13,255 matches
-
propună. În Congresul S.U.A., regula este în general aceea că se poate face doar un singur amendament la un alt amendament și foarte adesea propunerile de amendamente sunt restricționate la cei despre care se știe că au primit un suport substanțial în deliberările preliminarii. O formă diferită de control se referă la utilizarea comitetelor parlamentare care sunt responsabile cu dezvoltarea și evaluarea unei legislații propuse și care pot servi drept „paznici”, împiedicând cu totul pătrunderea unor probleme în cameră. Să ne
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
indivizii care aparțin de comunitatea respectivă, nu acționează în vederea obținerii acestora, în ciuda faptului că le susțin. Problemele legate de impunerea soluțiilor ar trebui să fie evidente, mai ales pentru români. Controlul social presupune o cantitate enormă de supraveghere și pedepse substanțiale pentru nerespectare. Cooperarea are loc numai sub amenințarea pedepsei. Totuși, este îndoielnic faptul că implementarea eficientă poate fi făcută complet, câtă vreme motivele de refuz rămân valabile și pot fi uzitate în orice moment în care Leviatanul își slăbește atenția
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Prin contrast, noi trebuie să privim înainte, de la o cauză sugerată la o gamă întreagă de efecte pe care cauza respectivă le-ar putea produce. Un critic atent va obiecta că toate acestea sunt exemple în care nu există variație substanțială pentru variabila dependentă. Constituie oare o crimă metodologică alegerea observațiilor astfel încât să se asigure o gamă de variație pentru acea variabilă? Astfel, în loc să studiem doar cazurile revoluțiilor de succes, să selectăm atât încercările reușite, cât și pe cele nereușite; în loc să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Niculescu. În 1979 N. publică antologia Cele trei rodii aurite, iar în 1996, tot o antologie de folclor, A fost de unde n-a fost, însoțită de un amplu studiu introductiv, echivalând cu o monografie, care se încheie cu un capitol substanțial, intitulat Basmul ca practică și reprezentare. Întregul demers referitor la basm, alcătuit cu o largă cuprindere a fenomenului, se remarcă prin buna informație în domeniu, caracterizări și disocieri inspirate, finețea analizei și printr-o reală sensibilitate artistică. Basmul - consideră N.
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
a portretului, în care intră câteva note tipice: o însușire sau o anomalie fizică, starea intelectului, predispoziția etică; o însușire sau o scădere morală, un tic, o manie, un obicei, totul dozat, ritmat și rotit în jurul unei virtuți sau diformități substanțiale. Portretul neculcian stă la mijloc, între caricatură și tablou. G. CĂLINESCU Cronica lui Neculce constituie nu numai o importantă realizare în sine, ci și o posibilă monadă a literaturii române. Ea rezumă sau mai bine zis anticipează un larg ansamblu
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
teoriile sociale și lucrările empirice asupra ordinii și acțiunii sociale, În sensul că acestea adoptă o poziție a priori asupra problematicii ordinii și acțiunii sociale (J. Alexander). De exemplu, tipologiile asupra acțiunilor raționale sau nonraționale, normative sau morale, instrumentale sau substanțiale conțin referințe intrinseci sau extrinseci ale comportamentelor umane care se transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante acționează tacit, structurând cercetarea fie În direcția plasării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
clasică sau ,,sociologia de catedră”, dezvoltată de profesioniști Începând cu ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și continuând În prima jumătate a secolului XX. Tabloul sociologiei românești din această perioadă relevă existența unui sincronism european simultan cu contribuții specifice substanțiale (Ilie Bădescu). Un inventar succint al contribuțiilor aduse de sociologii români În prima jumătate a secolului XX este relevant pentru nivelul de dezvoltare al disciplinei ca ,,Știință Mare”. Elaborarea unor sisteme sociologice: a) sistemul integralist al monografiei sociologice, elaborat de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
avut consecințe profunde pentru destinul acesteia. Cele opt serii de absolvenți, totalizând cca 500 de sociologi, vor constitui o forță semnificativă care va contribui decisiv la renașterea disciplinei după 1989. Existența unor tradiții bogate ale disciplinei, precum și a unei mase substanțiale de sociologi profesioniști din perioada antebelică nu putea să nu lase urme după desființarea oficială a acestei științe În 1948. Cele mai vulnerabile domenii sociologice, care au fost, efectiv, Înghețate timp de peste cinci decenii, au fost acelea mai ,,Îndepărtate” de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Maria Larionescu: După 1990 România, ca și alte țări foste socialiste, s-a deschis unei multitudini de idei teoretice și practici privind dezvoltarea În noile condiții ale tranziției, problemele sociale, definirea identității etnice, geneza societății civile, construcția instituțională. Un volum substanțial de cercetări au fost consacrate unor noi abordări teoretice generale și specifice În sociologie care, de cele mai multe ori, valorifică experiența acumulată. Discursul modernizării capitaliste a societății românești, cu bogatele sale polemici din perioada antebelică, a redevenit actual o dată cu Încheierea rupturii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Din textele extrem de influente ale lui Marx, Engels și Lenin a fost extrasă o „filosofie generală” și aplicarea acestei filosofii la explicarea societății. Astfel, teoria lui Marx a devenit o teorie filosofică: materialism dialectic și istoric. Este de notat o substanțială diferență de receptare a textelor lui Marx În sistemul comunist și În cel occidental. În ideologia comunistă, teoriei lui Marx și dezvoltării sale de către Engels și Lenin le-a fost acordat un statut filosofic. „Științific”, dar filosofic. În contextul intelectual
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
echipă. Se ridică pe drept cuvânt Întrebarea: nu sunt aceste caracterstici valabile pentru sociologia zilelor noastre În general? Cu siguranță, răspunsul este afirmativ. Valoarea și vigoarea sociologiei de la Chicago constă În faptul că ea Însăși a contribuit Într-o măsură substanțială la evoluția sociologiei mondiale În aceste direcții și că ea nu doar proclamă respectivele principii, ci le practică efectiv În cercetări cu mare impact În viața publică. O expresie vie a diversității și flexibilității În abordarea riguroasă a socioumanului este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poate avea un rol important În ceea ce privește creșterea comportamentului agresiv, a fricii, a modificării atitudinilor și valorilor din societate, cercetătorii consideră că este necesar să știm mai mult despre cum au loc aceste schimbări exprimate prin comportamente sociale nedezirabile. Cea mai substanțială teorie care explică modalitatea de schimbare atitudinală/comportamentală este cea a Învățării sociale (Bandura, 1962): Învățăm ceea ce vedem În jurul nostru, imităm modelele de comportament ale părinților, prietenilor, personalităților cunoscute prin intermediul mass-media. Încă din 1960, această teorie s-a structurat și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
factorii care condiționează aceste efecte, contribuind la scepticismul unor cercetători. Angajarea În comportamente violente este determinată de mai multe aspecte. Imitația are, desigur, o mare importanță, dar Înțelegerea mesajului rămâne un aspect important. Acest lucru nu constituie decât un argument substanțial care certifică Îngrijorarea privind relația Între media și violență. Recomandările făcute chiar Consiliului Europei, din multiplele aspecte ale violenței cotidiene investigate, pun În evidență sarcina care Îi revine Consiliului Europei În două domenii prioritare: violența În media și dimensiunea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
impresionism” și, de prea multe ori, de superficialitate și diletantism, abordarea lui O., fundamentată pe frecventarea asiduă a manuscrisului operei și pe definirea atentă a conjuncturii literare și sociale în care aceasta s-a născut, apare ca un demers critic substanțial și mai ales necesar. În concepția autorului, arheologia literară nu este o simplă descoperire și comunicare de documente, ci o interpretare a lor într-un anume fel, propunând o privire specifică asupra literaturii: cea „de laborator”. „Diferența dintre acest din
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
anilor ’70. Astfel, conservatorismul politic al poetului este interpretat, împotriva oricărei evidențe, drept socialism incipient, O. arătându-se contrariat de afirmația eminesciană care identifica interesele fundamentale ale marilor proprietari cu cele ale țăranilor, afimație pe care o combate cu citate substanțiale din Karl Marx, C. Dobrogeanu-Gherea și G. Călinescu; același tratament este aplicat naționalismului eminescian, văzut doar ca o formă a patosului romantic. Dincolo de toate acestea, numele lui O. rămâne legat de continuarea ediției integrale Eminescu, criticul fiind coordonatorul volumelor XI-XIV
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
spirit polemic, articol ce propune o infuzie de incisivitate și spirit critic în conținutul mesajului artistic, repudiind tendințele moralizatoare, care nu fac decât să slăbească vigoarea estetică a operei. Textul reprezintă o pledoarie pentru „valoarea polemică a operei literare”. Rubricile substanțiale sunt „Profiluri literare”, „Poeți contemporani”, „Orientări”, „Studii”, „Cronica literară”, „Cronica editurilor”, „Cărți - reviste”, „Cartea străină”, „Miniaturi critice”, „Din lirica universală”, „Orizontul ideilor”, „Orizont literar-artistic-plastic” ș.a. Poezia publicată de O. se întinde pe un registru amplu, de la versurile „angajate”, aservite unei
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
prezenți Pavel Bellu și Iosif Costinaș. Articolele, studiile, eseurile, traducerile vădesc tendința de recuperare a valorilor autentice, prin promovarea esteticului în defavoarea ideologicului, și dorința de a face joncțiune cu noile curente din sfera teoriei și a creativității literare. Apar studii substanțiale, ce vor constitui capitole ale unor lucrări mai ample (Eugen Todoran, Adrian Marino), eseuri și articole incitante (Ovidiu Cotruș, Lucian Blaga. Elemente pentru un portret interior, Șerban Foarță, Dedicații minulesciene, Livius Ciocârlie, Problema reflexivității fără finalitate în literatura franceză contemporană
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
atomului, în care electronii erau plasați pe orbite bine definite în jurul necleului, de unde puteau sări sau pe care puteau reveni, dar acest model venea în contradicție cu diversele rezultate experimentale. Era destul de neplăcut, pentru că modelul atomic Bohr-Rutherford dădea prima explicație substanțială a Tabelului periodic al elementelor al lui Mendeleev. Lucrarea de doctorat a lui de Broglie, „Investigații în teoria cuantelor”, conține afirmațiile de bază ale teoriei mecanicii ondulatorii. El pornește de la două articole pe care le-a scris în 1923. De
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și cruzimea observației sunt cu totul inedite la un prozator debutant. În fine, activitatea jurnalistică desfășurată de P., înscrisă cu fidelitate în sumarele revistei „22”, se concretizează predilect în interviuri și articole de fond. Temele supuse analizei cuprind o arie substanțială, în primul rând de interes politico-social, dar și cultural. Jurnalista știe întotdeauna să dezvolte incisiv, dar și obiectiv, subiecte de actualitate: procesul comunismului, rolul intelectualității în societatea civilă, trecutul și viitorul monarhiei în România, relația Bisericii Ortodoxe cu Biserica Catolică
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
de culoare, este „pictată” o lume „exotică”, aceea a amestecului de neamuri din Dobrogea sudică, ale cărei reflexe răzbat și la alți autori, de la Ion Pillat la Vladimir Cavarnali și Virgil Carianopol. P. publică și versuri aromâne, adunate într-o substanțială carte, Avnănghipsiri, apărută în 1996. Poetul nu putea să nu cânte soarta aromânilor, locurile unde trăiesc de milenii, prigoniți de învingători. O face în sonuri înfiorate, de bocet, ca în Niho, inflexiunile trimițând parcă la Doina eminesciană: „Di Avlona pân
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Virgil Teodorescu, Nina Cassian, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Mircea Dinescu, astfel că în 1979 putea să tipărească, în colaborare cu Iuri Kojevnikov un florilegiu poetic substanțial. S-a dovedit capabil să le înțeleagă celor tălmăciți „spiritul și personalitatea, procedând în fiecare caz cu o salutară deferență izvorâtă din convingerea că servește o mare literatură, demnă de a fi cunoscută de cititorii de limbă rusă în toată
KOVALDJI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287724_a_289053]
-
ni s-ar fi tocit complet spiritul critic. Opțiunea mea e clară: sociologia ar trebui să fie coextensivă modernității reflexive. Totuși, nu ar reuși astăzi să fie astfel decât dacă aparatul său conceptual și teoretic s-ar înnoi în mod substanțial. De aceea, voi considera că o astfel de căutare a înnoirii ar trebui să devină opțiunea fundamentală a sociologiei noastre actuale. În urma lecturii acestei cărți, sper să găsiți modul în care autorul însuși s-a străduit să învețe și, atunci când
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
puține instanțele în care ecouri ale deschiderilor iluministe reverberează și în lumea noastră de astăzi în proiecte sociale sau politice. Ne vom referi din nou la ele mai târziu. Modernitatea inițiată de Iluminism a fost mai întâi continuată și consacrată substanțial și discursiv în forma modernității organizate de-a lungul liniilor de forță pe care deja le deschisese. Dacă am considera că forța inițierii este mai puternică decât cea a consacrării propriu-zise, întrucât ea este cea care indică direcția și procesele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se ocupe de domeniul relațiilor internaționale, mai recent, ca urmare a valurilor puternice ale globalizării, se confruntă insistent cu cerința diminuării suveranității sale naționale și a transferului unei părți din aceasta către formațiuni sau organizații suprastatale. Se produc astfel transformări substanțiale în structura statului național și a relațiilor lui internaționale, odată cu schimbările care se asociază cu statutul cetățeniei individuale și cu jocurile competitive ale puterii politice în cadrul democrației liberale. Iar acestea trebuie să fie neapărat prospectate în modernitatea noastră reflexivă. * Ariile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și în demonstrațiile avansate despre emergența valorilor postmaterialiste. Cel mai adesea însă, în sociologia occidentală, societățile comuniste sau postcomuniste au fost lăsate de-o parte sau au fost simplu invocate ca ilustrări exotice ale unor configurări ce deviau în mod substanțial de la norma tacit admisă a traiectoriilor dominante ale dezvoltării postindustriale. Ceea ce urmăresc să demonstrez în continuare este că astfel de analize diferențiate ale tranzițiilor societale, atât de puțin interesate de o cuprindere teoretică într-adevăr comprehensivă, trebuie a) să devină
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]