lungimea râului, cea ce pentru navigația fluvială este un mare inconvenient. Afară de cursul actual al Prutului, în albia lui majoră se observă apoi o mulțime de gârle, prutețe, coturi rupte (meandre părăsiteă și bălți, toate formând la un loc „grupa formelor negative” de teren din luncă. Așa sunt, de pildă, gârlele și prutețele de la NW de Leușeni, ca și întreg complexul de brațe moarte și prutețe dintre Râșești și Stănilești
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înțelegi nimic despre subiect.” J. W. Goethe 95. „Cartea constituie arma principală și cea mai puternică a culturii.” Maxim Gorki 96. „O carte care place este îngrijită, păstrată, idolatrizată, pe când una care nu place, care înfurie, plictisește, poate fi aruncată, ruptă, pusă pe foc, ocărâtă și înjurată, ca și cum ar fi o persoană.” Traian Herseni 97. „Când citești cu glas tare îți arăți ție însuți că citești.” Victor Hugo 98.„A învăța pe altul să citească înseamnă să aprinzi focul; orice literă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ceru o țuică să se încălzească. Abia dăduse comanda, că Nicolae împinse la rândul lui ușa restaurantului. Din politețe, învățătorul venise și el mai devreme. Patronul îi luă umbrela, pe care nu mai izbutea s-o închidă din cauza unei vergele rupte, și reuși să domesticească mecanismul recalcitrant. "Uf! Mulțumesc, Grig. Locotenentul a cerut ceva?" "O țuică." " Atunci o să iau și eu una", spuse învățătorul, scuturându-și mânecile de apă și lăsându-și jos gulerul hainei. În fine, veni să se așeze
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
producțiilor "made in USA" nu i-a împiedicat pe realizatorii de mare talent a căror formație și ale căror opere s-au realizat în perioada fascismului, dar la "periferia" acestuia și adesea împotriva lui, să dea naștere unei cinematografii noi, rupte total de universul purificat și conformist al "telefoanelor albe", ca și de producțiile emfatice de inspirație fascistă. Cu toate că temele sale sociale și orientarea sa politică sînt clar orientate spre stînga, acest curent neorealist, rezultat al unei îndelungi maturizări accelerate de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
camera întunecoasă unde mă aflam, însă nu ne-a putut descoperi. Peste câteva minute banda a dispărut în urlete. Când am ieșit din ascunzătoare, n-am mai recunoscut localul. În amândouă Camerele era o jale. Mesele răsturnate, hârtii și registre rupte și împrăștiate, toate lămpile sparte, scaune sfărâmate etc. Geamurile de la ferestre erau țânduri. Camera administrației avea ferestre mari, cum sunt cele ale magazinelor, având geamuri de o grosime neobicinuită, de cel puțin 6-7 centimetri. Manifestanții, neputându-le sparge cu bastoanele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fost într-o scurtă permisie, de o săptămână... Puneți-l pe cel de la internarea trecută, vă rog, domnule...! Da... Luați loc la măsuța de pe coridor...! Și... așteptați...! Bărbatul a intrat într-un cabinet... vis-a-vis. Ocup locul indicat, pe un fotoliu rupt și mirosind a mucegai, vechi și acesta precum masa ce întregea mobilierul gri. Deschid geanta și cu un gest de lehamite încep să decojesc o banană. Gândesc că întâlnisem primul ,,om de treabă’’ din acest spital și sunt mulțumit de
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
bolnav. La Cluj, Ștefănescu Goangă, rectorul Universității, scăpase cu viață ca prin minune de gloanțele studenților legionari. La București, pe strada Sărindar, la ieșirea de la ziarul Dimineața, jurnalistul Blumenfeld-Scrutator fusese crunt bătut, încît a trebuit să fie transportat, cu coaste rupte, la spital. Într-una din zile, fostul meu coleg de liceu, Narcis Economu, m-a căutat la minister. Nu-l văzusem de multă vreme. Știam că era inginer silvic, undeva prin Transilvania, și că rămăsese prieten cu Gheorghe Clime, care
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
în cânepă. Am început să facem mănunchiuri după mănunchiuri și spre prânz când soarele a început să dogorească, mirosul cânepii ne-a doborât. Pe mine m-a luat amețeala și n-aveam curajul să mă retrag. Nu vroiam nici în ruptul capului s-o supăr pe mama, care era și așa destul de necăjită. Cel de Sus a ținut totuși cu noi. Când tata a venit la masă, a întrebat de fete și repede ne-a strigat în casă. Văzându-mă palidă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
abundente și a topirii zăpezii se unea, formând tot prundul o apă tulbure, de culoare mâlului. Costișenii se înspăimântează la vederea colosului de apă și mai cu seamă auzind acel vuiet sinistru al valurilor. De sus, de la munte cară crengi rupte, bușteni întregi, șindrilă, frunze uscate, mult nisip și mâl, aluviuni, care ajung departe în mama Sucevei, care nu este altul decât Siretul. Era prin anul 1947, o primăvară foarte capricioasă, care a adus multe nenorociri oamenilor de la sate. "Suceava și-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și linii șerpuite... Avea o imaginație de nedescris. Mi-a dat și mie să închistrez câteva ouă... Ce plăcere pe mine! A aplicat apoi pe unele frunzele ce le avea pregătite, le-a pus în câte un ciorap de mătase rupt și le-a pus în vopsele. Ce minunate au ieșit! M-a întrebat dacă vrem să le împodobim și cu mărgele (în relief) că dânsa are mărgele (de pe niște altițe vechi). Am fost de acord și a scos un fișic
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de nas. Aurel m-a tras lângă covățică și mi-a zis: Hai, ia și mănâncă! Noi bine luăm de la tine toată ziua, câte toate! Nu face mofturi, că mă supăr! În gândul meu, însă nu vroiam să renunț în ruptul capului. Doar așa chiroști nu mai văzusem, nu încă să le mănânc. Am luat una în mână, așa fierbinte cum era și-am început să mușc cu poftă din ea. Mi s-a părut că parcă crânțănește ceva printre dinți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
slugi la moară, cu saci umpluți cu cenușă în loc de grâne și le cereau să aducă înapoi făină albă. Moara fiind bântuită de supușii lui Scaraoțchi, minunea avea loc. Slugile, neștiind ce le-au pus boierii în saci, nu îngăduiau în ruptul capului să se întoarcă fără făină. Boierii făceau aceste lucruri, în speranța, că vor scăpa de unele slugi, ce le păreau "nepotrivite" pentru ei. Se mai spunea că, uneori, morarii obosiți după ore întregi de măcinat, adormeau lângă coșurile cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Părinții mei, tatăl Ștefan născut în comuna Movila Ruptă, județul Botoșani și mama Veronica, născută în Storojineț, Bucovina, erau amândoi învățători și lucrau în comuna Mihălășeni Botoșani. Aici în cei șase ani, cât au lucrat ca învățători, prin munca lor și cu ajutorul părinților și a rudelor, au reușit să
UN REFUGIU “CIUDAT“. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Corneliu Emil Dănilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1679]
-
vechiu. 8 Un potir, un discos și o steluță de metal, una linguriță de argint la proscomidie și o copie de f(i)er cu mănunchiu de lemn. 9 Una ico(a)nă Maica D(omn)ului de hârtie, vechie, ruptă, numai În privazuri, fără steclă, la proscomidie. 10 Trei procovețe la proscomidie În stare bună. 11 Două ico(a)ne de lemnu, una mare cu săpături Înprejur, legată cu steclă, și una mică fără săpături și steclă. 12 Patru stihare
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
săpături Înprejur, legată cu steclă, și una mică fără săpături și steclă. 12 Patru stihare, 7, șepte felo (a)ne, șase patrahire, trei perechi naraclițe, to(a)te de diferite materii, În stare pro(a)stă și un poiaz vechiu, rupt, cu paftale de metal. 13 Un potir, două discose și o steluță, fără acele cu care se servește la Leturghie, din care un discos cu scăunașu(l) rupt. 14 Două Sf. Aere vechi. 15 Un sinodic. 16 Una pereche cununii
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de diferite materii, În stare pro(a)stă și un poiaz vechiu, rupt, cu paftale de metal. 13 Un potir, două discose și o steluță, fără acele cu care se servește la Leturghie, din care un discos cu scăunașu(l) rupt. 14 Două Sf. Aere vechi. 15 Un sinodic. 16 Una pereche cununii. 17 Două linguriți de metel mici. 18 Două proso(a)pe la proscomidie. 19 Două levicere mici colorate. 20 Una cadelniți vechi, În stare pro(a)stă. 21 Catapitiasmă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pe tot anul, rupt; Un Octoih mare, vechiu; Un Apostol nou, legat; Un Ceaslovu mare; Un Molitvenic bogat; Un Triod vechiu; Un Penticostar vechiu; Una Leturghie vechie, ruptă; Un Apostol vechiu, rupt; Un Ciaslov mic, vechiu, rupt; Un Catavasier vechiu, rupt, mic; Una Panahidă veche; Un Octoih mic, vechiu. 37 Una ico(a)nă mare Isus Hristos, vechie, În pridvorul bisericei. 38 Una masă de lemnu, pro(a)stă, pentru jertfe. 39 Nouă buți de argint diferite chipuri În care se conține
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Bizanțul intrigilor și al crimelor politice rafinate Își dădu seama că avea În față o persoană de viță aleasă și-și spuse că va trebui să fie pre văzător. O privi de jos În sus și spuse: — N-are picioarele rupte, slavă Domnului, ar fi păcat de un animal atât de frumos. Mai rar o asemenea vietate cu minte care să știe cum să cadă fără să-și facă rău. Mare mirare că-i sperios. Când Îi vezi ochii nu-ți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
De ce, pentru numele lui Dumnezeu? Solomon clătină din cap: — Jupâne, cum poți crede așa ceva! Ce rost ar fi avut? Stăpânul nostru ar fi putut să-l pedepsească altfel pe Bodo, dac-ar fi avut ceva cu el! Nu cred În ruptul capului una ca asta, pentru că noi suntem supușii lui credincioși și știi bine că are mai mare nevoie de noi decât avem noi de el! Urs zâmbi ușor, deși era tulburat, când Îl auzi pe Solomon spunând „noi“. Era mișcător
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din spate. Nu le puteam urca în poziție verticală, pe roți. Le-am târât culcate și, cum s-a nimerit, alunecând și murdărindune, ca după ploaie. A urmat un urcuș infernal prin pădure pe o potecă relativă, plină de crengi rupte și vreascuri ude, uneori prin noroi și băltoace, vânând marcajele bine ascuse de cei care le plasaseră, ca pentru relaxarea prin orientarea turistică. Eram obosiți, nu apărea nici un indiciu care să ne arate că ne-am fi apropiat de vreo
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
biciclete! Când urcam dealurile călare, nici eu nici el, nu ziceam că-i greu, pedalam cât puteam și când nu se mai putea, jos de pe bicicletă, că doar nu eram la vreun concurs... Dar nici unul n-am fi recunoscut în ruptul capului că era tare greu, nu doar pentru noi, ci pentru oricine. Și soarele, parcă în ciudă ne aștepta pe noi să pedalăm, ca să radieze și mai putenic! Uitam, la intrarea în Boghicea, obiectivul final al plimbării, noroc de o
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]