11,661 matches
-
activități eficiente, demnă de luat În seamă. Prescripțiile teoriei instruirii neatrag astfel atenția că sursa metodei se află și de această dată În realitatea obiectivă, că nici vorbă nu poate fi de o deducție Întâmplătoare, ce ar aparține exclusiv lumii subiective a profesorului, simplei emanații a minții și a voinței sale; ele furnizează unul dintre cele mai convingătoare argumente și anume că metodologia didactică nu se poate construi pe temeiul unei simple intuiții a lucrurilor, aliberului arbitru. Cunoscându-le temeinic, profesorul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la poziționarea metodei" a) Sintetic vorbind, de fiecare dată alegerea și adecvarea unei metode este oconstrucție dependentă de factori obiectivi (care țin de natura finalității, a conținutului, de logica internă a științei, de legitățile fenomenului Învățării etc.) și de factori subiectivi (determinați de contextul uman și social al aplicării ei, de personalitatea profesorului, de psihologia elevului, de psihosociologia colectivului clasei etc.). Toate aceste variabile sunt implicate În mod diferit - ca importanță, proporție, complexitate și dificultate - În determinarea metodei. Importanța dominantă revine
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
efort de elaborare științifică, Încorporează În sine date științifice; se călăuzește, În bună parte, după factori obiectivi și imprimă o notă obiectivă, științifică, desfășurării procesului de Învățământ. Definită În termeni științifici, metoda Încetează, astfel, de a fi confundată cu forma subiectivă În care profesorul realizează prezentarea științei, cu maniera sau stilul lui personal de a Învăța pe alții; ea nu mai este o deducție bazată pe simpla intuiție a lucrurilor ori o derivație izvorâtă din „logica bunului simț” sau o practică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
gândirea și sensibilitatea lui poate interveni creator, cu subtilitate și nuanțare În actul educativ, răspunzând adecvat sensibilității și efervescenței gândirii fiecărui elev În parte. c) Metoda nu este atotputernică. Valoarea ei este Întotdeauna condiționată, amplificată sau diminuată În raport cu restul componentelor subiective și obiective ale contextului structural În care este aplicată. Dacă În anumite Împrejurări, o metodă și-a dovedit eficacitatea, În altele ea poate să eșueze lamentabil (Landa, 1977, p. 91), ajungând să fie contraindicată. Am putea spune că nu există
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu feedbackul și În felul acesta se poate asigura o analiză zilnică, punct cu punct, a randamentului Învățării, totul În condiții de mai mare obiectivitate a aprecierii pe un suport probatoriu mai cert, diminuându-se intervenția factorilor perturbatori de natură subiectivă care este posibil să intervină În verificare și notare; - din cele menționate până aici, reiese cu claritate intervenția salutară a calculatorului care facilitează angajarea cognitivă activă a elevului, Într-o perspectivă constructivistă, deoarece În permanență sunt solicitate și dezvoltate deprinderile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o colectivitate umană) unor însușiri sau fapte (naturale, sociale, psihologice), în virtutea capacității acestora de a satisface trebuințe, necesități, dorințe, aspirații umane, istoricește condiționate de practica socială.” Existența acestei relații se bazează pe un interes de natură materială (obiectiv) sau ideală (subiectiv) (Ioniță, 2004). Există bunuri care au o valoare intrinsecă (bijuteriile, de exemplu) Și pot fi apreciate prin ele însele, Și bunuri care nu au o valoare în sine, dar posedă o valoare economică. Pentru aceste bunuri valoarea există doar în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Și muncă” făcute de producător Și de negustor pentru a aduce bunul respectiv la piață. Comentând aceste opinii, Schumpeter, Swedberg (1991) consideră că nu poate fi vorba aici de un element obiectiv în explicarea prețului de scolastici, ci de aprecierea subiectivă a acestuia de vânzător, care ia în considerare Și riscul pe care îl implică această operațiune. Spre deosebire de gânditorii antici Și medievali (scolasticii) care vorbeau despre „prețul just” Și implicit „prețul injust” sau „fraudulos” practicat de unii negustori, Petty distinge trei
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
ridică multe probleme (care există Și în prezent). Există o dublă confuzie între valoare Și utilitate, pe de o parte Și între valoare Și preț, pe de altă parte. Termenul valoare poate fi folosit în două sensuri: întâi, reflectă aprecierea subiectivă a consumatorului privind capacitatea unui bun economic de a satisface în mod direct o anumită nevoie, fiind sinonim cu termenul de valoare de întrebuințare, iar în al doilea rând arată puterea de cumpărare a acelui bun sau cantitatea dintr-un
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
parte, o perioadă lungă de timp, în care capacitatea de producție poate să crească, astfel încât prețul să nu scadă sub „prețul natural” (așa cum este definit de Smith Și Richard) determinat de cost. Prin urmare, nivelul prețurilor depinde atât de aprecierile subiective ale consumatorilor, care determină cererea pe termen scurt, cât Și de costurile de producție, care determină oferta pe termen lung. Și evident, așa cum afirma Marshall: „Dacă lama superioară sau cea inferioară a unei foarfeci este cea care taie o bucată
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
preferabil unui cost exact Și tardiv. Valoarea rezultă în urma unei operațiuni de evaluare Și reprezintă o mărime convențională stabilită de evaluator, fiind independentă de părțile negociatoare. Prin urmare, valoarea nu este un fapt ci o opinie, având un evident caracter subiectiv, deoarece reprezintă opinia evaluatorului în condițiile specifice ale entității sau proprietății evaluate (IȘvănescu et al., 1999). De fapt, valoarea este dată de piață, clientul fiind cel care stabilește valoarea, prin aprecierea produsului. Pentru un produs existent pe piață există întotdeauna
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
plătită (încasată) pentru încheierea tranzacției. El are un caracter obiectiv, fiind un fapt real, verificabil, o cifră exactă. Diferența dintre preț Și valoare este determinată de motivațiile vânzătorului Și cumpărătorilor, de raportul de forțe pe piață, precum Și de unele opinii subiective. Prețul este o variabilă strategică a entității care reflectă utilitatea produsului percepută de client. Decizia de a cumpăra nu depinde numai de caracteristicile produsului, clientul întotdeauna evaluând raportul calitate/preț; Și alți factori pot fi luați în considerare. Percepțiile pot
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
evaluării. Din punct de vedere al domeniului evaluării, în sens larg, valoarea reprezintă relația dintre un bun deținut ca proprietate Și o persoană sau persoanele care doresc să-l dețină. Pentru a putea face distincție între diferitele tipuri de relații subiective care pot apărea între persoane, evaluatorii au identificat ca bază a oricărei evaluări - valoarea de piață. Atunci când însă informațiile relevante pe piață sunt rare sau inexistente, se admite ca bază de evaluare costul de înlocuire net. Prin urmare, bazele de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
sau inexistente. Alături de valorile de piață există Și o serie de valori considerate de standardele internaționale de evaluare ca valorile diferite de valoarea de piață. Acestea sunt numeroase Și pot fi sintetizate astfel: valoarea de utilizare, valoarea de investiție sau subiectivă, valoarea de exploatare continuă, valoarea de asigurare, valoarea de impozitare, valoarea de recuperare, valoarea de lichidare sau de vânzare forțată, valoarea specială, valoarea de fuziune etc. Tipurile de valoare diferite de valoarea de piață sunt grupate în trei categorii principale
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
valoarea specifică ar putea fi egală cu suma obținută din vânzarea activului, această valoare reflectă beneficiile încasabile din deținerea activului Și, ca urmare, nu presupune în mod necesar un schimb ipotetic. Din această categorie face parte valoarea de investiție sau subiectivă. Diferențele dintre valoarea unui activ pentru o anumită entitate Și valoarea lui de piață exprimă motivația intrării pe piață a cumpărătorilor sau vânzătorilor. A doua categorie reprezintă prețul care, în mod rezonabil, ar fi stabilit între două persoane care tranzacționează
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
contabilitatea în costuri istorice nu este perfect obiectivă, deoarece, în situația contabilizării minusurilor de valoare la elementele de activ, sau a plusurilor de valoare la elementele de datorii, elementele bilanțiere trebuie recunoscute la valorile estimate care sunt, în mare măsură, subiective. În schimb, evaluarea la valoarea actuală este considerată subiectivă, deoarece se bazează pe estimări continue ale valorilor actuale, estimări care, de cele mai multe ori, au la bază metode diferite de calcul al valorilor actuale. În plus, managerul poate „jongla” cu estimările
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în situația contabilizării minusurilor de valoare la elementele de activ, sau a plusurilor de valoare la elementele de datorii, elementele bilanțiere trebuie recunoscute la valorile estimate care sunt, în mare măsură, subiective. În schimb, evaluarea la valoarea actuală este considerată subiectivă, deoarece se bazează pe estimări continue ale valorilor actuale, estimări care, de cele mai multe ori, au la bază metode diferite de calcul al valorilor actuale. În plus, managerul poate „jongla” cu estimările efectuate pentru stabilirea valorilor actuale în scopul prezentării unei
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Deoarece evaluarea nu este o Știință exactă, cele mai multe procese de evaluare exprimă elemente de opinie Și nu o certitudine (Nichita, 2004). Expresia unei opinii asupra valorii de piață a unei activități sau asupra unui grup de active este supusă gândirii subiective Și de aceea determinarea valorii juste generează mari divergențe în rândul specialiștilor. Cadrul contabil american precizează cinci baze de evaluare: costul istoric, costul curent, valoarea de lichidare, valoarea netă de realizare Și valoarea actualizată. Conform cadrului general din Marea Britanie, bazele
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
multe situații Și pentru majoritatea elementelor modul de stabilire a valorii de intrare, însă aceste reglementări nu elimină subiectivitatea în stabilirea unei valori de intrare, deoarece aceasta se bazează pe raționamentul profesional care, de ce să nu recunoaștem, este până la urmă subiectiv. Dacă valoarea de intrare care este cea mai obiectivă are o anumită doză de subiectivitate, ce ne facem cu celelalte baze de evaluare, precum valoarea realizabilă, valoarea justă, valoarea de utilizare, care se stabilesc numai pe bază de estimări? Răspunsul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pe care acționarii o cer de la capitalul pe care firma îl acumulează Și îl reinvestește, Și care provine din profiturile acesteia. Pentru calculul costului profiturilor acumulate se poate folosi abordarea randamentului obligațiunii plus prima de risc; deși este o procedură subiectivă, analiștii estimează deseori costul profiturilor acumulate prin adăugarea unei prime de risc în valoare de 2 până la 4% la rata dobânzilor plătibile de firma respectivă pentru datoriile sale pe termen lung. Este logic să ne gândim că entitățile care au
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
culorile acționează unele asupra altora în același timp și prin contrast. Se vorbește deseori despre armonie coloristică, care nu înseamnă altceva decât interacțiunea simultană a două sau mai multe culori. Judecata unor astfel de fenomene este însă un act pur subiectiv, care depinde de fiecare om în parte. Există chiar și credința că și în materie de culori "nu-i frumos ce-i frumos, ci e frumos ce-mi place mie!" Dar în pofida gusturilor personale, datorită și ele , de cele mai multe ori
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
arta secolului nostru, tonul rupt se eliberează de servitutea imitație tentelor din natură și ca atare, obsesia impresionistă a freneziei solare încetează. E. Valorația. Valoare intensitatea de deschis sau de închisa tonului de culoare (Planșa nr. 36). Valoarea presupune semnificația subiectivă obiectivată, simbolul, starea afectivă și rațională, gradul de necesitate, puterea de oglindire în timp și spațiu a unui element reprezentat într-o conjunctură propusă de creator sau întâmplătoare. Valorația este haina materială, caracterizarea valorii prin mujloacele tehnice ale picturii; mijloacele
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
alți factori care să sugereze o apropiere desigur aparentă între genialitate și dezechilibrul mintal. 3.3. Natura creativității Creativitatea este un fenomen deosebit de complex, fără a fi misterios, putând fi cunoscut. Unii autori deosebesc două laturi ale creativității: obiectivă și subiectivă. Din punct de vedere obiectiv, creativitatea se determină prin produsul său final care poate fi o invenție, o descoperire științifică, o operă de artă, realizarea unei probleme de producție, învățământ. Produsul final creat trebuie să îndeplinească în mod obligatoriu două
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
fiecare creator chiar când este vorba de același domeniu de activitate sau aproximativ același nivel al creației să aibă particularitățile sale caracteristice, personalitatea sa proprie, care îl diferențiază de alții. După Al.Roșca, factorii creativității pot fi grupați în: factori subiectivi (însușiri ale persoanei, ale subiectului creator); factori obiectivi (condițiile obiective ale vieții, cu deosebire condițiile socialeducative) Factorii subiectivi, la rândul lor, s-ar putea împărți în cel puțin trei grupe: -factori intelectuali; aptitudini speciale; factori non-intelectuali și non-aptitudinali, care reprezintă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
aibă particularitățile sale caracteristice, personalitatea sa proprie, care îl diferențiază de alții. După Al.Roșca, factorii creativității pot fi grupați în: factori subiectivi (însușiri ale persoanei, ale subiectului creator); factori obiectivi (condițiile obiective ale vieții, cu deosebire condițiile socialeducative) Factorii subiectivi, la rândul lor, s-ar putea împărți în cel puțin trei grupe: -factori intelectuali; aptitudini speciale; factori non-intelectuali și non-aptitudinali, care reprezintă în esență trăsături și calități ale personalității (mai ales factorii motivaționali, temperamentali și de caracter). Vasile Oprescu arată
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se întâmplă chiar și în țări învecinate cum ar fi Polonia sau Ungaria. Chiar acolo unde există, ea pare determinată mai degrabă de nevoia unei legitimări de ordin științific a deciziilor arbitrare ale politicului sau economicului, de necesitatea reducerii incertitudinii subiective sau chiar pentru a distribui cât mai ambiguu responsabilitățile în cazul unor decizii discutabile. Poziția sociologului în cadrul sistemului de roluri - ca să folosim metafore sociologizante - este nu doar neclară, ci permanent contestată. Deținătorii unor competențe discutate și discutabile în termeni sociologici
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]