6,982 matches
-
vînd casa acum și să dorm sub podurile Dîmboviței, căci în viață greșelile se plătesc. Mă și văd întrebînd, umil și cu bocceluța în spinare : „Cu ce-am greșit, săracu’ de mine ?”. Tot acești domni se uită de sus la săracii înglodați în marasmul creditelor : „Dacă n-au cultură economică, ce să le fac ?”. Deci, dacă am crezut în oferta băncilor, trebuie să plătesc pentru această greșeală. Și tot un astfel de Captain Market mi-a spus cîndva că „țăranii români
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai de stînga, pentru că mă simt tot mai stîngaci în această lume care se declară tot mai creștină și contestă mai vocal evoluționismul, dar practică tot mai mult cel mai crunt darwinism social imaginabil. Mă simt tot mai solidar cu „săracii”, pentru că n-am fost învățat să disprețuiesc și deoarece mă știu la fel de vulnerabil ca și ei. Mă simt tot mai jidan, pentru că săracul, actual sau potențial, a devenit jidanul crizei (sau țiganul, dacă preferați, tot aia...). Mă simt astfel deoarece
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dar practică tot mai mult cel mai crunt darwinism social imaginabil. Mă simt tot mai solidar cu „săracii”, pentru că n-am fost învățat să disprețuiesc și deoarece mă știu la fel de vulnerabil ca și ei. Mă simt tot mai jidan, pentru că săracul, actual sau potențial, a devenit jidanul crizei (sau țiganul, dacă preferați, tot aia...). Mă simt astfel deoarece dorința mea legitimă de a muri în demnitate, așa cum am trăit o viață întreagă, este tot mai amenințată de politica acestei drepte „harnice
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a evreilor din exil, uciși și apoi lăsați fără să fie îngropați de-a lungul drumului ori aruncați în afara zidurilor cetății. Omonimul cărții este un om drept, care ține legile ebraice cu privire la mâncare, își împarte hrana și hainele cu cel sărac și îi îngroapă pe morți, punându-și viața în pericol. Motivul lui Tobit care-i îngroapă pe cei morți ar putea face aluzie la avertismentul anterior al lui Ieremia: israeliții judecați și exilați sunt acum uciși și lăsați neîngropați. Dintre
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
fără să ne dăm seama și alte câteva victime ale răstignirii. A treia obiecție: scheletele cel mai bine păstrate se găsesc în mormintele mai bine construite, în jgheaburi pentru oase sau în osuare. De obicei, ele aparțineau celor bogați, nu săracilor. În general, săracii erau îngropați în pământ sau în grote naturale mici. Nu s-au găsit multe dintre scheletele lor. Semnificația acestui fapt este că cel mai probabil nu erau răstigniți cei bogați și puternici, ci săracii. Ca atare, scheletele
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
dăm seama și alte câteva victime ale răstignirii. A treia obiecție: scheletele cel mai bine păstrate se găsesc în mormintele mai bine construite, în jgheaburi pentru oase sau în osuare. De obicei, ele aparțineau celor bogați, nu săracilor. În general, săracii erau îngropați în pământ sau în grote naturale mici. Nu s-au găsit multe dintre scheletele lor. Semnificația acestui fapt este că cel mai probabil nu erau răstigniți cei bogați și puternici, ci săracii. Ca atare, scheletele cele mai potrivite
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
celor bogați, nu săracilor. În general, săracii erau îngropați în pământ sau în grote naturale mici. Nu s-au găsit multe dintre scheletele lor. Semnificația acestui fapt este că cel mai probabil nu erau răstigniți cei bogați și puternici, ci săracii. Ca atare, scheletele cele mai potrivite pentru a ne oferi dovezi ale răstignirii au supraviețuit mai puțin, pe când e puțin probabil ca cele conservate mai bine să fi aparținut unor indivizi care au fost răstigniți. A patra obiecție: majoritatea miilor
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ar fi încercat să și le amintească și să le numere. - Spuneați ca au fost trimise mesagii și în limba română, îndrăzni târziu Pantelimon să rupă tăcerea. - Numai unul singur, dar a fost trimis de mai multe ori: "Fericiți cei săraci cu duhul căci a lor va fi împărăția Cerurilor!"' Pantelimon păli, și-și trecu de mai multe ori mâna pe frunte. - "Cei săraci cu duhul", repetă în șoaptă. Dacă nu sunt indiscret... - Nu ești. Acest mesaj, singurul, în limba română
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
părea umilitoare, și nu înțelegeam de ce mi-o spune. De ce tocmai mie?... Cu un gest, scurt, Pantazi zvârli rămășițele scobitorilor, călcîndu-le cu piciorul, amestecîndu-le în pietriș, încercînd să le ascundă. - Ai să înțelegi, poate, mai târziu, spuse. Au fost mulți săraci cu duhul în toată lumea asta a noastră. Dar cel mai faimos tot Parsifal a rămas. Căci a fost singurul care a întrebat: unde se află potirul Sfântului Graal?... Halal de Graalul nostru!, continuă cu o voce obosită, depărtată. Halal de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
gura pocită : că bietu Ilie păți accidentu și muri, la niciun an după asta... Abia atunci a ajuns-o și pe cumnată-sa greu’, și-a văzut și ea cum e să pui mâna să te descurci singură ! Bietu Ilie, săracu, toată viața lui nu i-a ieșit din vorbă o dată, până și banii din casă tot ea îi ținea, de-i strecura frati-su pe furiș câte-o hârtie de doojcinci când pleca : — Na și ție, Vico, să ai de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
venea în casă ? Merită să i le spuie pe toate în față, da nu se mai ia în gură cu ea. Mare noroc a mai avut cumnată-sa cu bietu Ilie, Dumnezeu să-l ierte. Era moale din fire, Ilie, săracu, și toată viața a făcut din el ce a vrut, niciodată nu s-a bucurat cumnată-sa când i-a deschis ușa, niciodată n a văzut-o cu ochi buni, trebe că-i părea rău de ăi dooșcinci de lei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Vezi că și-ai noștri îl căuta pe țipilig, să-l prinză cu tunurile și să-l împuște. Și dacă începea tunurile, parcă te credeai în iad, nu alta. Da ea, șo-șo-șo, să-l împace pe bietu Ilie. Se-nvinețise, săracu, de-atâta plâns și era greu ca pietroiu. La urmă se învățase ei, și cum s-auzea clopotele bisericii, cum s-auzea clopotul mare de la Mitropolie, și clopotul lor de la biserica Capra, și-ncepea și sergenții cu țignalele lor, atuncea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
uit anul acela ! Ce lungi erau secundele când așteptai să-ți bată la ușă... să urce scara... Nici nu îndrăzneam să ne ducem la fereastră și să vedem dacă nu este duba neagră. Îl cunoști pe domnul Romanescu, nu ? El, săracul, zece ani a făcut, a fost totdeauna un om fin și cu umor, știi ce mi-a spus după ce a ieșit ? Cel puțin la pușcărie eram liniștit că n-o să vină să mă ia... Și totuși, când îi auzeam pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acu, da poa’ să râdă cât vrea, nu-i țipenie de om p-aciia. N are cin’ s-o vadă. Și ea râde cu gura pân-la urechi, așază cu grijă portofelu în fundu țoaștei, p ormă pungile goale de plastic. Dumnezeu, săracu, care-a văzut ce era-n sufletu ei.... Și ea, care dân an în Paști dă pe la biserică, să facă bine duminica asta să meargă și s-aprinză o lumânare. Într o vreme, citea Biblia seara, ce vroia aia găsea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
el moare. Ori se-ntâlnește după dooj-de ani și nu mai are ce face. Și ea stă în pat și plânge de focu lor. Stă și vede tot, omu ei nu-nchide televizoru până nu cântă Hora Unirii. Vezi, Dumnezeu, săracu... Are-așa în sufletul ei o bucurie cum n-a mai știut ea de mult ! Ani și ani să fie de când n-a mai fost ea așa bucuroasă și liniștită ! Atâta numa c-o trece. S-ar duce după colțu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se dea jos dân tramvai, o să se oprească în drum, la piață : o să-și ia de la grătar trei mititei, doi o să-i mănânce ea, unu-l duce la omu ei, lighioana bătrână, că i-o fi câteodată și lui poftă, săracu... Săracu omu ei, ursuz, mut, rău de clanță cum e, da stau împreună de patruj-nouă de ani ? Stau. Și-o să-i ducă și lui un mic de la piață, când o ajunge. Ei, mult a fost, puțin a rămas. Uite-acu dă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dea jos dân tramvai, o să se oprească în drum, la piață : o să-și ia de la grătar trei mititei, doi o să-i mănânce ea, unu-l duce la omu ei, lighioana bătrână, că i-o fi câteodată și lui poftă, săracu... Săracu omu ei, ursuz, mut, rău de clanță cum e, da stau împreună de patruj-nouă de ani ? Stau. Și-o să-i ducă și lui un mic de la piață, când o ajunge. Ei, mult a fost, puțin a rămas. Uite-acu dă colțu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-ni pe lângă el, să nu-ți știe deloc de frică ! Vezi că mai are și omu-meu dreptate : — Tu știi numa să te plângi de mine, da aș vrea să văz ce-ai zice dacă i-ai vedea și pe alții... Săracu omu meu, ursuz, mut, rău de clanță cum e, da stăm noi împreună de patruj-nouă de ani ! ? Stăm. Ursuz, mut, rău de clanță, da, după ce-am închis prăvălia, s-a băgat el la fabrică să avem și noi o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mut, rău de clanță cum e, da-n ziua lefii scotea banii dân buzunar și mi-i dădea toți în mână. Io-i număram, io-i împărțeam : care la chirie, care la televizor, care la cărbuni și la lemne. El săracu nu-și oprea nimic, atâta doar ce-i mai dădeam io. îi mai vâram când și când dooșcinci în buzunar, da n-aveam grijă : știam că n-o să se atingă de ei. îi place numa și lui să se știe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
grădină cu care se înarma, cerând insistent să-i fie prezentate Sophiei ! Mult a trebuit să mai pledezi pentru iertarea lui, până s-o convingi pe Sophie să-și înfrângă repulsia naturală față de bietul tânăr ! Repulsia naturală a femeilor față de săraci și ratați, acel snobism natural al lor, atât de asemănător snobismului câinilor. Ce vrei, cât este ea de femeie superioară, Sophie nu poate înfrânge legile sexului ei, și în ochii unei femei de lume, micile erori vestimentare sunt adevărate crime
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
drepți... Dar altfel reușeau oamenii în viață, altfel ! Nu stătea nimeni să-ți pună piedici la tot pasul, până te blazezi... Nu stătea nimeni să-ți dea la cap... Ei, bietul Tudor !... Bietul Niki !... Bietul domnul Delcă : să se chinuie, săracul, la bătrânețe, pentru o pensie de mizerie ! Bieții de noi ! De multe ori îmi spun așa, dragă madam Delcă, când văd câte îndurăm... Ce fire optimistă eram - și cum nu mai am nicio speranță. Niciuna ! în tinerețe m-am gândit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Uite-o ce nu-i mai tace gura ! Că d-aia și pramatia de Niki nu stă p-acasă ! De gura ei, care nu-i mai tace, d aia fuge-mpușcat ! Nu sunt îngrijorată, pentru că ce i-a mai rămas altceva, săracul, decât partidele de tenis și puținele momente, ca cel de azi, când mai stă la o șuetă ? Să te trezești pensionat, când tu încă mai... — Ba omu meu a zis bodaproste când a scăpat ! Acu, zice, să se mai scoale
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
toată viața ei a fost rea de muscă... Astea e care-am apucat io zile de doliu... p ormă când a murit Stalin și Gheorghiu-Dej. Cel mai bine țiu minte când a murit Gheorghiu-Dej, c-am văzut la televizor înmormântarea. Săracu, ce l-am mai plâns ! Io nu po’ să văz mort, că mă pornesc ! Ce ai, Vico, dai apă la șoareci, face ăsta al meu. El e tare, animalu, tare ca piatra ! în patrujnouă de ani o dată nu l-am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pare atât de aproape, gata să-l ating. Domnișoara Dunbury mi-a spus că l-a văzut pe Hristos așteptând-o de cealaltă parte, dar cum poate să fie adevărat? Doamne, fie-ți milă de mine. Ce fericiți sunt cei săraci cu duhul, Doamne, fă-mă să fiu sărac cu duhul! Ar trebui s-o mai văd pe Hattie, trebuie s-o văd pe ea înainte de a-l vizita pe Rozanov. Trebuia să mă duc la ea sâmbăta trecută, Dumnezeule mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pentru o bere rece, iar eu cer ceva de mâncare. Singurul meniu constă într-o salată aproape simbolică pusă pe o farfurie mare și pentru care trebuie să plătesc 5.5 euro. Mai bine i-aș fi dat la un sărac. Analizând cele câteva frunze de salată și feliuțele de brânză și una de mușchi prin care vedeai la distanță, îmi zic că totul nu ar costa mai mult de 50 de cenți. In Franța, a mânca la un local, te
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]