3,819 matches
-
ca acele dezvoltate cu ocazia răscumpărării nu pot fi combătute numai cu teorii și, când vorbim de ele, altfel întoarcem condeiul. Au e destul de clar pentru oricine că numai prin renegarea programei lor și prin convertire la principii conservatoare roșii sânt posibili în țară? Evident "Romînul" n-o poate tăgădui fără a dezminți scena lăcrămoasă a d-lui C. A. Rosetti cu ocazia proclamării Regatului și a încoronării. [25 septembrie 1881] ["ACUZAȚIUNEA RIDICATĂ... "] Acuzațiunea ridicată în contra cabinetului Catargiu avea de scop
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au înmultit si crestinii în orase e mai numai acolo unde nu exista evrei deloc sau putini, ca la Braila, la Buzau, la Tîrgoviste, la Husi, unde negotul e-n parte în mâna crestinilor, la Calarasi, la Câmpulung, unde nu sânt deloc evrei, la Ploiesti, la Bârlad, unde asemenea o parte a negotului e-n mâni crestine. Încolo, în orase unde or fi evrei multi, populatia urbana se stinge ca prin minune. Astfel la Botosani nasterile crestine sânt de 320, mortile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
20 la Vaslui a crescut cu 424. Populatia rurala a judetelor în cari nu sânt evrei are tendenta de-a creste cu 1500 - 2000 de locuitori pe an; populatia din judetele în cari sânt multi evrei scade sub natalitate; unde sânt mai putini, sporul e ridicol si atinge abia cifra de 100, 50, 20 chiar. Exista în adevar si judete curat romînesti în care sporul populatiei e mic, dar acolo natalitatea e mare. Se vede ca judetele sânt suprapopulate în raport cu întinderea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sub natalitate; unde sânt mai putini, sporul e ridicol si atinge abia cifra de 100, 50, 20 chiar. Exista în adevar si judete curat romînesti în care sporul populatiei e mic, dar acolo natalitatea e mare. Se vede ca judetele sânt suprapopulate în raport cu întinderea lor si cu mijloacele de subsistenta. E Argesul, c-o natalitate de 4143; Gorjul, c-o natalitate de 4823; Mehedintii, c-o natalitate de 5087; Romanatii, c-o natalitate de 4573; Vâlcea, cu 4180. Acesta e se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
4823; Mehedintii, c-o natalitate de 5087; Romanatii, c-o natalitate de 4573; Vâlcea, cu 4180. Acesta e se vede maximul natalitatii pentru ele. Peste o cifra oarecare nu se poate înmulti o populatie pe deasupra mijloacelor ei de subsistenta. Unde sânt evrei însa natalitatea e mica, si numai mortalitatea mare. Astfel Romanul are numai 2220 nasteri si mai tot pe-atîtea morti. Întrebam acum de ce folos, de ce necesitate pot fi evreii economic si politic pentru o tara a carei populatie se stinge
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi evreii economic si politic pentru o tara a carei populatie se stinge din momentul în care ei intra în contact cu ea. Românul e lenes, e imoral, e vicios. De ce însa nu e imoral si vicios acolo unde nu sânt evrei? Caveant consules populusque! {EminescuOpXII 391} Cu principiile cosmopolite ale d-lui C. A. Rosetti, cu libertate, egalitate, fraternitate și cu teoria de "om și om" nu facem decât să deschidem porți tot mai largi invaziei elementelor străine. Din datele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
400} Prisosul peste cheltuielele necesarii anuale se va capitaliza la Casa de Consemnații spre a servi la timp la-mbunătățiri de clădiri și altele, tot pentru școală și biserică. Art. 4. Contractele încheiate de comunele rurale cu antreprenorii băuturilor spirtoase sânt scutite de taxe. Proprietarul care va avea [î]n comună o clădire care este cârciumă va fi despăgubit de comună, în curs de 20 ani, prin rate cu anuități anuale garantate [î]n chiar venitul prins prin întreprinderea dată. Prețul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
intim, d. Guță Panu, nu există încă la noi o lege care să asigure proprietatea intelectuală; soiul acesta de proprietate e garantat numai prin regula de bună-cuviință de-a cita cel puțin numele autorului, ceea ce "Romînul" uită a face. Hazlii sânt omisiunile din proiectul Carp făcute de d. C. A. Rosetti. Proiectul originar prevede pedepse în contra... bețivilor. C. A. Rosetti le omite cu grijă. Asemenea pedepse ar putea lovi în mod grav pe mulți dintre iluștrii membri ai marelui partid liberale-naționale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ei o merită și atunci să rămână la putere. Numai astfel lupta noastră are un înțeles, numai astfel știm ce voim unii și alții. Daca e vorba de vot constituțional, fie dusă ad absurdum domnia roșiilor, rămână Serurii desfrunziți* cum sânt înaintea țării, judece țara și, daca voiește să-i realeagă, realeagă-i, nu vom avea nimic de zis. Dar sîntem siguri că din momentul ce dispare perspectiva sacului cu grăunțe, roșii cad și cad pe mult timp. Ce manevră e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nervos, un instrument de înaintare, dar nu de înaintare prin salt, ci încet și gradat. Pentru a satisface trebuințe nouă un popor trebuie să aibă timp a-și apropria calități nouă, căci calitățile pe cari le-a câștigat în trecut sânt bune pentru condițiile de viață din trecut. Nu poți face dintr-un pește o vietate de uscat, căci va pieri; nu poți schimba peste noapte condițiile sociale și economice ale unui popor fără ca acesta să fie amerințat de pieire. Indivizii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de viață din trecut. Nu poți face dintr-un pește o vietate de uscat, căci va pieri; nu poți schimba peste noapte condițiile sociale și economice ale unui popor fără ca acesta să fie amerințat de pieire. Indivizii, deci și poporul, sânt rezultante a două principii contrarie, întîi a principiului eredității, cel convservator, care-l face să ție la datină și deprinderi din trecut, să trăiască ca-n trecut, să urmeze procederile părinților; al doilea, al adaptabilității, prin care poporul caută a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
daca nu putem spera nicicând de-a asimila caracterul, avem o altă speranță, întemeiată asemenea pe știință. Ca rasă veche ea trebuie să degenereze din ce în ce mai mult. Din ce în ce vor scoborî scara ființelor organice, și mici, miopi, cocoșați cum sânt vor ajunge din ce în ce în ce mai mici, din ce în ce mai neuropatici, vor ajunge să aibe copii născuți bolnavi și smintiți, pân ce toți vor ajunge să-și îngroape hoiturile fără preot, ca cânii {EminescuOpXII 498} Cine voiește confirmarea acestei teorii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Sim. Mihălescu (recte Hagi-Ivat, bulgar), Hilel Manoach, D. Pandrav, Nacu, Economu, Dendrino, Pruncu (armean), Zenide, Crătunescu, Vlădescu, Djuvara, Pilidi. Balasan (armean), Ractivanu, Eraclidi, Calerghi, Lazardi, Mavrius, Enciulescu (bulgar; nu știe romînește), Zaharidi, Dancovici, Pencu, Staicovici, Radovici. Nume de proveniență obscură sânt tot pe-atîtea; dar evident neromânești. Nume însă drept românești le poți număra pe degete: Sturza, Fălcoianu, Moroianu, Berindei, Văcărescu, Olănescu, Mirescu, Hârdău, Cornescu, Băicoianu, Bozian, Grădișteanu, Porumbescu, Mîrzescu, Mănescu, Laurian. ["D. N. BASSARABESCU... "] 2264 D. N. Bassarabescu, după ce i-am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
extinde textura simulacrelor la metafizică și teologie: Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită / Unor lucruri nexistente; carte tristă și-ncâlcită, / Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra". Și: "Oamenii din toate cele fac icoană și simbol; / Numesc sânt, frumos și bine ce nimic nu însemnează, / Împărțesc a lor gândire pe sisteme numeroase / Și pun haine de imagini pe cadavrul trist și gol". Nimic din "descâlcirea" texturii lui Platon de către Derrida nu pare să lipsească din aceste versuri rămase
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
contingențe sau chiar se suprapun. Metode fundamentale cum ar îi inducția și deducția, analiza, sinteza și comparația sunt comune tuturor tipurilor do cunoaștere sistematică. Dar, evident, cealaltă soluție se impune: cercetarea literară își are propriile ei metode valabile care nu sânt întotdeauna cele ale științelor naturii dar sunt totuși metode raționale. Numai o concepție foarte îngustă despre adevăr poate exclude din domeniul cunoașterii realizările studiilor umanistice. Filozofia, istoria, jurisprudența, teologia și chiar filologia au elaborat metode valabile de cunoaștere cu mult
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
poate fi în nici un caz propagandă. 63 Dacă extindem însă conținutul noțiunii, așa încât să însemne "efortul, conștient sau nu, al scriitorului de a-i face pe cititori să împărtășească atitudinea lui față de viață", atunci devine plauzibilă afirmația că toți artiștii sânt, sau ar trebui să fie, propagandiști sau (răsturnând complet poziția exprimată în propoziția precedentă) că toți artiștii sinceri, cu simț de răspundere, sunt moralmente obligați să fie propagandiști. După părerea lui Montgomery Beigion, scriitorul este un "propagandist inconștient". Adică, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
puternica Împărăție turcească oaste asupra Nemților, și la aceastea mestecături multă pradă s’au făcut bietei țări a Moldovii despre partea Nemților, poftindu-i și chemându-i osamă de boieri a Moldovii și din cei mai de jos, depururi cum sânt Moldovenii, încât nu au rămas mănăstire sau biserică neprădată. Și au venit Frenț - căpitanul cu osamă de Nemți și Moldoveni, Munteni, Unguri, Sârbi, cătăva adunătură. Ci așa făr de veste ne-au lovit la Scaunul nostru în Ieși, cu găndul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
moarte, fie și numai ocazional. Până la urmă am putea vorbi despre puterea de fascinație a obiectului asupra artistului. “Obiectul” face parte din viața fie- căruia dintre noi și fără el aproape că nu ne vom putea imagina propria existență. Oamenii sânt cei care concep și produc obiectele, folosindu-le apoi. La rândul lor, obiectele contribuie la modelarea vieții fiecăruia. Asociate “obiectelor”, elemente din regnul vegetal sau animal formează bogăția nelimitată a unor posibile surse iconografice pentru artiști. Alegerea “obiectelor neînsuflețite” în
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
mai putea să dea formă corectă și coerență gândurilor venite În avalanșă Nuu! Da-mi dai dumneavoastrî... dacî-mi dați dumneavoastrî ... Io-s profesoarî. Dați...iau unșpi milioani, fac la Țară naveta, pi frig, pi ger, Îmi mai tăiaț 25%, ...am ... sânt singurî ..., nu am bărbat. Într-un alt context general și un alt context al receptorului, intervenția lui B ar fi fost normală, logică, deoarece ea avea la bază următoarea ipoteză foarte puternică (În special pentru un reprezentant al puterii statului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mai multi ori, cî ăsta l-o luat di guler pi-un parlamentar În ...În tren. H: Mi-ai mai povestit asta. S: CÎ zicea cî la ăștia le dăm noi ... ceva.... Și el era acolo. „Auzi ..., știi ceva, eu sânt ... din ăia,... comandorul Frățilă, ia..., ieș-afară!” H: HÎ! S: Nu discuta, cre’ că-l bătea. Așa o labă grea, ... vai de mini! H: HÎ. HÎ! S: Vai de mini! H: Di străjer de-a lu’ Ștefan .... S: Băi, ÎȚi dai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a observat și spiritul său. Am putea spune că scriitorul realist observă comportamentul oamenilor sau "empatizează", în timp ce scriitorul romantic "se proiectează" : totuși trebuie să ne îndoim că simpla observație este suficientă pentru caracterizarea veridică. Faust, Mefisto, Werther și Wilhelm Meister sânt cu toții, cum spune un psiholog, "proiectările în literatură ale diferitelor aspecte ale firii lui Goethe". Toate ipostazele virtuale ale romancierului, inclusiv cele considerate negative, sunt personae [personaje] virtuale. "Predispozițiile unui om sunt caracterul altui om." Cei patru frați Karamazov ai
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
ale lui Henryk Sienkiewicz în Polonia și ale lui Alois Jirâsek în Cehoslovacia au adus o contribuție foarte precisă la creșterea mândriei naționale și la întipărirea în mintea cititorilor a anumitor evenimente istorice. Putem presupune - plauzibil, fără îndoială - că tinerii sânt influențați de lectură mai direct și mai puternic decât bătrânii, că cititorii fără experiență înțeleg literatura mai naiv, mai degrabă ca o transcriere decât ca o interpretare a vieții, că aceia care au puține cărți le iau mult mai în
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
ideilor" nu este decât un mod special de abordare a istoriei generale a gândirii, care nu folosește literatura decât ca document și ilustrație. Acest lucru devine evident când Lovejoy afirmă că în mare parte ideile cuprinse în operele literare profunde sânt "idei filozofice diluate". *6 Totuși, "istoria ideilor" se cuvine salutată de cercetătorii literari, și aceasta nu numai pentru lumina indirectă pe care o mai bună înțelegere a istoriei filozofiei o poate arunca asupra literaturii. Metoda lui Lovejoy reprezintă o reacție
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
mai presus de intuiția vizuală, pictura sa înseamnă intuiție motrice, un cântec de trecere. Panoramarea... impunând o anume propunere de înțelegere și abordare a spațiului ... Succesiunea planurilor dispuse în registre pe verticală, jocul diagonalelor, utilizarea cu succes a perspectivei aeriene, sânt câteva dintre elementele de limbaj ce-i susține intenția ... cromatica, abil folosită în sugerarea staticului și dinamicului ... momente de respiro, de simplă tălmăcire în vizual a pitorescului locului, de comuniune cu specificul său”(Steliana Delia Beiu, ziarul Flacăra Iașului, nr.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
culoarea dincolo de conveniențe și rigoare, dând lumii farmecul și prospețimea aflată de fapt în interiorul său. Tablourile sale au o franchețe care exclude interpretările alambicate, comunică direct, imediat un univers propriu autorului. Un simplu obiect, un peisaj sau chiar un autoportret sânt desprinse de ansamblu lor, devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El se înscrie serios și consecvent pe traiectoria naivilor apăruți din prea mare dragoste pentru culoare, a naivilor autentici și aproape uimiți
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]