6,398 matches
-
cetățean educat în acest mod poate fi mult mai folositor în contribuția sa la binele politicii publice decât unul fără educație. Dintre agenții socializării, școala reprezintă unul din factorii determinanți ai socializării politice a tinerilor în spiritul culturii politice democratice. Socializarea politică desemnează procesul prin care concepțiile, valorile și atitudinile politice sunt dobândite de individ, grupul social și societate în ansamblul ei. Prin acest proces, indivizii învață trăsăturile sistemului politic și conținutul culturii politice în care aceștia sunt integrați. Ei dobândesc
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Ei dobândesc valori și convingeri, își formează atitudini caracteristice față de politică. Cultura politică democratică influențează profund opiniile individului în cadrul comunității sale, arată semnificația îndatoririlor acestuia în calitate de cetățean și totodată îi dă posibilitatea să înțeleagă trecutul, prezentul și viitorul națiunii sale. Socializarea politică parcurge mai multe etape, în fiecare din ele agenții socializării sunt diferiți sau au ponderi diferite. În școli și universități, elevii și studenții trebuie să-și interiorizeze principalele concepții și valori democratice și să își formeze comportamente politice adecvate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Cultura politică democratică influențează profund opiniile individului în cadrul comunității sale, arată semnificația îndatoririlor acestuia în calitate de cetățean și totodată îi dă posibilitatea să înțeleagă trecutul, prezentul și viitorul națiunii sale. Socializarea politică parcurge mai multe etape, în fiecare din ele agenții socializării sunt diferiți sau au ponderi diferite. În școli și universități, elevii și studenții trebuie să-și interiorizeze principalele concepții și valori democratice și să își formeze comportamente politice adecvate. Formarea atitudinilor și comportamentelor specifice culturii politice democratice a viitorilor cetățeni
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societatea sa printr-un nivel înalt al informației privind viața social-politică, printr-o participare cetățenească activă la treburile civice și printr-un simț ridicat al responsabilității față de locul și rolul său în societate. 10.1.2. Funcțiile latente ale educației Socializarea copiilor și tinerilor. Școala, care este un agent important al socializării, contribuie la construirea consensului și solidarității sociale ori, după spusele lui Durkheim, "a sensului interesului comun". Potrivit funcționaliștilor, consensul și solidaritatea formează bazele cooperării, care este esențială pentru ca sistemul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
printr-o participare cetățenească activă la treburile civice și printr-un simț ridicat al responsabilității față de locul și rolul său în societate. 10.1.2. Funcțiile latente ale educației Socializarea copiilor și tinerilor. Școala, care este un agent important al socializării, contribuie la construirea consensului și solidarității sociale ori, după spusele lui Durkheim, "a sensului interesului comun". Potrivit funcționaliștilor, consensul și solidaritatea formează bazele cooperării, care este esențială pentru ca sistemul social să prospere. De asemenea, cultura poate fi menținută și dezvoltată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale curriculum-ului ascuns Ce se învață Reducerea controlului părinților. Un aspect important din perioada de creștere a copiilor este dobândirea independenței acestora față de părinți. Până la o anumită vârstă părinții au cel mai important rol față de orice alt agent al socializării. Intrarea în școală înseamnă confruntarea cu agenți noi ai procesului de socializare, ale căror așteptări uneori diferă de acelea ale părinților. Această experiență oferă copiilor noi alegeri și, lucru foarte important, reprezintă primul pas în procesul dobândirii independenței acestora. Experiență
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
important din perioada de creștere a copiilor este dobândirea independenței acestora față de părinți. Până la o anumită vârstă părinții au cel mai important rol față de orice alt agent al socializării. Intrarea în școală înseamnă confruntarea cu agenți noi ai procesului de socializare, ale căror așteptări uneori diferă de acelea ale părinților. Această experiență oferă copiilor noi alegeri și, lucru foarte important, reprezintă primul pas în procesul dobândirii independenței acestora. Experiență câștigată în grupurile secundare. În plus de ajutorarea copiilor să ajungă independenți
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau studentului. Pentru studenții cu status socioeconomic mai scăzut, mesajul primar este să se conformeze autorității, pe când pentru cei cu status mai înalt este să lucreze în mod independent, deși în cadrul unei ierarhii a autorității. Acest proces accentuează diferențele în socializare care deja s-au produs în familie și, drept urmare, pregătesc elevii și studenții în mod distinct pentru profesiuni diferite. Așa cum mulți sociologi au arătat, familiile din clasa de mijloc mult mai probabil vor inculca copiilor valori ca independența în gândire
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o populație dependentă aproape la fel ca și copiii. Se consideră că bătrânii regresează spre etapele de început ale dezvoltării copiilor. Prețuirea scăzută acordată bătrânilor poate fi observată în rezultatele multor cercetări sociologice. 11.4.1. Îmbătrânirea, schimbarea rolului și socializarea Toți am auzit expresia "acționează potrivit vârstei". Acest mesaj ilustrează ceea ce sociologii au numit rolurile vârstei: credința că oamenii din diferite grupe de vârstă trebuie să se comporte în moduri corespunzătoare acestor grupe. Rolurile vârstei lucrează în două feluri. Mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pentru un anumit grup de vârstă. Să apelăm la un exemplu: activitatea sexuală printre adolescenți este în general dezaprobată în România, dar ea este larg acceptată în Suedia. La fel ca orice alt rol social, rolurile vârstei sunt învățate prin socializare. Noi învățăm de la alții ce comportament este de așteptat din partea oamenilor dintr-un grup de vârstă dat, cum comportamentul care se conformează așteptărilor rolului este recompensat într-un fel sau altul, în timp ce un alt comportament este ridiculizat ori sancționat. 11
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lor dar par, din motive care nu sunt pe deplin înțelese, că nu au nici un control asupra comportării lor. Cu alcoolicii, dependenții de jocuri de noroc și alții de acest fel, evident avem de-a face cu un eșec al socializării. Deși mulți astfel de oameni au învățat normele și au ajuns să le accepte ca temeiuri pentru judecarea comportamentului corect față de cel incorect, ei nu pot să le urmeze. Astfel se produce un mod de manifestare diferit al deficienței în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Deși mulți astfel de oameni au învățat normele și au ajuns să le accepte ca temeiuri pentru judecarea comportamentului corect față de cel incorect, ei nu pot să le urmeze. Astfel se produce un mod de manifestare diferit al deficienței în socializare când o persoană eșuează să accepte normele societății ca fiind pe primul loc. Unii indivizii niciodată nu par să fie capabili să accepte standardele convenționale ale oamenilor din jurul lor. Ei niciodată nu acceptă valorile inerente jocului cinstit, onestității, adevărului, integrității
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
le pasă foarte puțin dacă există probleme sociale ori dacă acestea sunt rezolvate atâta timp cât există situații care pot fi folosite în avantajul lor personal. DEVIANȚA SOCIALĂ. Deși inabilitatea fundamentală a unor persoane să devină socializate adecvat și eșecurile procesului de socializare sunt răspunzătoare de unele comportamente deviante, aceste explicații cu conținut psihologic lasă o mare parte din devianța pe care o găsim în societățile moderne fără nici o întemeiere. De aceea, cantitatea cea mai mare a comportamentului deviant izvorăște probabil din cauze
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
in Comparativ Perspective, Academic Press, 1977 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 7 1 12 SOCIOLOGIE GENERALĂ 14 OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI SOCIOLOGIE GENERALĂ OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI CUM SE FACE SOCIOLOGIA SOCIOLOGIE GENERALĂ PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ SOCIALIZAREA GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 266 265 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA EDUCAȚIA CA INSTITUȚIE SOCIALĂ 267 334 335 POPULAȚIA SCHIMBAREA SOCIALĂ ȘI PROBLEMELE SOCIALE REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Grünberg, 2005, p. 274)1. Stereotipurile de gen constituie un nucleu tare al reprezentărilor de gen. Pentru societatea românească, acestea se subsumează unui model cultural tradițional 1, de tip patriarhal 2. Efectele normative ale tradiției se regăsesc în procesul de socializare, de la fazele inițiale până la socializarea permanentă. Astfel, persoanele de sex feminin sunt orientate spre sex-roluri concordante cu reprezentările asupra feminității, iar persoanele de sex masculin sunt direcționate spre însușirea de sex-roluri conforme modelului masculinității. Barometrele de opinie publică sunt un
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Stereotipurile de gen constituie un nucleu tare al reprezentărilor de gen. Pentru societatea românească, acestea se subsumează unui model cultural tradițional 1, de tip patriarhal 2. Efectele normative ale tradiției se regăsesc în procesul de socializare, de la fazele inițiale până la socializarea permanentă. Astfel, persoanele de sex feminin sunt orientate spre sex-roluri concordante cu reprezentările asupra feminității, iar persoanele de sex masculin sunt direcționate spre însușirea de sex-roluri conforme modelului masculinității. Barometrele de opinie publică sunt un bun context de vizibilitate socială
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
putere financiară. Accesul femeilor în politică și cu atât mai mult ocuparea unui post de conducere reprezentativ (de exemplu, în Parlament) este și din acest punct de vedere mult îngreunat, în condițiile în care se promovează modelul de casnică, precum și socializarea ca mamă și gospodină. De altfel, în Barometrul de Gen din 2000, 68% dintre cei intervievați sunt de părere că femeile sunt prea ocupate cu treburile gospodărești pentru a participa la viața publică. Accesul femeilor în politică este influențat de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
decizia de a interzice avortul în România, în 1966, este „tradiționalismul” conducerii PCR (în special al lui Nicolae Ceaușescu), în esență o ideologie care se definește prin conservatorismul în privința genului. 2. Cu toate acestea, este adevărat că ă datorită puternicei socializări de gen în roluri dualiste ă bărbații sunt înclinați să adopte ideologii masculiniste sau chiar sexiste, în timp ce femeile sunt înclinate să susțină politici pro-femei, chiar dacă în cazul lor corespondența ideologie-gen este mai slabă decât în cazul bărbaților. Am încercat să
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
care ne spune că subiecții teoriilor politice sunt femei și bărbați, nu oameni la modul general, destrupați și asexuați. Există o serie de experiențe proprii femeilor ă predominant sau exclusiv ă, datorate apartenenței la un anumit sex1 sau dobândite prin socializare, educație etc. Mihaela Miroiu include în categoria experiențelor femeiești (împărtășite exclusiv de femei): sarcina, avortul, nașterea, lăuzia, alăptarea, ciclul menstrual, menopauza. Spre deosebire de acestea, îngrijirea copiilor, monoparentalitatea, văduvia, violența domestică, violul, hărțuirea sexuală, pornografia, prostituția fac parte din grupul experiențelor feminine
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
prin excelență”, caracteristici psihologice masculine. Dar situația poate să nu fie un „complot”, ci ar putea implica un raționament de tipul „problemele mele sunt și ale altora”. O structură politică masculină propune propriul sistem de valori, cultura sa de grup, socializarea făcându-se cu reguli bazate pe valori specifice: agresivitate, competiție, în care femeile nu au acces, iar „cu cât sunt mai multe femei, cu atât crește probabilitatea ca libertatea lor de a se comporta așa cum sunt (feminin sau altfel) să
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
protest etc. Așa cum arătase R.K. Merton, unii oameni care doresc a trece la un statut superior (să ocupe un post mai bun, să fie acceptat Într-un club select, să poată avea prieteni de statut superior etc.), practică așa-numita „socializare anticipativă”, adică Încep a se comporta asemănător statutului (grupului) În care ar dori să intre pentru a convinge membrii acestuia că este credibil, că poate fi acceptat ca „unul dintre ei”. Accentul pus pe servicii conduce la subiectivizarea și axiologizarea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
comportamente, așteptări etc. După cum au arătat numeroși specialiști (și așa cum probează experiența), Întreprinderile reprezintă și un „spațiu politic”, În care acționează și, adesea, se confruntă „puteri” diverse (organizații sindicale, profesionale, patronale, politice). Întreprinderile reprezintă o instituție importantă În procesul de socializare (adică În procesul de formare a individului ca personalitate socio culturală În raport cu valorile-normale-comportamentale promovate de societate și cerute membrilor acesteia). În Întreprindere, „omul nu intră ca simplă „ forță de muncă”, ci ca personalitate complexă și unitară, pentru care munca este
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
personalitatea și atitudinea lor”<footnote Ibidem, p. 124. footnote>. Acest al patrulea tip de mentalități se aseamănă foarte mult cu ceea ce caracterizează Sistemele de Producție Antropocentrice dezvăluind alte contexte socioculturale de căutare a satisfacției În muncă, și de realizare a socializării prin muncă. Analiza activității manageriale, ca o tehnologie socială de asigurare a scopurilor globale ale Întreprinderilor, ar privi luarea În considerare a rezultatelor (ca modalitate de Înfăptuire a scopurilor preconizate de cele trei grupe de funcții) În vederea reglării (prin feedback
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
atât a intrărilor, cât și a proceselor (din interiorul sistemului Întreprinderii). Managementul centrat pe om pornește de la ideea că rezultatele Întreprinderilor depășesc cu mult responsabilitatea economică, chiar aceasta fiind puternic determinată de rezultatele obținute În raport cu funcțiile de satisfacție și de socializare. Conceptul de „eficacitate socială globală” (ca raport dintre ansamblul rezultatelor și scopurile urmărite) devine un instrument de gândire și lucru esențial În managementul centrat pe om. Sistemele de producție Antropocentrice Își pun ca scop a face servicii societății (clienților, lucrătorilor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
trebuie ca veniturile acestea să fie mai mari decât cheltuielile.”<footnote Blackaert André, La technique du planning et ses applications, Paris, Style Pret, 1965, p. 82. footnote> O asemenea viziune este cu totul inoperantă. Nivelul de satisfacție și gradul de socializare se dovedesc a fi „factori productivi” deosebiți de activi În Întreprinderile cu modele manageriale centrate pe om. Managerul de azi trebuie să țină seama de „costul social” (ansamblul resurselor antrenate, materiale și umane) În conducerea Întreprinderilor, iar acesta este conceput
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]