3,733 matches
-
și deschis. Spun că sunt româncă, la care aproape că nu îi vine a crede și îmi spune că mai este un român, Manuel, în cealaltă barcă, doar că Manuel a crescut în America de mic copil. Rămân și eu surprinsă: sunt într-o călătorie cu barca în jungla peruană, îndreptându-mă spre o ceremonie șamanică, într-un grup de douăzeci de oameni culeși din toate colțurile lumii. Doi români în aceeași călătorie mi se pare un procent semnificativ în termeni
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
lui Jorge, pentru a vedea ce pot să mai învăț din lumea spirituală. Tarapoto Mai rămân câteva zile în Iquitos care, după plecarea prietenilor mei, pare un oraș complet diferit față de cel cu care m-am obișnuit. Aproape că sunt surprinsă să nu întâlnesc la tot pasul fețe cunoscute și să nu mai iau masa „în familie”. Vreau, în continuare, să aprofundez tema șamanică dar nu prea sunt tentată să mai fac ceremonii cu șamanii din Iquitos. Conferința a fost extraordinară
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Kael nu și-ar fi cules articolele, eu n-aș fi fost eu. Apoi, recitindu-mi articolele, am constatat că unele dintre ele au calități modeste de divertismente literare, independente de contextul lor inițial ; iar la altele m-am pomenit surprins și stimulat la noi meditații de vechea mea argumentație. îi dedic această carte doamnei Marion Ciobanu, care a acceptat să citească sutele de pagini de caiet studențesc pe care pînă la vîrsta de 17 ani le umplusem deja cu însemnări
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fac cum doresc eu, bineînțeles, după ce s-a consultat cu comitetul comunității. Am propus comunității să meargă în fiecare casă cu invitații, inclusiv în satul Cioranca. A doua zi am început seminariile - într-o duminică seara și am rămas toți surprinși când am văzut sala arhiplină, părinți împreună cu copii. Pregăteam în fiecare seară cel puțin câte o surpriză. În fața amvonului erau zeci de titluri de cărți, reviste și Biblii (unii chiar au criticat risipa ...). La terminarea seminariilor a urmat un program
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
că aș fi la școală și vine să mă caute. În timp ce lucram încă în cancelaria școlii, se aude un zgomot și cum eram mai aproape de ușă, deschid brusc ușa și mă trezesc față în față cu vajnicul meu urmăritor! Mai surprins decât mine, respectivul mă privește și mi se adresează incoerent: „Mai chere ori nu chere luna?” La lumina slabă, mă uit la ceas și-i spun că de aproape un sfert de oră luna e în faza de umbră totală
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ei la țară. Mama Florentinei se alarmează și mi se plânge de acest impas din viața fiicei sale. Curând, într-o seară geroasă de februarie, fac o vizită în această familie necăjită... Discutăm mult până la apariția fetei, care e foarte surprinsă și bucuroasă că mă vede. Discutăm puțin unele nimicuri și când o întreb de școală, fata și-a înghițit limba... M-am retras cu ea în camera neîncălzită și „la rece”, am discutat mai bine de o oră, făcând-o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
agricole, Mathias Lech, am avut o întâlnire în Municipiul Guarapuava cu prefectul Cesar Roberto Franco, la încheierea căreia am acordat un interviu postului local al rețelei "Manchete". Amintiri, amintiri... În 2002, aflându-mă ca ambasador la Montevideo, am fost plăcut surprins să primesc de la Rio Negro un voluminos colet care conținea monografia de 800 de pagini alcătuita de avocatul Ayrton Gonçalves Celestino, președintele "Asociației culturale Bucovina", dedicată coloniei sașilor bucovineni din Rio Negro și Mafra, cu menționarea la loc de cinste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care s-a soldat cu pierderea a nu mai puțin de 950 de exponate. O campanie internațională a permis ca în prezent Muzeul să dispună de peste 1700 de lucrări, ca și de o bibliotecă și o cinematecă. Am fost plăcut surprins să văd aici o sculptură a lui Constantin Brâncuși, "Mademoiselle Pogany II", din 1920, salvată de la incendiul din 1978 și se pare singura lucrare a maestrului de la Hobița aflată în America de Sud. Merită să vezi muzeele din Rio, dar merită să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
viteză și o vigoare ce mă uimeau. La sfârșitul zilei, după lunga reprezentație, imagini și sunete erau Întipărite extrem de viu În memorie și, deși nu le Înțelegeam, aceste manifestări găseau un ecou În mine. Tinerii japonezi cu care discutam erau surprinși de interesul și pasiunea mea pentru Nô. Ei nu-l frecventau deloc. Pentru ei era o artă muribundă, care le amintea că bunicii lor intonau asemenea sunete lungi și monotone, pe care ei, copii fiind, le găseau groaie și triste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
așezat pe-o bancă În fața primăriei, s-a crucit să-i vadă pe actori că apar pe acoperiș, apoi s-a ținut scai de ei să intre prima În pădure. Am observat-o făcând traseul complet și am fost plăcut surprins s-o văd dansând pe pajiște cu zeul Hymen rock’n’roll. Iar la sfârșitul experienței mi-a spus că și-a schimbat părerea despre teatru. Odată ajunși „acasă“, la ferma ei, gazda ne aștepta cu un adevărat festin și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
-mi vorbească la telefon: „Pot să vin și eu la premieră?“. Mă asigură că nu vrea să creeze mare agitație, așa că va veni singur și discret! Respectând consemnul discreției, i-am transmis dorința președintelui doar directoarei, care, ciudat, nu părea surprinsă. În dimineața premierei, În sală mărșăluia o armată deloc discretă de tipi În uniformă, cu câini-lupi dresați. Mi-am amintit că și la Londra, când au venit prințul Charles și Diana la Turandot, defilau prin sală câini asemănători. Dar ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În uriașa sală de dans În care e transformată opera pentru o noapte, Holender s-a apropiat de mine și mi-a șoptit, evident emoționat: „Nu e minunat că am ajuns noi, românii, să deschidem balul Vienei?!“. Am fost plăcut surprins să văd că În culmea succesului, având orașul imperial cu toate intrigile lui În buzunar, Holender se gândea la plaiurile mioritice! Shakespeare, my way... În fascinanta sa carte Shakespeare in the light of sacred art, Martin Lings pledează pentru recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Am apelat la George Tsypin, scenograful original și imaginativ care lucrează des cu Peter Sellars, și Împreună am decis că decorul acestei opere trebuie să reflecte În imagini Îndrăznețe forța exuberantă și plină de bucurie a muzicii. Am fost plăcut surprins să descopăr condițiile de lucru extraordinare puse la dispoziția unui regizor care debutează la Met. Mă așteptasem să fiu inundat de restricțiile caracteristice unei instituții gigantice, care de obicei fac munca imposibilă, dar la Cellini nu a fost deloc așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
vizitez prea des; n-am fost lângă ea nici când a murit, În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial. De câte ori reușeam să ajung totuși la Praga, simțeam Întotdeauna acel fior inițial pe care-l simți exact Înainte ca timpul, surprins nepregătit, să-și azvârle din nou masca familiară. În locuința mizeră pe care o Împărțea cu Însoțitoarea ei cea mai dragă, Evghenia Konstantinovna Hofeld (1884-1957), care o Înlocuise, În 1914, pe Miss Greenwood (care, la rândul ei, o Înlocuise pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
curcubee pământene ale căror culori diferite erau redate prin diversele adâncimi ale șanțurilor produse cu bățul. Când m-am angajat irevocabil să-mi termin poezia sau altminteri să mor, eram mai mult ca oricând Într-o stare de transă. Deloc surprins, m-am pomenit, dintre toate locurile posibile, tocmai pe canapeaua de piele din Încăperea rece, umedă, puțin folosită, care fusese biroul bunicului. Pe canapeaua aceea stăteam Întins pe burtă, Într-un fel de Încremenire de reptilă, cu un braț atârnând
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pas grăbit din start, ca să ies mai repede din „tunelul” acela ușor terifiant, mai ales acum, când treceam singur prin el. Într-o seară, târziu - era întuneric deplin -, Doina s-a oprit pe neașteptate înainte de a ajunge la capătul tunelului. Surprins, m-am oprit și eu. „Vrei să-ți arăt ceva?”, mi-a spus, în șoaptă și zâmbind (deși era întuneric, nu mă înșelam: zâmbea, aiuritor, și tocmai acest zâmbet mi-a dat fiori). „E nebună”, mi-a fulgerat ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cu fața spre fereastra bucătăriei, unde becul ardea de mult și unde Doina pregătea cina, trebăluia, se dusese să aducă de acolo solnița sau ceainicul, un Dani de 4-5 ani, observând-o cum se mișcă dincolo de geamul luminat și exclamând surprins, încântat: „Uite-o pe Nașa!”. De parcă ar fi văzut-o la televizor, pe un ecran, și nu aievea, de parcă ar fi asistat la o întâmplare suprafirească. Imaginea Doinei, încadrată de rama unei ferestre luminate, devenea, pentru Dani, privitor din întuneric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
niște medicamente de la o farmacie din cartier cu program de noapte. Deși ne aflam la începutul lui ianuarie, era deosebit de cald și o ceață deasă, lăptoasă, cum nu mai văzusem, învăluia casele, umplea străzile. Parcă pluteam printre nori. Intrasem brusc, surprinși, în plină feerie, uriași clăbuci albi ne spălau și curățau sufletele de zgura ultimelor îngrijorări. Era prea frumos ca totul să nu fie bine. * A doua zi după ce am internat-o pe mama la Spitalul nr. 9, ne-am dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și poarta de fotbal este făcută exact ca în vremea copilăriei mele: din două hăinuțe împăturite așezate pe pământ la o anumită distanță una de alta. Sunt atât de asemănători cu copiii de la noi încât de fiecare dată mă simt surprins auzindu-i vorbind... în limba lor. Golul, mereu contestat, firește, se numește, de pildă, but. * Coincidențe. La 24 decembrie 1991, ora 9.30 dimineața, la radio se vorbește despre planta numită crăciunel. Am avut într-o vază un crăciunel, sădit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
este grav bolnavă, că a fost dusă la medici în București, și că medicii au trimis-o acasă pentru că nu era nici-o speranță de tămăduire, de viață. Vărul mă ruga să fac rugăciuni pentru sănătatea mamei Ileana. I-am scris, surprins, pentru că nu mai aveam vești de mult timp despre ei și am încercat să-l încurajez. I-am scris vărului Gheorghe că Dumnezeu ne iubește pe toți, că viața normală se trăiește până la 70-80 de ani, că, după credința mea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Birgitta (Trotzig) la restaurantul chinezesc Muren (Zidul), în apropierea casei ei, foarte aproape de statuia Sfântului Gheorghe omorând balaurul, care ne trimite de departe irizări de verde de jad chiar în orezul pe care-l mâncăm. Vorbim despre Sorescu foarte mult. Surprinsă să aflu că poetul nostru n-a fost niciodată propus pentru Premiu. Dimpotrivă, Nichita a fost un candidat sigur (dacă ar fi trăit!), și asta numai pentru că Artur Lundkvist îl considera ca având aceeași valoare ca poetul Rilke. Dar și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
artistică aflată în ajunul vacanței, când epuizarea își spune uneori cuvântul (ceea ce nu a fost cazul) și când, pe drept cuvânt, se poate face bilanțul unei stagiuni încărcate de eforturi. Invitat ca regizor pentru pregătirea acestor debuturi, mă simt plăcut surprins și le urez tuturor succese și pe mai departe, asigurându-i că îi admir din toată inima când înregistrează performanțe și invitând publicul spectator să-i urmărească în continuare! Această distribuție de la ora actuală cuprinde aproape tot ce are Opera
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
deciziile luate la vârful organizației de partid județene, în pofida opoziției lor, modul cum avea loc rotirea cadrelor, moralitatea acestora, protecția totală de care se bucura un membru de partid cu funcție, chiar și când săvârșea acte penale etc., sunt bine surprinse și prezentate echilibrat. Este astfel, tot mai evident, mai ales când avem acces și la alte surse de informație, că nomenclatura de partid, locală și cu atât mai mult cea de la vârf, avea imunitate nu doar în fața Justiției, dar era
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fost să fie întrucât, psihologic vorbind, era dificil dacă nu imposibil s-o faci pe Don Juan cu Generalul Pinochet, armata chiliană și serviciile secrete studiindu-te "în exercițiul funcțiunii"! Având în vedere pericolul ce-l paște pe un diplomat surprins "în teritoriul inamic", capcană folosită adesea de serviciile secrete, mă gândesc la faptul că eu, dacă m-aș fi bucurat de frumusețile locale, aș fi putut scăpa "de ochii albaștri chilieni" doar folosind manevrele "craiului" Zeus cel transformat pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
am amintit că, uneori, prostia devine perfectă.) "Nu este permisă imprudența", repetă el. "Ba este permisă", m-am spus. Și, lăsându-l baltă, mulțumindu-i frumos, am plecat în căutarea imprudenței. * Am apucat-o, ca în studenție, pe străzi uitate, surprins că mai există încă pe aceste străzi, adormite într-o veche existență; pe străzi prăvălite spre Ciurchi, Țicău, Ciric, am întâlnit toamna în Piața Chirilă. Piețele de toamnă... ce tablou, ce peisaj... Mi-am amintit de o astfel de peregrinare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]