3,688 matches
-
sau maronie. Mai rar corpul poate fi castaniu cu antenele și picioarele galben-roșcate. Capul dezvoltat, transvers, mai îngust decât pronotul, îngustat după ochi, aceștia din urmă fiind mari și fin fațetați. Suprafața capului cu o punctuație fină și rară, în dreptul tâmplelor sunt prezenți câțiva peri lungi. Antenele nu ajung la jumătatea corpului, articolele antenale 3-6 sunt ușor alungite, articolul 7 aproximativ la fel de lung și de lat, articolul 8 este sferic, ceva mai lat decât articolul 7, articolele 9-10 ușor transverse sau
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
10 este la fel de lung și de lat sau ușor transvers. -ab. rufescens Ganglb. Corpul roșu-unicolor. 9 Euconnus denticornis Müller & Kunze (ruficornis Denny) Corpul bombat dorsal, negru sau maroniu-negricios. Baza antenelor, tibiile și palpii roșcate. Uneori antenele pot fi roșii unicolore. Tâmplele și pronotul sunt acoperite cu o pubescență pâsloasă de culoare maronie. Capul și pronotul sunt mai convexe decât la motschulskyi. Antenele 107 ajung până la jumătatea corpului. Răspândită în nordul și centrul Europei. În pădurile montane sub frunzișul umed. l=1
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Antenele și picioarele galben-roșcate. Măciuca antenelor și adesea măciuca femurelor prezintă o culoare negricioasă ori maroniu-închisă. Palpii galben-roșcați cu vârful maroniu. Capul conic, îngustat posterior, cu marginile ușor rotunjite. Ochii mari, ușor bombați, fin fațetați. Suprafața capului netedă, la nivelul tâmplelor este vizibilă o tufă de peri. Antenele înguste, ele ajung până la jumătatea corpului. Articolele antenale 3-7 mai lungi decât late, articolul 7 fiind evident mai lung decât articolul 6. Măciuca antenelor tetraarticulată, cu primele 3 articole oblongi, articolul terminal fiind
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
interviului să obținem o descriere a fenomenului, pentru că l-am Întâlnit și În câteva studii [59] de specialitate din străinătate. Pacienții au relatat manifestarea unor episoade de durere resimțită la mișcări ale mandibulei, Însoțită de senzația de „amorțire”, la nivelul tâmplelor și ramura ascendentă a mandibulei. Frecvența apariției acestora a fost de 1-2 episoade/an, În perioadele ploioase. Examenul clinic obiectiv a pus În evidență asocierea unor deficiențe de postură ale coloanei cervicale Înalte, care au condus la modificări ale poziției
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și moarte. Dar nici un murmur! Aici a fost strivit orice gând dumnezeiesc, orice încercare de a se opune purgatoriului diavolesc, jocului macabru al celor care îi dirijau din afară; dar până la urmă făptașii au fost răsplătiți cu un glonte în tâmplă. Încercările mele de a contura cât de cât dureroasa rană a legionarilor sunt doar o umbră pală, un trist dangăt de clopot, pentru a trezi pe cei ce nu cunosc drama noastră, a deconspira pe făptuitori și a despovăra pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mormântul Mireasma lor și Duhul lor altar. (autorul, vol. Cine) Groapa comună de la Jilava nu s-a stins. Ea arde pururea luminând văzduhul cerului românesc cu jarul oaselor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, ștrangulate după ritul talmudic, apoi un glonte în tâmple și coborâte în adânc, peste care se toarnă multe damingene de vitriol - funestă ceremonie și acoperite cu vagoane de beton din ordinul unei clici trădătoare - guvernanții de atunci în frunte cu nefericitul Miron Cristea, Patriarh al Bisericii noastre și Prim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
acțiunea de deshumare, dezgropare. S-a lucrat greu la spargerea betonului, într-o crâncenă încordare și sfântă durere. În sfârșit s-a ajuns la momentul năucitor, abis amar, lâncede și negre cadavre, nedefinite, trupuri, buze strivite, fălci zdrobite, frunți însângerate, tâmple găurite, piepturi zdrobite, brațe încrucișate, țeste sfărâmate, spectacol sumbru, dureri înăbușite. Echipa scormonea cu mare grijă țărâna pentru a contura „straniile” oseminte, negru destin. Familiile îndurerate încercau să-și recunoască pe cel drag după un semn știut din timpul vieții
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nostru, uciderea prin ștrangulare a lui Corneliu Zelea Codreanu, Șeful Legiunii Arhanghelului Mihail, Căpitanul nostru, și a camarazilor săi, Nicadorii și Decemvirii, în pădurea Tâncăbești, apoi transportați la Jilava, Fortul 13, unde li se mai dă câte un glonte în tâmple, apoi trupurile lor aruncate într-o groapă comună peste care se toarnă multe damigene cu vitriol, pângărind chipul uman, chipul lui Hristos Dumnezeu, apoi totul se pecetluiește cu vagoane de beton. Pieptul nostru și sufletul nostru, al legionarilor, nu poate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
tine doar, ne-am curățit de zgură... Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru către zări de miere, Ești perna pentru tâmpla fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de foc înfiptă în credință... Mormântul tău e viața noastră toată. Venim lângă țărâna ta iubită, Și umbra ta, prin smirnă și balade, Ne-atinge cu plutirea ei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și nu veți putea înăbuși strigătul morților noștri, fântâni cu apă sfințită și pururea nesecate! Va veni vremea când morții noștri vor învia, ei se vor ridica cu raclele în spate, cu ștreangurile pe gât, cu fluierele picioarelor zdrelite, cu tâmplele găurite, de sub vitriol, de sub grele lespezi de beton și Dumnezeu ne va recunoaște că am fost ai Lui după patimile noastre, după rănile noastre, și în vecii vecilor ne vom bucura de lumină veșnică. Vești săgetătoare: „Venerabilii” politicieni de azi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
statului, duși în pădurea Tâncăbești, ștrangulați, apoi duși la Jilava unde îi așteptau autoritățile de stat, jandarmieri, doctori și alți diriguitori, ca să constate dacă porunca de asasinare s-a executat. Aici victimelor li s-a mai tras un glonte în tâmple apoi au fost aruncați într-o groapă comună ca niște cadavre necuvântătoare, s-au turnat apoi damigene de vitriol și vagoane de beton. Este uimitor că nici azi, după 75 de ani de la asasinat, când avem o libertate relativă care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
semidocții. Nu ei decid asupra noastră ci faptele noastre, istoria și Dumnezeu. Nu securiștii, nu activiștii de partid, nu agitatorii de partid ne dau nouă lecții sau certificate de buni români. De la ei mai putem primi doar un glonte în tâmple. Legionarofobii au uitat când tremurau la cel mai mic strănut al lor, au uitat că și rugăciunea care și-o făceau în intimitate era urmărită precum și semnul crucii și nici cuvântul Dumnezeu nu aveai voie să-l rostești. Toate Bisericile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Alături de grupajele permanente de informații din și despre țară și exil - „Țara pe rug”, „Țara în bejenie” -, trei rubrici sunt consacrate literaturii și culturii: „Cultura în pribegie”, „Publicații românești”, care semnalează și comentează periodicele apărute în exil, și, sporadic, „Lângă tâmpla poeților”, unde se dau reproduceri din literatura română clasică: Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu ș.a. Numărul special de Crăciun publică pe prima pagină un text al lui Vintilă Horia, Românii de sub Crucea Sudului (localizat și datat Buenos Aires, noiembrie 1949), emoționantă mărturie
ŢARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
stradă, era seara. Și la un moment dat au venit În jurul nostru o echipă de civili cu pistoalele În mână: „Mâinile sus!”. Mi-aduc aminte că mie nu mi-a venit să ridic mâinile sus; mi-a pus pistolul la tâmplă..., ne-au dus la Securitate. A doua zi, dimineața, m-a chemat colonelul Crăciun la el de dimineață, ca la ora 7, și m-a Întrebat: „Cum a fost cu bătaia unui evreu În parc?”. Dar să vă povestesc și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o oră jumătate au vinit Înapoi Munteanu și Juberian. Munteanu a fost bătut tare... N-a fost ruptă pielea, dar s-a umflat tare obrazul și abia a putut să umble. A primit o bătaie și mai multe lovituri la tâmplă... Și Juberian atâta a spus: „Ce vă gândiți? Că domnu’ prim-gardian ține cu bandiții?”. Și i-a spus la Munteanu: „No, stai acolo la colț”. A primit o cârpă umedă, pentru că după bătaia de la tălpi..., și eu am făcut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe Calimandric și pe Miluță Bortă. Ceea ce m-a frapat la ei e nesinceritatea cu care își poartă vîrsta. Primul avea părul vopsit castaniu-roșcat, iar al doilea, care e profesor, își acoperise creștetul gol cu o meșă ridicată de la o tîmplă spre cealaltă. Chelie „deasă” (vorba glumețului) am și eu, dar nu mi-o ascund sub vopseli sau tunsori sofisticate. O port cinstit, chiar de dinainte de a-l fi citit pe Marțial, care, în „Epistola X”, îi atrăgea atenția unui contemporan
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ar adăuga Carmen), cu reflexe viclene, cu abilități. „Nu vreau să mă laud”, zice, și se laudă. Nu e chestiune de care să nu-și dea el seama: „Am priceput imediat șmecheria!”, susține, și se bate cu două degete la tîmplă. Aflat pe o poziție subalternă în redacție, primește din cînd în cînd „ghionturi” de la G. Întrucît „ăla e încăpățînat”, cedează pe moment, dar promite: „I-o plătesc, fără îndoială...” După un timp îl auzi: „I-am făcut-o!” în ședințe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu știu decât să imit gestul citirii. Nu mă pricep să citesc cu-adevărat. Numai tu poți face lucrul acesta. Uită-te bine la mine! Mai întâi întorci craniul cu fața spre tine și-l apuci cu ambele mâini de tâmple. După ce mi-a arătat cum să-l țin, mi-a aruncat o privire să vadă dacă am înțeles. — Apoi îi privești atent fruntea. Te concentrezi bine, dar fără asprime. Ușor, ușor. N-ai voie să-ți iei ochii de pe el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
altădată, considerând că nu au legătură directă cu ceea ce mă interesa. — Îmi pare rău, dar Atlasul ilustrat al mamiferelor se consultă doar în sala de lectură și nu vi-l pot da acasă, spuse ea, scărpinându-se cu pixul la tâmplă. — Mă interesează mult acest atlas și este foarte important pentru mine să-l pot răsfoi puțin. Vă promit că-l aduc mâine dimineață. Stați liniștită, nu o să vă creez nici un fel de probleme. — Seria aceasta de atlase este foarte solicitată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am concentrat iar, încercând să scot vreo reminiscență din fosta mea lume. Imposibil! Carapacea se întărise ca piatra. Începuse să mă doară iar capul. Despărțirea de Umbră mi-a fost fatală. Iarna îmi congelase sufletul. Mi-a pus mâna pe tâmplă. — Stai liniștit acum. O să ne gândim altădată. S-ar putea ca între timp să-ți amintești ceva. O să mai citesc un vis. Ultimul pe ziua de azi. — Ești obosit. Mai bine lasă pe mâine. Nu e cazul să te stresezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ți-am mai spus asta! Mi-e frică să nu-i pierd. Țin foarte mult la ei. — Aha! Fata își atârnase lucrurile la uscat în baie: fusta, bluza, sutienul, chiloții. Toate erau roz. Singurele obiecte ce mi se ofereau privirilor. Tâmplele îmi zvâcneau de durere. Nu mi-a plăcut niciodată să văd chiloți și ciorapi în baie. N-aș putea spune că mă deranjează, dar pur și simplu nu-mi face plăcere. Mi-am șamponat părul, m-am spălat repede, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
București, 1976; Adalbert Ignotus, Iași, 1977; Văzduhul de cuvinte, București, 1979. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 60-63; Dinu Flămând, Daniela Caurea, SXX, 1977, 4-5; A.I.R., Daniela Caurea, Ion Lotreanu, Primejdiile artei, primejdiile vieții, Eugenia Tudor-Anton, Tânăr poet la tâmpla țării, Ion Crânguleanu, Trifoiul cu patru foi, în 9 pentru eternitate, București, 1977, 159-173. N.Br.
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
ca scriitura unei eminescianități totalitare sau ca traiectul unei renovatio în consecința Nașterilor mistice. Nu este mai puțin adevărat că delirantul lanț înfășurat împrejurul motivului fluturelui, culminând cu nașterea din liftul suspendat și, la final, cu scena fixării electrozilor pe tâmple, este întretăiat de zona neorealismului ipostaziat fie cu tandrețe, fie grotesc. Între primul și cel de-al doilea volum din Orbitor, C. a considerat oportun să publice, în 2001, Jurnal, operă dezamăgitoare, de self-agent literar, de un egoism etanș, nu
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
În Zona vie (1993) atmosfera crepusculară, impregnată de vestiri demonice, este aceea a unei evanghelii negre ( Liniște de argint), unde Mântuitorul își vede sinele nemântuit prin revelație și sacrificiu (Demențe XXIX), iar tatăl pogoară din cer lângă o mamă „cu tâmple roșii”, ca într-o alegorie alchimică tenebroasă. Numeroase sunt elementele de „iconografie” alchimic-apocaliptică („Luna-și înfige ghearele în soare”, „soarele de noapte” - soarele negru al lui Maldoror). Poezia din volumul Grădina deliciilor (1993), parcă mai puțin subiectivizată, a fost văzută
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
un context cultural, mental, ideologic și istoric pertinent. Pe de o parte, observă cercetătorul, statistica arată că, în reprezentările plastice zoomorfe, ponderea cea mai mare revenea animalelor familiare acestui spațiu geografic: "Popor de agricultori și crescători de vite, trăind lângă tâmpla verde a codrilor un timp ce se măsura nu cu minutul și secunda, ci cu marile diviziuni ale anotimpurilor de care depindeau muncile specifice agriculturii și păstoritului, românii și-au selecționat în timp, prin intermediul meșterilor creatori de frumos (oameni simpli
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]