3,827 matches
-
acelea ale unei roabe supuse. Din mijlocul lor ies spirale de volbură cu clopoței albi, rămurele de sălășitoare roz, amestecate cu cîteva ferigi, cu cîțiva lăstari tineri de stejar, cu frunze minunat colorate și lucioase. Toate înaintează plecat smerit, asemenea sălciilor plîngătoare, sfioase și imploratoare ca niște rugăciuni. Și vezi deasupra lor, fibrișoarele subțiri, înflorite, veșnic zbuciumate, ale parasinului purpuriu care își revarsă în valuri antenele aproape galbene, piramide albe de nourică de cîmp și de apă, coama verde a secărelei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
turla acoperită cu ardezie, cu hala mașinilor și coșul de fabrică de un roșu palid [...]. Apoi se întindeau cîmpii, nesfîrșite cîmpii de grîu și sfeclă, pustii în aceste luni ale anului, mlaștini cu o vegetație aspră, ici-colo întrerupte de cîteva sălcii pipernicite, îndepărtate pășuni despărțite prin șiruri rare de plopi. Foarte departe mici pete albe vădeau orașe, Marchiennes la miazănoapte, Montsou către miazăzi, în vreme ce, dinspre răsărit, pădurea Vandame tivea orizontul cu vînătul hotar al arborilor ei pleșuvi. Și, sub un cer
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
iarăși în inima lor duioșia primelor zile de dragoste, plină și tăcută ca apele rîului care curgea cu toată moliciunea pe care o aducea parfumul de lămîiță; ea răsfrîngea în amintirile lor umbre mai nemărginite și mai melancolice decît umbrele sălciilor nemișcate care se întindeau pe iarbă. G. Flaubert, ibidem, p. 100 Trebuie să remarcăm [...] că, în ciorne, G. Flaubert lucra la corectarea procedurilor comparative în sensul unei mai potrivite asocieri cu diegeza. Această lungă comparație, de exemplu: "O învălmășeală de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
obiectelor, ce nu se mai oferă în alteritatea lor terifiantă, ci ca receptacole ale unei priviri intime, familiare, care le umanizează. În consecință, indiferent de natura lor, lucrurile își dezvăluie „sufletul”, alcătuind deopotrivă suportul și substanța unei microarmonii senzoriale: „Crengile sălciilor împreunate ca niște rime elastice / o pisică moartă paie și haine vechi plutesc pe apă / timp străvechi încremenit în scorburi inundațiile / de altădată nisipul lustruiește oasele înecaților / cine a lăsat pe mal o roată de bicicletă ruginită / aerul e dulce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
pământ, stârnind liniștea dimineții ca o vijelie; se prăbuși și îmbrățișă grădina cu un zgomot asurzitor. Văile clocotiră și toți câinii de prin împrejurimi începură să latre. După aceea se făcu tăcere. Se luminase de tot și printre șirul de sălcii se vedeau chiar cum sclipesc câteva raze roșii de soare. Câtva timp, cei doi rămăseseră încremeniți, uitându-se la salcâmul doborât, neștiind parcă ce mai aveau de făcut. Duțulache ieșise din gaura lui făcută sub șira de paie și se
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cu pseudonimul Lucile Decaux. Parte din scrieri au fost traduse în Anglia, Suedia, Olanda, Germania ș.a. În afară de Două portrete (1930) și Destinul lordului Thomson of Cardington (1932), tălmăcite chiar de autoare, celelalte traduceri românești au apărut cu întârziere (Isvor, țara sălciilor, 1937, Cele opt raiuri, 1946, peste câteva decenii, La bal cu Marcel Proust, 1976, Jurnal politic, 1979, iar după 1990, într-un ritm mai susținut). Critica românească interbelică a receptat, în mare parte favorabil, aproape toate cărțile ei apărute în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
rezidă în trasarea unei anume configurații spirituale a țăranului, a omului unei civilizații vechi, surprins în fluxul existenței lui cotidiene. Datinile și obiceiurile apar ca niște coordonate fundamentale ale traiului isvorenilor, generând drame și acționând ciclic, implacabil, asemenea destinului. „Țara sălciilor” se conduce după legi proprii, cu reminiscențe venite din timpuri străvechi. Imaginea satului este, astfel, ușor aureolată prin transfigurare mitică și infuzii de lirism. Dincolo de atotputernicia tradiției se conturează, totuși, într-o serie de tablouri răzlețe, în genul lui Jules
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
hotare. SCRIERI: Les Huit paradis, Paris, 1908; ed. (Cele opt raiuri), tr. Tudor Nicolaescu, București, 1946; Alexandre Asiatique ou L’Histoire du plus grand bonheur possible, Paris, 1912; Isvor, le pays des saules, I-II, Paris, 1923; ed. (Isvor, țara sălciilor), tr. Pia Brătianu, pref. Mihail Sadoveanu, București, 1937; ed. tr. Anca-Maria Christodorescu, pref. Maria Brăescu, București, 2000; Le Perroquet vert, Paris, 1924; ed. (Papagalul verde), tr. și pref. Constantin Popescu, București, 1998; Catherine-Paris, Paris, 1927; ed. tr. Maria Brăescu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
fel ca toate coniferele, pinul și bradul sunt prin excelență simbolurile nemuririi. Dar, în imaginar, bradul este mai ales asociat cu festivitățile de Crăciun. Este arborele ce decorează casele, dar și magazinele și străzile. Semnifică așadar bucuria și sentimentul împărtășirii. Salcie Salcia are o simbolistică negativă, inspirată de crengile aplecate la pământ. Copac care plânge (salcia plângătoare), este expresia tristeții, a melancoliei, a depresiei. La fel ca plopul, poate fi semnul unei stări depresive pe cale de apariție sau deja conștientizate. Tei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ca toate coniferele, pinul și bradul sunt prin excelență simbolurile nemuririi. Dar, în imaginar, bradul este mai ales asociat cu festivitățile de Crăciun. Este arborele ce decorează casele, dar și magazinele și străzile. Semnifică așadar bucuria și sentimentul împărtășirii. Salcie Salcia are o simbolistică negativă, inspirată de crengile aplecate la pământ. Copac care plânge (salcia plângătoare), este expresia tristeții, a melancoliei, a depresiei. La fel ca plopul, poate fi semnul unei stări depresive pe cale de apariție sau deja conștientizate. Tei Teiul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
bradul este mai ales asociat cu festivitățile de Crăciun. Este arborele ce decorează casele, dar și magazinele și străzile. Semnifică așadar bucuria și sentimentul împărtășirii. Salcie Salcia are o simbolistică negativă, inspirată de crengile aplecate la pământ. Copac care plânge (salcia plângătoare), este expresia tristeții, a melancoliei, a depresiei. La fel ca plopul, poate fi semnul unei stări depresive pe cale de apariție sau deja conștientizate. Tei Teiul, prezent în piețele orașelor, evocă mai ales noțiunile de comunitate, de împărtășire și solidaritate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
diferite dificultăți. Izvoarele biblice conțin două descrieri ale acestui fel de acoperiș: Lev 23,40-43; Neh 8,13 ș.u. În primul fragment se vorbește despre „roade din pomii cei frumoși, ramuri de palmieri, ramuri de copaci stufoși și de sălcii de râu”; roadele și pomii sugerează legătura cu timpul culegerii fructelor. În al doilea fragment descrierea precizează însă „ramuri de măslin, ramuri de pin, ramuri de mirt, ramuri de palmier și ramuri înverzite”; din nou sunt menționate două elemente care
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Cioculescu, Vladimir Streinu, Octav Șuluțiu. Poezie semnează C.I. Șiclovanu, George Gregorian, A. Pop-Marțian, V. Ciocâlteu, Virgil Huzum, Sandu Tudor, Radu Boureanu, Ion Minulescu, George Ivașcu, Ion Pogan, Mihail Dan, Ion Pillat, George Silviu, Zaharia Stancu, Al. Baiculescu, Radu Gyr, Constantin Salcia. Proza este reprezentată de Camil Petrescu (un fragment din Rapid Constantinopol - Bioram), Aureliu Cornea, Apostol Fulga (Constantin Apostol), T.C. Stan, Neagu Rădulescu, Cezar Petrescu, George Acsinteanu, I. Peltz. Cu eseistică și comentarii critice mai figurează Constantin Noica (Inutilism), H. Blazian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290591_a_291920]
-
a avea și a petrece o viață veselă și a fi, lung timp, tari și voinici, ca bradul care, atât iarna, cât și vara, e totdeauna verde" 331. Vechi tradiții românești amintesc de "biserica de brazi", așa-numita "cununie la salcie": "în realitate, cununia la arbore își are originea în cultul naturii și reprezintă o reminiscență dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un ban de argint
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
casă. Până la Anul Nou, fiecare avea grijă ca rămurelele lui să înflorească; le puneau într-un vas cu apă și schimbau apa zilnic. Se credea că cel căruia îi înfloreau rămurelele sau făcea muguri era mai norocos.446 Ramurile de salcie, sfințite în Duminica Floriilor, se utilizează la binecuvântarea gospodăriei, atingându-se cu acești "mâțâșori" animalele și oamenii casei. "Mâțâșorii" se păstrează cu sfințenie, după icoane sau deasupra ușii, sub streașină, și se folosesc în caz de boală, de grindină sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
grindină sau de zloată mare.447 Tot pentru norocul casei, în unele părți din Banat și Transilvania mai puțin în Bucovina se pune, în fața casei, la poartă, de Armindeni (1 mai ), o ramură verde de fag, de stejar sau de salcie sau se plantează așa-numitul "pom de mai". "Pomul de mai " sau "Armindenul" se lasă în fața casei până cade de la sine sau până ce se macină grâul nou. Atunci se taie și se face focul la care se coace prima pâine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mujdei de usturoi, zeamă din rădăcini de hrean, sirop de ridichi negre (scobite, În care se pune zahăr sau miere de albine) sau sirop din rădăcini de pătlagină. ANTITERMICE Pentru scăderea temperaturii (arșiței, fierbințelii), se folosesc: Ceai din coajă de salcie, de flori de soc, trifoiște, de flori de tei, de mușețel, de mentă. Băi cu fierturi din frunze de nuc, năjiță, dârmoz, muștar, salcie. Cataplasme cu oțet din vin fiert, cu care se fac și spălături la picioare. Consum de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din rădăcini de pătlagină. ANTITERMICE Pentru scăderea temperaturii (arșiței, fierbințelii), se folosesc: Ceai din coajă de salcie, de flori de soc, trifoiște, de flori de tei, de mușețel, de mentă. Băi cu fierturi din frunze de nuc, năjiță, dârmoz, muștar, salcie. Cataplasme cu oțet din vin fiert, cu care se fac și spălături la picioare. Consum de suc sau sirop de mure, de zmeură, fructe care se pot consuma și ca atare, mai ales În stare proaspătă. În cazuri mai grave
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rece, timp de 20-30 de minute. Legători sau cataplasme la piept cu plămădeală din flori de cocoșei, cu rachiu de tescovină, de frunze de mesteacăn În rachiu ori cu fiertură de urzici crăiești. Oblojeli cu fiertură din levănțică, coajă de salcie, de schin, unguraș, traista ciobanului, petale de trandafir. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie de flori de tei, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare, pentru favorizarea transpirației. Infuzie de flori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2-3 căni pe zi. Ceai din flori de mușețel, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din fructe de ienupăr, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din coajă de salcie, 2 linguri la o cană. Se beau 3 linguri pe zi. Un amănunt: coaja de salcie conține...aspirină! Ceai de țintaură, o lingură la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Ceai de unguraș, o linguriță la o cană
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2-3 căni pe zi. Ceai din fructe de ienupăr, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din coajă de salcie, 2 linguri la o cană. Se beau 3 linguri pe zi. Un amănunt: coaja de salcie conține...aspirină! Ceai de țintaură, o lingură la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Ceai de unguraș, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Inhalații cu flori de soc: peste 2-3 lingurițe de plantă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2-3 ore În 500 ml de apă, din care se beau apoi 2 pahare: unul la prânz, Înainte de masă și ultimul, seara, la culcare. Tratamentul durează și după Încetarea gripei, 2-3 zile. Ceai din fructe de anason și coajă de salcie, flori de tei, de soc și frunze de rozmarin, câte o linguriță din fiecare, la un litru de apă. Se beau 2-3 căni pe zi, Înghițitură cu Înghițitură. Ceai din busuioc, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Îndulcește cu miere sau cu zahăr. Se bea o cană pe zi. Ceai din flori și frunze de levănțică, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din coajă de ramuri de salcie, o lingură la 2 căni cu apă clocotită. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai de schinel, o lingură la o cană. Se beau 3-4 cești pe zi. Ceai din flori, frunze și tulpină de unguraș
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de sodiu, pentru neutralizare. Ceai din frunze de frasin, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din flori de mușețel, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din coajă de salcie, 2 linguri la cană. Se beau 3 linguri pe zi. Ceai din țintaură, o linguriță la o cană, care se bea În 3 reprize, Într-o zi. Ceai din flori de levănțică, o lingură la o cană. Se beau 2
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]