5,379 matches
-
1873 când era numit Vatra satului. în anul 1891, în Dicționarul geografic al județului Dorohoi se arată că:Vatra este sat pe moșia Hudeștii-Mari cu 198 familii,946 suflete și bună situație. Este cel mai vechi sat de pe moșie. Așezările sătenilor sunt în mare parte bune cu livezi și grădini. Stăpânul moșiei nu locuiește în sat. Biserica e mică de lemn cu patronul Adormirea. Nu se știe de cine a fost construită, însă a fost restaurată în 1827 de Iordache Costache
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în mare parte bune cu livezi și grădini. Stăpânul moșiei nu locuiește în sat. Biserica e mică de lemn cu patronul Adormirea. Nu se știe de cine a fost construită, însă a fost restaurată în 1827 de Iordache Costache Boldur-Lățescu. Sătenii împroprietăriți cu 392 ha pământ. în MDGR, vol. III,pag.748 se arată că în Vatra era reședința primăriei comunei Hudești care cuprindea și satul Concești. Cuvântul vatră este din substrat (limba traco-dacă) și înseamnă locul pe care se întinde
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prețuri derizorii și să plătească arenda până la 80-100 de lei de ha. anual. Neputând plăti în bani arenda, aceasta era transformată în zile muncă, țăranii fiind obligați să lucreze mai toată viața pe moșia boierească. Semnificative sunt cele arătate de săteanul Lazăr Gheorghe Mirăuță din satul Alba care lucra pe moșia lui Ion Franc: Cea mai mare parte din viața mea de copil, de flăcău și apoi însurat mi-am petrecut-o la plugurile boierești, am făcut parte din echipele permanente
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și în alte părți din țară, intelectualii satelor din comună și-au adus un aport deosebit în această direcție. Inițiativa înființării băncii populare de credite a aparținut învățătorului Ioan Alexandrescu, directorul Școlii Costăcheasca, care a organizat mai multe întruniri ale sătenilor din comună în acest scop. împreună cu un grup de gospodari, mai ales din satele Vatra și Lupeni, Ioan Alexandrescu a depus garanțiile cuvenite și au încheiat formele legale pentru înființarea în 1904 a băncii populare de credit Alexandru Ioan Cuza
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
băncii populare au făcut parte Ioan Alexandrescu, Ion Cozmolici, Th. Antochi, preotul Dumitriu și alții. In aceeași perioadă a luat ființă și obștea agricolă sătească condusă tot de către învățătorul Ioan Alexandrescu. Din consiliul de conducere au făcut parte preotul Dumitriu, săteanul Costache Chițac, fost și primar al comunei Hudești și alți săteni gospodari din comună. De la banca populară de credite au împrumutat în 1910, conducătorii obștii agricole suma necesară pentru arendarea pe 10 ani a 800 ha. teren arabil de la Eufrosina
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
preotul Dumitriu și alții. In aceeași perioadă a luat ființă și obștea agricolă sătească condusă tot de către învățătorul Ioan Alexandrescu. Din consiliul de conducere au făcut parte preotul Dumitriu, săteanul Costache Chițac, fost și primar al comunei Hudești și alți săteni gospodari din comună. De la banca populară de credite au împrumutat în 1910, conducătorii obștii agricole suma necesară pentru arendarea pe 10 ani a 800 ha. teren arabil de la Eufrosina Ciolac, proprietară a unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din inițiativa învățătorului Ioan Alexandrescu a fost înființată în anul 1906 și Cooperativa de Consum Frăția cu sediul în Lupeni și având filiale în celelalte sate. In anul 1908, cooperativa avea deja un capital de 7.057 lei și distribuia sătenilor diferite mărfuri: unelte agricole, obiecte de uz casnic, produse alimentare, condimente și alte mărfuri de uz general. Cu toate că banca populară de credit, obștea agricolă sătească și cooperativa de consum au fost înființate pentru a veni în sprijinul țăranilor din comună
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost mai bune îndeosebi cele de grâu și mai ales de porumb. De pildă, în anul 1938, an de referință în economia națională României, în comuna Hudești s-a obținut cea mai mare recoltă de cereale. Se părea că viața sătenilor din comună intră pe un făgaș normal. Intrarea României în război pentru eliberarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, precum și continuarea lui pe teritoriul Rusiei Sovietice, a marcat o etapă dintre cele mai grele pentru populația din comună. Locuitorii, atât cei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
săpatul tranșeelor din pozițiile de apărare, transportul materialului lemnos pentru lucrări genistice, transportul furajelor și al alimentelor etc. Tineretul era instruit în organizația de premilitari pentru a fi folosit la nevoie pe front. Cerealele, vitele și atelajele erau rechiziționate de la săteni cu forța, ducând la sărăcirea acestora. A început creșterea prețurilor și amenințarea cu inflația. Ca urmare, numărul de animale existente în 1941 a scăzut la jumătate în anul 1944. Apropierea frontului în primăvara lui 1944, a determinat pe o bună
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Cronț C. Vasile. Odată cu împărțirea pământului la țărani a fost redusă proprietatea moșierească din comună la 50 de ha. teren. Lipsurile din economia națională distrusă în mare parte de război, precum și seceta din anii 1946 și 1947 au însemnat pentru sătenii din comună o încercare și mai grea. Penuria de hrană pentru oameni și de furaje pentru vite, a lovit puternic în gospodăriile țărănești, în această perioadă mulți oameni și mai ales copii au murit otrăviți cu bureți culeși din pădure
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
încălțăminte, stofe, pluguri și alte unelte agricole, tablă, carton asfaltat și alte produse necesare pentru refacerea gospodăriilor țărănești. începând din 1951 s-a introdus sistemul de contractări și achiziții și cel al cotelor obligatorii în raport cu suprafața de teren deținută. Astfel, sătenii din comună erau obligați să contracteze cu statul cereale, lână, lapte, carne de vită și de porc, brânză, păsări, ouă care erau plătite la prețuri de nimic. Cei care se împotriveau erau condamnați la închisoare. Situația din agricultură era destul de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o vărsare de sânge. La revolta vătrenilor au participat și oameni din celelalte sate ale comunei, dar despre aceste lucruri vom vorbi mai târziu. După modelul colhozurilor rusești, Plenara P.M.R. din martie 1949 a hotărât trecerea la socializarea agriculturii, îndemnând sătenii, uneori chiar prin măsuri represive, să treacă la înființarea întovărășirilor agricole și mai apoi a Gospodăriilor Agricole Colective. Perioada aceasta a fost o perioadă de mari frământări politice și sociale pentru populația din comuna Hudești. în 1957 au luat ființă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la ha. care a fost cultivat pe suprafețe mai mari, fiind folosit atât pentru consumul propriu, pentru furajarea animalelor și chiar la export. Porumbul recoltat și folosit pentru consumul propriu era măcinat la moara situată în grajdul boierului Frank. înainte sătenii măcinau porumbul la morile particulare existente în comună-la moara boierului Frank de la Velniță, la moara de la Axinte, moara de la Caba, moara lui Bordeianu la Alba, moara lui Horeanu etc. După revoluție au apărut o serie de mori particulare cum ar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
La Velniță, la Odăiță, la Grădină la Vatra, legumele recoltate fiind valorificate prin chioșcurile cap-ului sau trimise la piață, în special la Dorohoi. în prezent, o parte din aceste legume se cultivă mai intens pe loturile personale din grădinile sătenilor care le folosesc atât pentru consumul propriu cât și pentru vânzare . Cultura plantelor pentru nutreț s-a extins, în special după colectivizare având în vedere existența sectoarelor zootehnice la C.A.P., unde prin apropiere se amenajau silozuri cu porumb-nutreț tocat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și chiar pentru export. Lucrările agricole sunt făcute cu tractoarele existente în comună, cu plugurile și discurile trase de acestea. Mai există și câteva combine. Amintim aici pe S.C.Plugaru S.R.L.,S.C.Albina S.R.L. Mai există apoi o serie de săteni care posedă tractoare și prestează lucrările la populație contra-cost: Șîncoviță Constantin, Ciobanu Sorin, Ciobanu Mihai, Baltă Costel, Huțuțui Daniel, Maftei, Fasolă Ștefan, Alungi Gheorghe, Bostan Romică, Iordache Mihai, Sofronescu Ion, Pușcașu Valentin, Ștefan Gheorghe, Vârșag Ion. Locul fostei secții de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
punea în mișcare pietrele de moară care măcinau boabele de porumb sau de grâu. Când se termina de măcinat se punea stăvilarul la loc. Acest lucru explică de ce iazurile se înșirau la rând pe cursul aceleiași ape, unul după altul. Sătenii aveau nevoie de mori, să macine meiul, grâul și mai târziu porumbul și se bucurau atunci când mai adăugau la hrana lor și câte un pește. Stăpânii satelor aveau în iazuri și în mori un izvor însemnat de venituri,chiar mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
empirice, fie că se recurgea la măsuri mai radicale(sacrificarea acestora). O mărturie în acest sens o avem din anul 1846 când hatmanul Iordache Costache Boldur-Lățescu “a dat dispoziții să se sacrifice în cătunul Alba, din satul Hudești cu învoiala sătenilor, 71 de vite bolnave ale acestora, pe care le-a plătit din veniturile moșiei sale, evitând o gravă molimă”., Fapta sa filantropică a fost apreciată de Comitetul sănătății și înscrisă în Buletinul foaie oficială a Principatului Moldova Nr.3/1846
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
duceau spre vânzare la târg: păsări, ouă, fructe, legume, cereale, purcei, oi, viței, vite mari, cai, capre și cumpărau stofe, haine, încălțăminte, unelte, obiecte necesare în gospodărie etc. Vânzările și cumpărările de animale se efectuau și pe plan local între sătenii din același sat sau din satele învecinate comunei. înființarea de către proprietarul moșiei a cârciumilor și a prăvăliilor din satele comunei noastre a determinat pe săteni să-și vândă produsele la aceste prăvălii, cumpărând în schimb rachiu și spirt fabricat la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în gospodărie etc. Vânzările și cumpărările de animale se efectuau și pe plan local între sătenii din același sat sau din satele învecinate comunei. înființarea de către proprietarul moșiei a cârciumilor și a prăvăliilor din satele comunei noastre a determinat pe săteni să-și vândă produsele la aceste prăvălii, cumpărând în schimb rachiu și spirt fabricat la velnița boierească de la Hudești(Lupeni). Pe harta Moșiei Hudeștii-Mari de la 1883 apar în toate satele comunei, cârciumile, la Lupeni fiind chiar două. Afacerile cu băuturile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a avut două secții: una de băcănie pentru articole de uz casnic și alta pentru fierărie și unelte agricole. Mai târziu a luat ființă și cârciuma precum și o brutărie care cu timpul s-a desființat. Evenimentele desfășurate ulterior, frământările dintre sătenii care erau adepții diferitelor partide politice precum și cele două războaie mondiale au împiedicat dezvoltarea cooperativei sătești de consum, care a continuat însă să funcționeze ca o mică prăvălioară în localul său din satul Lupeni. Ca o consecință a slabei dezvoltări
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trecut au dispărut între anii 19581959, iar sifilisul a fost eradicat în anul 1960. Cazurile de tuberculoză au fost reduse cu 50% în 1970 față de 1950, iar cele de pelagră s-au micșorat de peste 6 ori. Media de vârstă a sătenilor era de 38 de ani. în tabelul 2 este prezentată situația mortalității în comuna Hudești în perioada 1935-1985. Rezultă deci că procentul de mortalitate infantilă a fost în perioada 1935-1955 de 33-50% și a scăzut între anii 1955-1985 până la 6
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rusească. La dispensar erau în total 15 cadre sanitare, un vizitiu și o căruță cu cal. Oamenii din sat se vindecau și au căpătat încredere în noul cadru medical care ziua și la orice oră din noapte pleca pe la casele sătenilor și le alina durerile. în toamna anului 1961 s-a dat în folosință școala nouă din Vatra. Majoritatea claselor s-au mutat în localul nou și funcționau în două serii. în localul vechi a rămas numai o clasă și dnul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sanitar. în 1962 s-a terminat colectivizarea agriculturii, colectivizare care și la Vatra ca și în alte sate s-a făcut cam forțat. în mai multe adunări generale ale colectiviștilor s-a pus problema construirii unui punct sanitar cu contribuția sătenilor ajutați de către conducerea CAP. S-a format un comitet de inițiativă propus de către cetățeni din Poraicu Ion, Sâsâiac Fatache-președinte de CAP, Teodoreanu Cornel-inginer CAP, Ursu Gheorghe, Zară Chi. Costache, Cheptănaru Petru, Merla Ion și alții. Prin grija secretarului Sfatului popular
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dr. Laza Doru, dr. Mateș, dr. Tașcă Radu, dr. Urzică E., dr. Cîmpeanu Liviu și în prezent dr. Novac Vitalie și dr. Novac Alexandrina. D-nul și dna Novac și-au făcut casă în Hudești, sunt stimați și apreciați de săteni și se pare că vor ieși la pensie de aici. După 23 august 1944 s-a acordat o atenție mai mare sănătății oamenilor prin crearea unei rețele sanitare numeroase și prin creșterea numărului personalului medical și sanitar. începând cu anul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Franc, construit încă din anul 1898. Tot în acel an numărul personalului a crescut având un medic și doi oficianți sanitari. S-au luat măsuri pentru eradicarea parazitismului, un generator permanent de boli în casele oamenilor prin distribuirea gratuită la săteni a săpunului și prafului pentru deparazitare. în școli se efectuau controale și deparazitări periodice în rândul copiilor precum și vaccinarea acestora pentru imunizarea la diferite boli. Pentru copiii în vârstă de 3-6 ani s-au înființat 5 grădinițe care cuprindeau peste
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]