4,646 matches
-
75%), Timiș (7,46%), Alba (5,49%), Bistrița-Năsăud (5,89%). 6 S.M. Lipset, S. Rokkan, op. cit., p. 10. 7 Ibid., p. 14. 8 Ibid. 9 Orice analiză își are limitele ei. Chiar dacă se pot găsi și altele, cele cinci opțiuni schițate în acest stadiu al căutărilor sunt după părerea noastră cele mai pertinente. 10 Convorbire realizată de către autoare la 2 martie 2003 cu Istvan Csutak. 11 Convorbire realizată de către autoare la 25 martie 2003 cu Tibor T. Toro. 12 B. Miklós
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ceva mai multe rezerve: "Votați pentru cei de aici, cei care trăiesc în regiune, care sunt la dispoziția dvs. care au o organizație concretă susținută de către majoritate" (1988). Mai mulți candidați accentuează beneficiile existenței unor legături locale puternice. Am putea schița un portret standard al parlamentarului așa cum este perceput el de către majoritatea electorilor. Una dintre resursele pe care mulți dintre candidați le clamează este profunda lor cunoaștere a circumscripției sau experiența profesională, ca de exemplu candidatul care este un bătrân avocat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de textele pe care le-a propus în favoarea fermierilor, muncitorilor, comercianților, pensionarilor, funcționarilor sau pompierilor. Dacă câțiva votează pentru el din recunoștință sau din convingerea că deputatul i-a apărat pe drept, proiectul său legislativ și-a îndeplinit scopul. Putem schița un circuit: un mare număr de deputați fac promisiuni către votanți și după aceea, uneori în mod sincer, propun reforme care nu pot fi împlinite pentru că necesită resurse financiare care nu sunt disponibile. La sfârșitul mandatului legislativ, la fiecare patru
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
electorale, are aceleași consecințe în Statele Unite și Anglia precum, ca și în Franța în ceea ce privește atitudinile și comportamentul parlamentarilor, în special în importanța pe care o acordă circumscripției lor, adeseori în detrimentul rolului lor ca legislatori. Portretul pe care tocmai l-am schițat al legăturilor electorale în Franța se aplică deopotrivă și celorlalte două țări. Această imagine apare, cu puține retușuri fine, în câteva lucrări binecunoscute ale căror titluri sunt grăitoare: Constituency Service and Electoral Independence de Bruce Cain, John Ferejohn și Morris
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cum am și făcut-o. Noël Bernard, un excelent jurnalist și, lucru rar la un post de radio anti-comunist, un om care Încerca să vadă clar dincolo de pasiunile și interesele multiple și aprinse ale „războiului rece” În cultură, mi-a schițat un portret nu prea amabil al lui Dumitriu, care, spunea el, neînțelegând prea bine profilul și straturile politice ale Germaniei de Vest, s-a grăbit să se situeze pe o poziție de dreapta aproape extremă! În timp ce „crema” literaturii vest-germane, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu vom putea intra în detalii. Reținem numai acele afirmații care, cum spuneam, sunt izbitor de actuale. Mai întâi, să remarcăm că Bolintineanu scrie în special publicistică politică într-o vreme "de tranziție". Poetul scrie cu intermitențe și încearcă să schițeze o doctrină politică (apropiată spiritului eminescian, notează dl Codreanu, și, de aceea, având un destin asemănător, adică foarte vitreg). Laitmotivul acestei publicistici îl constituie adevărul ca emblemă a patriotismului. Atât Bolintineanu cât și Eminescu resping mutilarea ființei prin dogmatismul agresiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Panait Istrati. Există ceva de dincolo de sine aici, ar trebui despărțite vocile, puși deoparte clănțăii și demagogii și discutat cu cei care resimt necesitatea adevărată a acestei negații. Panait Istrati și-a cerut iertare; și dl Ștefan Augustin Doinaș a schițat gestul retractării. Nu de asta este vorba, ci: "de ce?" În fond, dacă Eminescu este salvator pentru neamul său, acest sacrificiu presimțit, intuit, tulbure poate că este necesar. Abia de aici ar începe discuția și ea nu se poate duce pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și îndeosebi victoriei Cancerului asupra celorlalte două din pomenitele zodii, suntem obligați s-o luăm mereu de la capăt, să nu avem continuitate, adică, în zidirea destinului nostru ci, asemenea lui Sisif, să nu facem tot timpul nimic altceva decât să schițam începuturi. "Teroarea istoriei" înseamnă, între altele, în special, presiunile externe care vin din partea marilor puteri, cărora trebuie să ne supunem gândind și înfăptuind numai ceea ce ne este îngăduit să gândim și să înfăptuim. Soluția este una naționalistă și internaționalistă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
socotită convențională i-a trezit mai mult interes: " Ceva m-a determinat atunci să răstorn perspective impusă de Vianu și de alți mari eminescologi, că portretele făcute de Titu Maiorescu și Ioan Slavici lui Eminescu ar fi obiective, pe când cel schițat de Caragiale convențional. Mi-am zis că e tocmai invers și timpul mi-a dat dreptate". Acest citat limpezește din capul locului părerea autorului despre sine, cât și despre personalitățile cu ale căror idei se va confrunta, în mod programatic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
actualizează idei pe care el le-a formulat în niște articole mai vechi, ca Strigăt și tăcere (1977) și Narcisul bacovian (1981), ambele apărute în "Ateneu", și în studiul introductiv la antologia G. Bacovia / Plumb (Ed. Institutul European, 1997), unde schița intenția de a merge cu hermeneutica mai departe decât a făcut-o Ion Caraion, autorul incitantului eseu Bacovia sfârșitul continuu, și de a ajunge cu interpretarea "până la principiul genetic abisal al lumii bacoviene". Vrea astfel spune și acum să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
său demers critic: "Bacovia nu suferea de o boală a existenței, ci de una a ființei. Și el o resimțea, desigur, ca venind din propria lui insolită experiență de viață, pe care am numit-o "Complexul Bacovia". Mai departe, criticul schițează esența "complexului" suferit la vârsta de 16-18 ani: "Sfidarea Erosului și închinarea în fața lui Thanatos, la o vârsta când nu se face așa ceva. Primul care a resimțit nepermisa eroare a fost Bacovia. El va trăi toată viața cu o puternică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
zi mai lungă decât veacul). Același autor mai crede că mania imitației (servile) față de marile puteri, mai apropiate sau mai depărtate (Turcia, Grecia, Rusia, Franța sau SUA), ucide duhul național, amenință însăși identitatea noastră etnică și că programul "Daciei literare", schițat la 1840, era tocmai o condamnare a acestui gen de subordonare obedientă. Linia Eminescu se cere păstrată, fiind singura noastră șansă de a ne regăsi în ceea ce avem mai bun, prin "întoarcerea la izvoare". "Nu există decât o soluție rațională
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a rădăcinilor ontologice, valorificând cu dibăcie, cum am văzut, sugestiile psihanalizei, mitologiei, simbolisticii poetice, semanticii, stilisticii, filosofiei, sociologiei, religiei. Datul biografic primar este interpretat exclusiv psihanalitic, din perspectiva rezonanței evenimentelor din copilărie în straturile profunde ale personalității creatoare (Bacovia, Vieru). Schițând o biografie a poetului basarabean, autorul constată repede că aceasta este "resorbită" de operă, ca și în cazul genialului băcăuan, și abandonează proiectul. Puține evenimente exterioare sunt revelatoare spre a lumina sensurile operei. Alchimia creației rămâne misterioasă. Amplul eseu critic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de la cele dintâi rânduri. Felul în care pune pe hârtie prima frază îl înfățișează ca trecut de etapa solfegiilor și a "pașilor pe nisip". Ține condeiul drept, ferm, convins că a sesizat ceva frapant. Să se observe că această frază schițează o analogie, operație intelectuală la îndemână doar a celor deprinși cu raționamentele: Găsesc o înrudire organică între marii noștri prozatori dintre cele două războaie mondiale, referindu-mă la trei dintre ei: Rebreanu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu". Motiv de surprindere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de generație al lor de la Iași - Ioan Costache Enache - în cartea „Eroi au fost...Memoriile mele”, și ele tot o descriere, mult mai largă, foarte palpitantă, din timpul războiului 1940-1945... I-am promis ajutor, mi l-a acceptat, ba am schițat și un fel de plan mintal al proiectelor noastre, în vederea înfăptuirii demersului. Dar, cum am mai spus în alt loc, nu a mai fost cazul să și colaborăm decât comunicând telefonic și adiacent muncii profesorului care, grăbit-grăbit, a lucrat singur
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
le îndeplinească personalul Consultantul va realiza o evaluare a capacității, calificării și experienței personalului de execuție și administrativ din cadrul S.N.C.F.R. (personal specific și personal navigant pe feribot). Un program de instruire corespunzător sau cerințe noi la nivelul personalului vor fi schițate și prezentate S.N.C.F.R. 10. Să determine cerințele de control, monitorizare și ale unui sistem informatic de conducere (SIC) Consultantul va propune metode pentru colectarea informațiilor în materie de depozitare și deplasare a mărfurilor, de folosire a forței de muncă și
HOTĂRÂRE nr. 590 din 14 septembrie 1998 pentru aprobarea Amendamentului nr. 1, semnat la Bucureşti la 11 septembrie 1997, la Acordul de finanţare nerambursabilă dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind studiul de fezabilitate pentru facilitarea tranSportului combinat în Portul Constanta, semnat la Bucureşti la 17 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121898_a_123227]
-
efecte. 9. Să determine cerințele care trebuie îndeplinite de către personal Consultantul va realiza o evaluare a capacității, calificării și experienței personalului de execuție și administrativ din cadrul S.N.C.F.R. Un program de instruire corespunzător sau cerințe noi la nivelul personalului vor fi schițate și prezentate S.N.C.F.R. 10. Să determine cerințele MIS Consultantul va propune metode pentru colectarea informațiilor în materie de navigație, depozitare și deplasare a mărfurilor, folosirea forței de muncă și alte date statistice, de preferat sub forma electronică, astfel încât să faciliteze
HOTĂRÎRE nr. 253 din 2 iunie 1997 privind aprobarea Acordului de finanţare nerambursabilă dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind studiul de fezabilitate pentru facilitarea tranSportului combinat în Portul Constanta, semnat la Bucureşti la 17 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118275_a_119604]
-
altă parte, amurgul ștergerii ei din evidențe în libertatea climatului neutru, mîna streașină la geam și fața, licăririle din sate după curbura Carpaților, semicerc turtit aura de peste Focșani, reinventarea spațiului ca polarizare în hinterland, INTERVENȚIE ÎN TEXT Modelul ciclic se schițează nu o dată, ci de două ori, prima oară în ontogenie, care este pentru om stadiu embrionar. Ce mic sînt, Doamne! SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT străin de pămîntul călcat de traverse, de nivelări, de roțile trenului, de fiarele vagonului, lucrul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu mândrie, ca după ce a fost închis în anul 1958, și-a „desăvârșit” studiile universitare la vestitele închisori de la Gherla, Aiud, Botoșani, Pitești sau în lagărele de la Poarta Albă sau Ostrov. Actualul preot al Granicestilor, scriitorul Constantin Hrehor i-a schițat un portret în lucrarea „Muntele Mărturisitor” dedicat rezistenței anticomuniste din Bucovina și i-a pictat portretul în biserică din Granicesti. Preotului Casian Bucescu i-a fost dat,ca după ieșirea din închisoare, să mai trăiască 23 de ani, din care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
în termenii luptei naționale, iar oricărui personaj istoric să îi fie atribuite mobiluri, intenții și loialități naționale. După cum arată convingător L. Boia (1997, pp. 22-26), cărturarii Școlii Ardelene nu îl naționalizează pe Mihai Viteazul. În portretul biografic și tabloul personalității schițate de aceștia, Mihai este animat în acțiunile sale nu de scopuri naționale, ci de ambiție personală. Și în acest punct, intelectualii Școlii Ardelene sunt fideli liniei istoriografice trasate de cronicarii moldoveni ai secolului al XVII-lea, pentru care Mihai era
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și iv) arta bizantină, s-au perpetuat în istorie, după căderea Constantinopolului în 1453, prin încorporarea acestora în statele române (Iorga, 1972, p. 3). Acestea au devenit, astfel, depozitarele romanității bizantine, o teză a lui Iorga pe care Albineț a schițat-o sub formă de crochiu cu aproape un secol în urmă. Cât despre continuitatea identitară, lucrurilor nu pot fi mai clare: "Șeptesprezece veacuri și mai giumătate sunt de atunce, și în diastima aceasta, mii și sute de fortune, prefaceri și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Cadrul politic Continuăm prezentarea sumară a cadrului politic, reluând narativa pe care am suspendat-o în capitolul anterior. Merită reiterat caracterul succint al descrierii de față, care nu se vrea o analiză de istorie politică, ci dorește în schimb să schițeze, prin câteva tușe, tabloul politicii românești între cele două uniri prin care s-a închegat și ulterior consolidat statul național unitar român. Lucrările călăuză după care ne-am ghidat și la care trimitem pentru analize infinit mai profunde ale perioadei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai apoi Rinul pentru a se revărsa în Europa centrală și răsăriteană, naționalismul liberal britanic a absorbit o gamă de infiltrații care i-au alterat alcătuirea ideologică. Din acest motiv, considerăm justificată opțiunea de a elabora, în paralelul modelului apusean schițat de F.O. Ramirez și J. Boli, modelul răsăritean al societății naționale, sub cupola ideologică a căruia este circumscris și cazul particular românesc. Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională Configurându-se cu un retard temporal comparativ cu naționalismul liberal
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lovitură de grație prin afirmația că "unii coloniști nu erau romanizați [!] [...] alții vorbiau grecește [...] dar marea lor mulțime erau romanizați" (Floru, 1923, p. 17, subl. n.). Continuitatea. Teza continuității nu a suferit nicio modificare demnă de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și definitivată de cărturarii Școlii Ardelene (sub forma continuității coloniilor romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană), fiind ulterior elaborată și ramificată de către generațiile succesoare în direcțiile continuității etnice, lingvistice, caracteriale și politice sau statale. Cu privire la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sale, a libertății și neatârnării, pentru o viață mai bună, mai demnă" (Programul PCR, 1975, p. 8). Expresie a "înțelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii", în fapt, a întregii suflări a "națiunii noastre socialiste", programul schițează cea mai mistificată versiune a trecutului național, în care miturile naționalismului interbelic și miturile socialismului postbelic se hibridează în marea epopee social-națională a poporului român. Iată tabloul impresionist, zugrăvit printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]