4,043 matches
-
că ele sunt mai puțin stabile și eficiente decât se așteptau susținătorii lor fideli (Blondel, 1981). CASETA 12.1 Care este viitorul pe termen lung al partidelor, în special în Vest? Tendința din ce în ce mai generală este de a prevedea un viitor sumbru partidelor politice. Declinul mai multor partide mari în Europa continentală este considerabil; nu este însă la fel de pronunțat în lumea anglo-americană. Se observă că partidele nu își îndeplinesc cu seriozitate funcția de elaborare a programelor și că preferă să împrumute idei
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dorințe, la teorii ale chibritului, totul doar la trecerea timpului. Necruțătorul timp! Încerc supraviețuirea, precum Universul cu gândurile, în schimbul privirilor pironite în tavanul de un alb mincinos. De sus se prăvale peste mine gânduri...idei obscure, imagini ale unui viitor sumbru. Acel suport de bec precum un spânzurat inert ( mortul de care vorbeam ), bălăngănind aiurea. Am intrat în salonul 7, bucuros după pozitiva discuție cu Vera. Am dat mâna cu Marian, ca și cum ar fi fost pentru prima oară în viață, ne-
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și bucuria că va pleca! Mă gândesc că uneori regretele nu-și au rostul deși ele există, se manifestă pregnant, sunt vii... Bucuria că cineva pleacă din acest loc... Cineva de care te-ai legat în acest loc cu profunzimi sumbre... Un anume gen de empatie nedisimulată... George pleacă ,,ameliorat’’ de o boală grea și vicleană, e tânăr și are toată viața înainte... Această bucurie te onorează într-un grad înalt, major, te obligă la a fi OM, te înalță... Ai
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
se poate apuca de o comandă specială de teamă că produsul finit nu va fi pe placul clientului și, prin urmare, acesta o va subestima atît din punct de vedere profesional, cît și personal. În majoritatea cazurilor, consecințele temute sînt sumbre, de obicei catastrofice, și nu sînt bazate pe argumente reale. O altă formă de evitare este încercarea de a elimina sau de a controla îngrijorarea. Din nefericire, aceasta poate fi amplificată prin încercările de a o elimina, probabil pur și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
după cuvinte îi recunosc repede. M-ai învățat, acolo, fără să știi, că meandrele prudenței sînt întinse. Dincolo de ochiul întredeschis al celui care vrea să vadă de toate, cîteva oglinzi fără viitor ni s-au relevat la amîndoi în culori, sumbre culori. Am citit "Viața lui Isus" și Fiul-Omului mi-a părut un egoist, un fanatic. O clipă mi-am amintit de fenomenul "punk" și de un puști absolut bleg dar care îmi vorbește deliberat despre harul lui D-zeu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
o casă stingheră a ieșit o bătrânică, (probabil stârneam interesul cu bagajului special), care spre bucuria mea, a pronosticat că "azi nu va ploua, fiindcă e frig și bate vântul”. Pedalând de zor, străbăteam locuri singuratice, fără sate. Atmosfera era sumbră, fiindcă se întunecase din cauza norilor negri, groși. Un șofer "glumeț” care venea din sens opus, a vrut să mă sperie, virând brusc spre mine, spre amuzamentul companionilor din mașină. Având viteză foarte mare la vale, n-am schițat nici o mișcare
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ai coborât pe Pământ mai mult pentru a face rău decât bine, și că suferințele noastre îți furnizează senzații similare cu cele ale Marchizului de Sade! În partea de vagon a familiei Butu, era o liniște aparentă, încărcată de presimțiri sumbre. Bătrâna era bolnavă rău și toți ceilalți erau împrejurul ei pentru a-i fi de ajutor. N-a vrut, ori mai degrabă nu a putut mânca nimic. Cu anevoie a înghițit puțină apă. Atât. Stătea ghemuită pe un cojocel și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
carnasieră feroce, și la mâna care mângâia într-un gest explicit pistolul din dotare aflat în toc. Doamne, Dumnezeule Atotputernic, apără și păzește, ai grijă de copilașii mei, Iisuse Hristoase, și tu, Prea Sfântă Fecioară Maria! Cuprinsă de o presimțire sumbră, mama a început să murmure o rugăciune în poloneză, apoi și-a făcut sfânta cruce, iar noi, mașinal, am copiat întocmai mișcările mamei. Avortonul a renunțat la rânjetul lui tâmp și stupid, străduindu-se să înțeleagă textul rugăciunii șoptit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pustiu" și "La aniversară", într-o carte veche de prin anii '43, se substituia firesc acelei fete, care iubea un "geniu". Pe vremea aceea nu știam exact ce e un... geniu. Nu știu nici acum. În cuvântul ăsta vedeam ceva sumbru și imprevizibil. Ceva de care trebuia să te aperi, iar Poesis, un vis... cel mai frumos. Cred că am citit " Geniu pustiu" de vreo zece ori. Îl purtam tot timpul cu mine. Poeziile lui Eminescu, în schimb, le citeam așa cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Adrian Marino "Discret, interiorizat, politicos, poetul nu pare prea bine integrat "vieții literare", turbulentă și exhibiționistă. Citindu-l, îl înțelegem mai bine. Ion Cristofor este preocupat, obsedat chiar de ideea și soarta poetului, despre care cultivă o imagine mai curând sumbră, profund interiorizată, plină de gravitate și de neliniște. Deloc convențional, Ion Cristofor scrutează drama poetului și a poeziei cu luciditate și cu talent evident". Cum v-ați caracteriza? În principiu nu cred că aș avea multe de adăugat portretului pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și cu atît mai puțin să mă plictisesc pe mine însumi. Umorul e o componentă esențială a scrisului meu. Dar îl descopăr și mă bucur de el în operele mari ale clasicilor. Încerc să nu mă părăsească. În cele mai sumbre tragedii ale lui Shakespeare sînt scene la care poți să mori de rîs dacă le privești din unghiul potrivit. Încerc să le redau în ce au ele mai hazliu pentru spectator. Personajele sînt adeseori serioase, doar privite din afară sînt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Scriitorilor. De altfel este unul dintre primii care a spus ceva consistent, motivant despre sonetele mele. După lectura sonetelor din Paingul orb (Sonete 3), mi-a trimis un email în care spunea așa: "textele sunt crâncene și de o frumusețe sumbră care m-a cucerit". Asta a însemnat mult, am prins curaj, imperios necesar și eliberator de energii. Fructuoasă, energizantă este și legătura pe care o păstrez cu poeta Angela Nache Mamier, fosta membră a Cercului literar 19, plecată de mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
însoțiți de copii sau... invers, adolescenți zgomotoși, unii îmbrăcați, alții mai mult dezbrăcați, cu tot felul de tatuaje desenate pe gât, pe brațe sau altundeva, cercei în urechi, sprâncene sau buric, adulți interesați sau indiferenți, îngăduitori sau suspicioși, deschiși sau sumbri, fără pic de carte sau cu pretenții intelectuale; nu știu dacă aș putea descrie întreaga varietate umană ce vizitează sanctuarul nostru vibratoriu. Privind detașat, de pe margine, oricare ar fi omul ce intră, nu poți să nu remarci sufletul realizat ce
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Posteucă, Radu Gyr, Teofil Lianu, G. Drumar,Th. Mureșanu, Aurel Marin, alții ca Mircea Străinul mai ales proză, Liviu Rusu și Barbu Slușanschi scriau eseuri, Paul Constantinescu dezvolta problema Specificului național în muzică. Grupul bucovinean, în Iconar, cultiva o lirică „sumbră, întemeiată pe ideea morții, complement al filosofiei disperării” (nr.7/1936). Publicația avea și articole de atitudine directă, aniversări, comemorări, cursive despre credință ca: „Maglavitul și alte semne și minuni”, însoțit tot de un citat biblic: „Dacă voi veți tăcea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
3 Tango În seara aceea, dar și în următoarele, Cristi s-a dus la Răcaru. Nu a fost nevoie de mare convingere. Inima lui a știut dintotdeauna ce era de făcut, doar mintea, cu ale ei vinovății stupide și îndoieli sumbre, care par să dureze uneori și o veșnicie, îl făcuse să se rătăcească. Ceva inexplicabil îl chema pe scenă, de parcă o muză l-ar fi tras de-a dreptul de mânecă. Chiar dacă atmosfera crâșmei era departe de grația operei, chiar dacă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sucuri, și-au pus pe masă câteva cărți pe care le purtaseră la subraț, despre care păreau să discute intens. Probabil niște studenți. Însă prezența evreului, oarecum exotică în acel local, fusese imediat remarcată, chiar de la intrare, și o liniște sumbră se așezase peste zumzetul obișnuit al crâșmei. Și n-a durat decât câteva minute : — Auzi, jidane... Poți să-ți dai tichia aia jegoasă jos la noi în bar, sare unul, mai amețit, de la o masă de lângă ei. Era un tip
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Viața, da... tragica și minunata povară de a trăi, plină de infinite posibilități de măreție și de ratare ; ieri un idol, iată-te azi o fantomă. Viața plină de culoare și de cântece, de iubiri absurde, de extaz și viața sumbră, goală, nesfârșit de întunecată, duhnind a sărăcie și foame. Dintre atâtea și atâtea lucruri, ce șansă, dacă stai să te gândești, ce șansă să te fi născut, apoi ce șansă să fi supraviețuit fiecare an, când uite, un fulger de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
scenei s-au despărțit definitiv de visătorul Ionel Fernic. Apoi lucrurile au revenit la normal, fiecare seară i-a împăr- țit pe cântăreți în localurile cu care aveau contracte, muzica a reînviat în orașul a cărui vară fusese prea liniștită, sumbră și tăcută. Și interpreți noi continuau să apară seară de seară, aducând cu ei stiluri noi, mai dinamice, mai pline de viață, concurând cot la cot cu maeștrii deja consacrați ai marilor scene. Dragul meu Fernic, Te-ai stins prea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
incendii. Niciun magazin și nicio crâșmă nu te mai întâmpinau pe vechiul bulevard al plăcerilor și al distracției, doar spații abandonate, în care sărmanii se băteau pentru un loc de dormit și o pâine. Muzica fusese înlocuită de o liniște sumbră, întreruptă uneori de zbieretele vreunui viol sau de câteva gloanțe care purtau în lumea de dincolo un alt muritor, condamnat pentru că nu știa vreun vers în cinstea lui Stalin sau pentru că refuzase să-și predea unor soldați ceasul, pe care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să intre viitoarele ferestre. Un schelet gigantic de fier și beton în care nu locuia nimeni, fără nicio arhitectură interesantă, fără niciun stil romantic, fără culoare, drept de sus până jos și murdar. Nu se uita foarte des la peisajul sumbru, stătea pierdut în caiete și foi cu note, poze vechi, câteva cărți, la birou, la lumina unei lămpi uzate, pe care o cumpărase pe o nimica toată dintr-un talcioc, de la un sărman bătrân care nu mai avea unde să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și 1866 s-au succedat revoluții, războaie, ocupații străine, numeroase modificări de statut politic, lovituri de stat... Din 1914 până În 1962 se Înregistrează două războaie mondiale, instabilitate politică, regimuri autoritare, din nou ocupații străine și, În final, anii cei mai sumbri ai comunismului... Poate că În viitor România Își va găsi un echilibru durabil. Deocamdată, singura perioadă cu adevărat echilibrată din istoria ei — oricare i-ar fi fost neajunsurile — rămân cei 48 de ani ai lui Carol I. Primul Război Mondial
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de treabă - orice ar însemna asta - erau atât de intimidați de mine încât cei cu care mă întâlneam nu țineau de regulă prea mult la mine“. Reporterul remarca „privirea cu subînțeles aruncată“ mie de Jayne. Reporterul mai remarca și „expresia sumbră“ pe care o afișam și n-a părut să mă creadă atunci când am declarat că: „Încerc întotdeauna să-mi găsesc timp să fiu în preajma copiilor mei - intenționez să-mi dedic viața profesiunii de tată“. (Jurnalistul n-a reușit să observe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o aruncase. Mi-am sorbit foarte atent cocteilul și m-am întors la masă. Citind ziarele, temerile îmi erau puternic alimentate. Noi sondaje ofereau statistici îngrozitoare despre absolute orice. Existau dovezi clare că nu ne descurcam prea bine. Cercetătorii cădeau sumbru de acord. Erau intervievați psihologii naturiști. Stricăciuni majore fuseseră „neînțelept“ comise. Aveam de-a face cu „neatenții de temut“. Aveam de-a face cu „erori de gândire“ vizând potențialul. Situațiile se „deterioraseră“. Cruzimea era în creștere și nimeni nu putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
neapărat. Nu, Nadine. Nu vreau. - De ce nu? Părea însuflețită de refuzul meu, iar indignarea din vocea ei părea să nu se tragă din beție, ci din teamă. Chestia e, Bret, vreau să zic... iar acum respira scoțând un sunet înăbușit, sumbru, chestia e că nu-i răpește nimeni nicăieri. Am dat gânditor din cap, de parcă i-aș fi cântărit vorbele, apoi am zis: - Îmi pare rău, dar asta chiar nu-mi spune nimic, Nadine. - Chestia e... acum era fățiș sarcastică - chestia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în Trenul Literaturii... 9 iulie, duminică Minsk-Brest VITALIE CIOBANU: E 9.15. Minskul ne întâmpină cu bulevarde largi, flancate de clădiri rectangulare, cu aspect cazon, stalinist, faraonic. Încerc să nu fiu părtinitor în cele ce notez acum, înțelegând că tonul sumbru al acestor însemnări e determinat de predispoziția cu care am intrat în această țară îngenuncheată de un dictator sângeros, dar chiar așa arată capitala lui „Batiko”, cum e alintat președintele de aici. Hotelul Belarus e situat pe o colină, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]