10,831 matches
-
și poarta, am mângâiat-o pe Zuza pentru ultima oară între urechi și am dispărut în noapte. Trenul era pustiu și mucegăit. Clămpăneam prin beznă, față-n față cu un bețiv lungit pe bancheta alăturată. O să fie bine, gata cu stresul capitalei, în sfârșit o să am și eu o viață regulată, profesorii sunt respectați în provincie, o să-mi iau un bulldog, o să ies cu el la plimbare. Și așa Adelina era o pacoste de „prințesă”. Asta până la Adjud. După care: unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
la Școala de popi de la Fălticeni. Sâmbăta făceam piața împreună, după care ea gătea o ciorbă cu multă lobodă, iar eu strângeam din casă șosetele și tampoanele aruncate după canapele și șifoniere, spălam geamurile, aspiram gândacii și limacșii uciși de stresul provocat de muzica lui Wagner. Mâncam și făceam somnic. Ne trezeam, jucam o partidă de sex, mâncam, făceam somnic. Duminica ne plimbam pe aleile cimitirului Bellu, aduceam cu noi cărți și citeam lângă bustul cu tricorn al lui Birlic sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
adeziunii gingivo-dentare. Această structurare a parodonțiului ne demonstrează că dintele nu este fixat rigid la oasele maxilare, ci printr-un sistem elastic articulație dento-alveolară - numită și gomfoză. Acest fapt permite o mare adaptabilitate la solicitările funcționale și la modificările datorate stresului funcțional. Articulația are două suprafețe mineralizate (dure) - cementul radicular și corticala internă - elemente articulare fibroase, desmodonțiul și lichidul desmodontal, ansamblul fiind acoperit și protejat de mucoasa gingivală. CAPITOLUL 4 FILOGENEZA ȘI ONTOGENEZA DINȚILOR Dinții umani temporari și permanenți au aceeași
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unde rata șomajului este foarte ridicată și unde mentalitatea a rămas cea potrivit căreia bărbatul nu își face datoria dacă nu asigură traiul familiei. Pe de altă parte, „este ciudat faptul că România are o rată mult mai mare a stresului și presiunii decît Polonia, care tinde spre tipologii mai mo derne. Ar fi interesant de studiat această problemă”, a adăugat directorul EMEA Research, Claire O’Connor. Ce ne spune această alăturare cu Polonia ? Că s-ar putea prea bine ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care abaterea de la rutină reprezintă un mod de viață: ele vor apela la un part-time job sau, de ce nu, pentru a-și acoperi cheltuielile, la două sau chiar trei astfel de posturi, în funcție de domeniile alese și de rezistența personală la stres. Alte criterii de natură emoțională se regăsesc în dezvoltarea comportamentului social, în relaționarea cu ceilalți. Astfel: ==> preferi să lucrezi cu oamenii? ==> preferi să lucrezi cu cifre și informații? ==> preferi să lucrezi cu obiecte? ==> ai spirit de echipă? ==> preferi munca de
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
care adolescentul trebuie să îl rezolve. În cazul pierderii favorurilor adulților semnificativi, în viața tânărului vor apărea sentimente de autorespingere care necesită un raspuns corectiv sau compesator. Teoria integrativa a comportamentului deviant sintetizează teoriile și elementele preliminare ale teoriei sinelui, stresului, controlului, asocierii diferențiate și a învățării sociale. Modelul afectivității consideră afectul că mecanism cheie pentru înțelegerea dezvoltării consumului, în sensul determinării și controlului comportamentului. Modelul pune accent pe relația dintre afectul negativ, un status de excitație crescut și vulnerabilitate la
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
confruntare cu cotidianul. După Peele, cultura noastră având că valori centrale succesul și reușită individuală favorizează adicțiile. Drogurile și comportamentele care conduc la adicții se convertesc în "amulete" pe care persoana le are pentru a înfrunta mai bine situațiile de stres, anxietate, durere, depresie etc., atunci când aceste valori sunt dificil de obținut. În același timp, viața fiind din ce in ce mai controlată de către instituții, individul percepe ca fiind dificil controlul asupra propriei vieți, iar adicția se va converti într-un mod de a scăpa
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
legat de practica consilierii și a terapiei de grup, aceasta fiind prezentată ca o alternativă pentru intervențiile individuale. Lucrul cu grupurile s-a aplicat atât în terapia traumelor de după război, cât și în consilierea familială ori în terapia pentru reducerea stresului. În ceea ce privește activitatea de consultanță și cercetare, investigația de la Glacier Metal Company, condusă de Elliot Jacques, marchează începutul activității institutului. Cercetarea Glacier "poate fi comparată cu studiile Hawthorne în privința impactului produs în gândirea managerială" (Pugh și Hickson, 1964/1994, p. 25
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cea de tip holist-dinamică, omul fiind văzut ca un întreg organizat, integrat. Viziunea asupra omului este una accentuat pozitivă, individul fiind considerat fundamental bun și decent. Situațiile în care omul nu este bun și decent sunt determinate de reacțiile la stres, durere sau nesatisfacerea nevoilor primare. În ceea ce privește terminologia utilizată de Maslow, autorul își denumește teoria need hierarchy (Maslow, 1945/2007), utilizând termenul drive (trebuință) ca sinonim pentru cel de need, îndeosebi pentru descrierea nevoilor primare sau inferioare. Traducerea în limba română
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
gradul de implicare, atașamentul față de organizație, comportamentul cetățenesc în organizații, implicarea și participarea angajaților (empowerment) dar și diminuarea absenteismului, alienării și a conflictelor de rol. Asocieri negative au fost identificate între complexitatea postului și starea de tensiune/activare a angajatului, stresul de rol, absenteismul, intenția de a părăsi organizația, epuizare emoțională. Instrumentul cel mai frecvent utilizat pentru măsurarea percepției angajaților asupra celor trei elemente ale teoriei (caracteristicile postului, stările psihologice și intensitatea nevoii de creștere) este chestionarul Job Diagnostic Survey (JDS
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aplicarea scalei R-P-A s-au corelat cu scorurile obținute prin utilizarea unor probe suplimentare. Pentru fiecare manager a fost aplicat un test de evaluare a abilităților manageriale, fiind evaluate șapte dimensiuni (Whetten și Cameron, 1984): maturitatea valorilor morale, rezistența la stres, stilul cognitiv, rolul predilect în echipa de conducere, rezolvarea creativă a problemelor și stilul de gestiune a conflictelor. De asemenea, s-a realizat evaluarea psihologică a personalității, evaluare care a vizat temperamentul, echilibrul psihic general, maturitatea afectivă, sursele de anxietate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
rolul predilect în echipa de conducere, rezolvarea creativă a problemelor și stilul de gestiune a conflictelor. De asemenea, s-a realizat evaluarea psihologică a personalității, evaluare care a vizat temperamentul, echilibrul psihic general, maturitatea afectivă, sursele de anxietate, sursele de stres. Evaluarea abilităților manageriale și evaluarea personalității nu se înscriu în obiectul acestei prezentări, acestea nefiind incluse în procedura propriu-zisă de evaluare a motivației în muncă. Aceste părți din contractele de consultanță au contribuind secvențial la clarificarea neconcordanțelor și la creșterea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
agresive și violente. Ce se cere? -autocunoaștere și cunoașterea celor din jur, -autoevaluare a potențialului agresiv și evaluare a potențialului agresiv al celor din jur, -evitarea situațiile conflictuale, a mediilor generatoare de agresivitate și violență, -dezvoltarea capacității de rezistență la stres, -combaterea actelor de agresiune și violență, -rezolvarea conflictelor în mediile apropiate (familie, școală, loc de muncă). -consolidarea grilelor de analiză critică a situațiilor, -evitarea imaginilor agresive și violente transmise prin mass-media, internet, -preocupări generatoare de satisfacții - profesionale, hobbyuri - lectură, vizionări
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
află Paris, Bordeaux, Montpellier și alte localități. Instructorii au vestimentație de culoare roșie, iar elevii de culoare verde. Eficiența acțiunilor depinde de forma fizică optimă, gradul de cunoaștere a tehnicilor și strategiilor, precum și buna stăpânire de sine în situații de stres mărit. Instruirea în acest sistem are în vedere în mod deosebit: latura sportivă intensă a practicii; stăpânirea. Ca simbol al construcției trimițând spre rectitudine, legitimitate și legalitate, pe stadionul mare, emblemele echipelor sunt preluate în bijuterii, în talismane, pe haine
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
probleme și conotații ideologice (cum se ascunde războiul sub forma unei păci), sensul devine o formă de depășire a condiției capitalismului (intrarea claselor muncitoare în lumea elitei, care își permitea să aibă timp liber) și un mode de eliberare de stresul contemporan. Sportul stă sub semnul economiei și al marketingului, prin reclamă. Obiectele concrete din activitatea sportivă ar fi: -activitatea sportivă ca educație fizică în școli; -instituțiile sportive: clubul sportiv, organizații și asociații sportive; -grupurile sociale: echipe, susținători, galerii; -fenomene sociale
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
posturile „așa zis” obscene: degetele, vestimentația sau posteriorul). Sportul cere o disciplină, psihică și fizică, reprezintă un produs social și cultural (agresivitatea în sport ar trebui eradicată, dar sportul este pentru toți, mai ales pentru spectatorii, care se eliberează de stres, prin transferul asupra unui individ sau asupra unei echipe, prin eliberarea de un comportament aparent înlănțuitor)! Adeseori stresul contemporan este transmis digital! Caracterul complex și eterogen al activității sportive se dezvoltă în domeniul cultural, întrucât educația sportivă accentuează conflictul și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
social și cultural (agresivitatea în sport ar trebui eradicată, dar sportul este pentru toți, mai ales pentru spectatorii, care se eliberează de stres, prin transferul asupra unui individ sau asupra unei echipe, prin eliberarea de un comportament aparent înlănțuitor)! Adeseori stresul contemporan este transmis digital! Caracterul complex și eterogen al activității sportive se dezvoltă în domeniul cultural, întrucât educația sportivă accentuează conflictul și supune insul unui regulament al transformării agresivității naturale, în o agresivitate organizată sub semnul fairplay, chiar dacă elementele politice
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a demonstrat necesitatea de a ține seama de apărare și de conflictul între națiuni)! Kenzo Tange, 1964, Japonia. Absolvenții unor facultăți cu profil sportiv trebuie să aibă abilități de profesor de educație fizică (în special, poziția în existență, supra - ponderalitatea, stresul), să pregătească un corp uman pentru efort fizic ordonat, dar și să pregătească viitorii conducători profesioniști, arbitri, organizatori și persoane din grupul de relații cu publicul (exemple multiple pot fi oferite de Olimpiada de iarnă, din 2010, când au participat
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
vârstnici, precum și o creștere importantă a ponderii deceselor prin tumori, în special la vârste tinere și la femei. Pentru schimbarea acestor tendințe este nevoie de promovarea unui stil de viață sănătos, a unei nutriții echilibrate, de combatere a sedentarismului și stresului, precum și a consumului de tutun și alcool. De asemenea, întărirea serviciilor de sănătate și sociale în mediul rural ar asigura îmbunătățirea accesului populației la servicii de acest gen. F. Corupția Problema coruptiei a constituit întotdeauna unul dintre factorii ce au
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
Irina CRUMPEI este asistent universitar doctor (Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași). Master în "Psihologia clinică a intervențiilor cognitiv-comportamentale" în cadrul Universității "Charles de Gaulle" din Lille, Franța. Doctor în psihologie (2012) cu lucrarea Stresul traumatic secundar la cadrele medicale. Psihoterapeut format în psihoterapie "Ericksoniană". Participant la diverse proiecte europene de cercetare și intervenție psihosocială. Domenii de interes: psihologie clinică, psihologia sănătății, psihoterapie. Irina Crumpei, Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei (c) 2014 Institutul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
din Lille, Franța. Doctor în psihologie (2012) cu lucrarea Stresul traumatic secundar la cadrele medicale. Psihoterapeut format în psihoterapie "Ericksoniană". Participant la diverse proiecte europene de cercetare și intervenție psihosocială. Domenii de interes: psihologie clinică, psihologia sănătății, psihoterapie. Irina Crumpei, Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei (c) 2014 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
advers al empatiei (c) 2014 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CRUMPEI, IRINA Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei / Irina Crumpei; pref.: Ion Dafinoiu. Iași: Institutul European, 2014 Bibliogr. ISBN 97860624-0053-8 I. Dafinoiu, Ion (pref.) 616.89 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Ion Dafinoiu. Iași: Institutul European, 2014 Bibliogr. ISBN 97860624-0053-8 I. Dafinoiu, Ion (pref.) 616.89 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA IRINA CRUMPEI Stresul traumatic secundar Efectul advers al empatiei Prefață de Ion DAFINOIU INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: stres traumatic secundar, cadre medicale, empatie Cuprins Prefață (Ion DAFINOIU) / 7 Introducere / 13 Capitolul 1. Trauma psihică / 19 1.1. Istoricul conceptului de traumă psihică / 19
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA IRINA CRUMPEI Stresul traumatic secundar Efectul advers al empatiei Prefață de Ion DAFINOIU INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: stres traumatic secundar, cadre medicale, empatie Cuprins Prefață (Ion DAFINOIU) / 7 Introducere / 13 Capitolul 1. Trauma psihică / 19 1.1. Istoricul conceptului de traumă psihică / 19 1.2. Delimitarea științifică a conceptului de traumă / 21 Capitolul 2. De la epuizarea compasiunii la
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Cuprins Prefață (Ion DAFINOIU) / 7 Introducere / 13 Capitolul 1. Trauma psihică / 19 1.1. Istoricul conceptului de traumă psihică / 19 1.2. Delimitarea științifică a conceptului de traumă / 21 Capitolul 2. De la epuizarea compasiunii la trauma secundară / 27 2.1. Stresul traumatic secundar perspectivă istorică / 27 2.2. Modele teoretice / 31 2.3. Stresul traumatic secundar cercetările în domeniu / 38 Capitolul 3. Concepte învecinate ale stresului traumatic secundar / 47 3.1.Stresul posttraumatic / 47 3.2. Traumatismul vicariant / 52 3.3
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]