KorAP: Find »[drukola/base=steag & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...138 139 140 ...293 >

7,322 matches

Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586

Karli, eu găsesc cârnatul ca fiind o construcție umană, pur și simplu simpatic, prin aceea că leagă oamenii laolaltă. Că în adevărul adevărat suferim cu toții de aceeași singurătate. Și un cârnat este un simbol contra decăderii izolate, așa cum și un steag este un simbol. Deci copiii mei de școală înțeleg asta. KARLI: Doamna cârciumăreasă, aduceți câțiva crenvurști cu brânză pentru învățătorul nostru, ca să nu se mai simtă așa de singur în viața lui încovrigată. (Cârciumăreasa nu reacționează. Herta râde și primește

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
e, că trebuie să existe morți, și în felul ăsta tu eliberezi toate resturile unei urmări în acidul esteticii tale. EA: Ca întotdeauna: D-voastră construiți din materialul de construcții pentru o colivie o întreagă fermă. Rezultatul îl lipiți pe steagul d-voastră, ca fiecare om asuprit, doritor și el să se simtă silit de a construi, să își construiască în propriul cap clădirea d-voastră dezgustătoare dar frumoasă. Și atunci, omul stă în hidoșenia construită și e de părere că

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
în ea sfeclă furajeră. EA: Firește că un soi de șef de stat o fi supraviețuit. O plăcere trebuie să surpaviețuiască mereu. El va trebui să preia garda de onoare pentru ferma noastră prefăcută în cenușă, și va flutura ca steag național ceva din hârtie igienică folosită, care va atârna de un vrej de fasole ceva mai răsărit. EL: Și apoi va trebui brusc să se hrănească. Va prinde cu mâinile lui verzi o găină moartă, în a cărei burtă de

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
Tierkörperverwerter" este un cuvînt compus, inventat, ca și multe altele, de Schwab și e dat ca poreclă umilitoare. 1 Se înțelege de la sine că această particularitate lingvistică i-a pus traducătorului destule probleme imposibile. 1 Roșu alb roșu sînt culorile steagului austriac. 2 Element de legătură lipsă (în teoria evoluționistă). 1 Doamna Kovacic vrea să se exprime elegant, dar construiește frazele greșit și folosește cuvinte neadecvate. 1 Aluzie la steagul național austriac care are două culori: roșu alb roșu. 1 Nenorocire

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
pus traducătorului destule probleme imposibile. 1 Roșu alb roșu sînt culorile steagului austriac. 2 Element de legătură lipsă (în teoria evoluționistă). 1 Doamna Kovacic vrea să se exprime elegant, dar construiește frazele greșit și folosește cuvinte neadecvate. 1 Aluzie la steagul național austriac care are două culori: roșu alb roșu. 1 Nenorocire este folosit de autor in franceză original (n. tr.) 1 Sau Porcuț-Porcușor cum sună jocul de cuvinte în original dacă numele personajului este tradus în română. (n.tr.) 1

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
și cu Sepp Gură spurcată. 2 E vorba de fiul lui Franz Josef, Rudolf von Habsburg care s-a sinucis la Mayerling 1 Sub acest nume funcționa planul Germaniei naziste de exterminare a evreilor. 1 Instrument pentru menstruație 1 Culorile steagului național austriac 1 Atenție ultimile două fraze sunt rostite de tatăl lui Mariedl în germana infinitivă a muncitorilor emigranți care nu folosesc cuvintele decât în forma lor primară, ne conjugată sau declinată. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- WERNER SCHWAB Introducere 2 1 300 Notă bio-bibliografică

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316

că ...din punctul de vedere al culorii politice, femeia, înainte de a fi conservatoare, liberală, junimistă, democrată, naționalistă, radicală, progresistă, socialistă, legitimistă, clericală, trebuie să fie „Feministă”, adică: unirea tuturor femeilor fără deosebire de culoare politică a familiei sub un singur steag... steagul revendicărilor feministe. Având în vedere că se pot identifica o serie de probleme cu care se confruntă femeile ca grup, Sapiro (1998, p. 168) lansează următoarea provocare: Ar fi interesant pentru o teoreticiană/un teoretician din științele politice să

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
din punctul de vedere al culorii politice, femeia, înainte de a fi conservatoare, liberală, junimistă, democrată, naționalistă, radicală, progresistă, socialistă, legitimistă, clericală, trebuie să fie „Feministă”, adică: unirea tuturor femeilor fără deosebire de culoare politică a familiei sub un singur steag... steagul revendicărilor feministe. Având în vedere că se pot identifica o serie de probleme cu care se confruntă femeile ca grup, Sapiro (1998, p. 168) lansează următoarea provocare: Ar fi interesant pentru o teoreticiană/un teoretician din științele politice să analizeze

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288

grup vesel. Acestea au existat până prin anii 80. În repertoriul corului, în afara cântecelor impuse de propaganda comunistă, au existat și cântece neaoș românești, de inspirație populară, dar și cântece patriotice, care ne-au însoțit istoria: „Imnul eroilor”, „Pe-al nostru steag”, „Pui de lei”, „Ciobănașul” ș.a. Tinerii remarcați atunci pentru participarea la formațiile artistice, amintim pe: Costică Guțu, Sofia Sofrone, Dumitru Chirilă, Maria Avram, Maria Sularu, Nicolaie Coca, Mihai Vraciu, Elena Șoica, Minuța Tabarcea, Letiția Obreja, Costică Samoilă, Reta Sularu și

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
era deschis de sfeșnicul pe care se afla „toiagul” purtat de un copil. Sfeșnicul avea atașate o batistă cu bănuț legat în colț și un șirag de 9 colăcei. Urma crucea, pe care erau inscripționate datele decedatului, apoi „prapurii” sau steagurile, urmate de năsălia cu colaci și colivă. Cele 7 împletituri din pâine, numite „capete”, aveau următoarele forme: „I” - Iisus, „X” - Hristos, „S” - soarele, câte două bucăți din fiecare și colacul mare rotund. Elena Huștiu era una dintre femeile care făcea

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
mare rotund. Elena Huștiu era una dintre femeile care făcea capete pentru înmormântări. Toate acestea erau împodobite cu „pomișori”, sub forma unor țepușe din lemn de brad, în care se înfigeau fructe (mere, nuci, prune uscate). „Uneltele”, adică prapurii sau steagurile, felinarele și crucea, aveau legate, la rândul lor, câte un prosop cu bănuț legat la colț. Urma, apoi, preotul cu dascălul, iar în urma lor carul mortuar tras de cai sau boi, împodobit cu lăicere și covoare. Rudele celui mort și

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
pildă tuturor, postind în rând cu oștenii, cu preoții și cu tot norodul. Oficiind slujbe de mulțumire lui Dumnezeu, pomenind luptătorii pierduți.. Marele Ștefan avea ca povățuitor și duhovnic pe sihastrul Daniel și întotdeauna purta asupra sa tripticul 1. Pe steagul său de luptă era reprezentat Sfântul Gheorghe călare omorând balaurul, steag pe care l-a donat mănăstirii Zografu, cea mai mare ctitorie românească de la Muntele Athos, rezidită integral de către Ștefan cel Mare în anii 1466-1502. Trucuri militare. Zbuciumata istorie a

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
tot norodul. Oficiind slujbe de mulțumire lui Dumnezeu, pomenind luptătorii pierduți.. Marele Ștefan avea ca povățuitor și duhovnic pe sihastrul Daniel și întotdeauna purta asupra sa tripticul 1. Pe steagul său de luptă era reprezentat Sfântul Gheorghe călare omorând balaurul, steag pe care l-a donat mănăstirii Zografu, cea mai mare ctitorie românească de la Muntele Athos, rezidită integral de către Ștefan cel Mare în anii 1466-1502. Trucuri militare. Zbuciumata istorie a românilor consemnează o serie de bătălii câștigate de marii conducători, cum

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii ‐ 1875‐ 2005. ● Dorohoi - Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 1874‐ 2006. ● Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869‐2006. ● Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007. ● Personalități moldave, Editura P.I.M. Iași, 2 008 Ion N. Oprea Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 - 2008 Cu o prefață de Constantin Hușanu Ediția a II-a revăzută și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
putut, praful adunat, să redau în cuvinte puține din multul ce a fost publicistica la Bârlad. În afara considerentelor de ordin sentimental, câteva au fost împrejurările care m‐ au îndemnat la această muncă. În 1958, la Bârlad își înceta activitatea ziarul Steagul roșu la care lucram. Am crezut într‐o întrerupere vremelnică, scurtă. Mai bine de 30 de ani a rămas un gol în publicistica localității. Revistele ori ziarele care au apărut între timp n‐au fost în măsură să înlocuiască pierderea

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
sau boala „Bârlăden ită - cronică”, cum a numit‐ o un cronicar cu rădăcina tot în Bârlad, fără a ‐i fi originală sintagma, dar și un început al înțele pciunii personale, prilejuită de vârstă, m‐ au făcut să mă întreb: bine, „Steagul roșu” dar care i‐i rădăcina, de unde vine, cine i‐au fost înaintașii? Problema genealogiei ne‐o punem când am ajuns la o vârstă, nu atunci când ne interesează prezentul. Lucru pe care l‐ am constatat și la renăscutul „Păreri tutovene

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și refacă aspirațiile, în ciuda a ceea ce au făcut „imbecilii și răsuflații din partid .” În cele 19 numere apărute în 1915 și următoarele, Conservatorul face politică dar și literatură, publicând alături de articole ca acestea: „Forța ziarului conservator”. „Glas de goarnă”, „Un steag terfelit”, „Politica de echivoc” - toate semnate de Const Th. Moroșanu, care are și conducerea ziarului, poezie, recenzii, epigrame, informații cultural - științifice. În ziar apar semnăturile: Const Th . Moroșanu, Oct. C. Tăslăuanu, Nicolae N. Neacșu, Octavian Goga. N.N. Grigoriade. Multe articole

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și pălăriile așa se purtau pe acolo.” Era cel mai vestit fotograf din Bârlad, mereu în anturajul notabilităților, mai ales a profesorilor de la Liceul Codreanu. Concomitent făceau fotografii la Bârlad și alții: Saveliuc Fănică Tornali, Saulea, D. Pavalașcu - la ziarul Steagul roșu, D. Mocanu la ziarul Rulmentul, Florin Țaga. * 56 Evenimentul Valori spirituale tutovene este titlul lucrării aparținând scriitorului și monografistului Traian Nicola din Bârlad aju nsă la al V‐lea tom despre care scria Evenimentul de Iași, Bacău, Botoșani, Neamț

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Culturale, publicația secției Bârlad, apare cu numărul 1 în ianuarie 1916, anul VI, ca o continuare a Buletinului Ligei Culturale din Bârlad, drept „o puternică pavăză față de propaganda nemțească”, mai ales că”oficialitatea nu pune nici un frâu acestor îndrăznețe uneltiri...” steagul și visul foii, ca și a tuturor românilor fiind „unirea noastră cu românii din Bucovina și Arde al”. Redacția, administrația și sediul Ligei Cultura le - la Casa Națională. Comitetul Ligei Culturale Bârlad este alcătuit din: președinte: colonel D. Tocineanu, vicepreședinți

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Delatutova, corespondent, la rubrica „Poșta cititorilor" din „Vremea nouă”, 22 octombrie. Să fi fost oare, una și aceeași persoană cu P. Strat Delatutova, editorialistul ziarului înainte? În perioada 1954-1958 când eram redactor și apoi șef al secției culturale de la ziarul „Steagul roșu” din Bârlad, am mers des la Tutova. Am participat la multe spectacole culturale pregătite de învățătorul Aristide Petcu, iar doamna sa, Elena Petcu, mi-a fost gazdă primitoare la biblioteca comunală Tutova. Să fi fost prin preajmă și învățătorul

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
politică care se dădea între „ciupercile” din oraș: Drapelul ducea o aprigă luptă fratricidă, ca între liberali”, cu cei de la Viitorul. „Bârladul” - în „Cronica Bârladului” se ocupa de „recenta vizită a M.S.Țarului”, iar Intransigentul, nefiind războinic, n-a ridicat steagul răzvrătirii,și, cu un limbaj moderat, neostil nimănui, lupta alături cu coreligionarii cu care are aceleași bune și cordiale raporturi”... Poate, „pâinea localnicilor care de câteva zile s-a scumpit cu 5 bani nu la kilogram ci la bucata de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
vinerea, de la 1 noiembrie 1946, cu un nou colectiv redacți onal din care mai fac parte Al. D. Balaban, Lazăr Be neș, M. Aron, V. Șuluțiu și A. Saidacar, până luni 7 noiembrie 1949, când apare primul număr al ziarului Steagul roșu, organ al Comitetului județean Tutova al P.M.R. și al Comitetului provizoriu a județului Tutova. * La 20 martie 1949, în numărul 168, Păreri tutov ene publică un medalion comemorativ la 2 ani de la moartea ziaristului Ion Palodă (dr. Weinfeld), dar

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
el mii și mii de preoți susținea cooperațiacare munciseră tot timpul alături de populație, în general! * Steaua Tutovei Steaua Tutovei, ziar al Partidului Popular, apare în perioada 1924‐ 1927, condus de Vasile Georgescu - Bârlad, fost elev al Liceului „Codreanu” Bârlad. * 175 Steagul Roșu Steagul Roșu, organ al Comitetului județean P.M.R. și al Comitetului provizoriu Tutova, este continuator al ziarului Păreri Tutovene. Primul său număr apare la 7 noiembrie 1949, „în ziua în care se împlineau 32 de ani de când steagul roșu victorios

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și mii de preoți susținea cooperațiacare munciseră tot timpul alături de populație, în general! * Steaua Tutovei Steaua Tutovei, ziar al Partidului Popular, apare în perioada 1924‐ 1927, condus de Vasile Georgescu - Bârlad, fost elev al Liceului „Codreanu” Bârlad. * 175 Steagul Roșu Steagul Roșu, organ al Comitetului județean P.M.R. și al Comitetului provizoriu Tutova, este continuator al ziarului Păreri Tutovene. Primul său număr apare la 7 noiembrie 1949, „în ziua în care se împlineau 32 de ani de când steagul roșu victorios a fâlfâit

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Bârlad. * 175 Steagul Roșu Steagul Roșu, organ al Comitetului județean P.M.R. și al Comitetului provizoriu Tutova, este continuator al ziarului Păreri Tutovene. Primul său număr apare la 7 noiembrie 1949, „în ziua în care se împlineau 32 de ani de când steagul roșu victorios a fâlfâit peste primul stat socialist din lume Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste” (din editorialul „La primul număr al ziarului”). Redacția și administrația ziarului în Bârlad, strada Republicii nr. 5 iar mai târziu la nr. 30‐ 32, într‐o

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]