4,311 matches
-
tristă: „Liniștea mea, Odihna toată Nu le mai aflu Ah, niciodată” Prin contemplare, stând lipit de tâmpla Margaretei, Faust soarbe clipa în toată beatitudinea ei; dar odată clipa consumată, contemplația devine tragică. În fața eșecului, Mefisto smulge violent pe Faust, oferind tentații vulgare în noaptea Valpurgiei; cuprins de remușcări intră în celula unde este închisă Margareta, dar aceasta la propunerea acestuia de a fugi cu el refuză. Din aceste fragmente Faust apare din anumite perspective ca un Don Juan, căci amândoi aspirau
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
funcția de reprezentare a realității, devine confruntare cu sinele, iar edificiul narativ abandonează monografia în favoarea monologului autoanalitic, a confesiunii. Eul creator nu mai are conștiința unității și a coerenței lumii, iar fragmentarismul deconcertează. Menținerea în zonele abisale ale psihicului și tentația subconștientului par singurele posibilități de supraviețuire și de exprimare. Este vârsta modernă a romanului, în care arta se îmbină cu psihologia, psihanaliza cu filosofia. Scrisul tinde să devină act de cunoaștere, iar romancierul renunță la modelele și idealurile epocii, cultivând
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
efectul distanțării, efortul “creației” fiind în defavoarea “analizei”. Scriitorul se plasează pe poziția unei obiectivități “creatoare” în raport cu realitatea psihologică văzută ca un univers de senzații, impresii, reflexii, mereu în mișcare, în evoluție. În cadrul acestei literaturi de investigație psihologică se întrezărește tentația dramatizării. Optica eroului se confundă adesea cu optica naratorului, povestirea apare ca expresia unui glas interior care se descrie. Formula acestor romane tinde spre o centralitate obiectivă, și nu subiectivă. “Spre deosebire de romanul de analiză unde scriitorul stăpânea și dirija existența
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
romanul se înfățișează ca un text continuu, redactat ca o depoziție, fără fragmentare în capitole. Impresia de înaintare în substanța epică nu o dau întâmplările, ci comentariul însuși, glosele, obervațiile și analizele. În cadrul acestei literaturi de investigație psihologică se întrezărește tentația dramatizării. Optica eroului se confundă adesea cu optica naratorului, povestirea apare ca expresia unui glas interior care se descrie. Formula acestor romane tinde spre o centralitate obiectivă, și nu subiectivă. Visul ca procedeu literar e integrat ca discurs oniric în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
condiția de istoric, lucrările sale evidențiindu-se prin rigurozitate și Înaltă ținută științifică. Deși nu a ocupat vreo funcție guvernamentală, Gh.I.Brătianu a pendulat, după aprecierea lui Alexandru Zub Între datoria civică și exigențele disciplinei istorice, Între vocația istoriei și tentațiile vieții politice, după spusele lui Victor Spinei. Gh.I.Brătianu era convins că implicarea civică și activitatea științifică nu sunt incompatibile, dacă sunt practicate cu onestitate și bun simț, că istoricul, În calitate de om al cetății, nu trebuie să se izoleze Într-
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
și după aceea și că acest joc infinit continuă, supunându-se unor legi universale, încă neînțelese de către om. Omul moral, conștient de sine și cu un sistem de valori,apare odată cu dimensiunea asociativă a ființei noastre, cu conștientizarea "celuilalt"124. Tentația de a judeca simplist evoluții de tip istoric este una mare, dar putem ajunge la concluzii cum ar fi aceea că omul a fost așa mereu. Drumul lung de la maimuță la utilizatorul internetului a fost unul lung. Darwin face o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în mod sigur schimbul prin troc, evitând moneda și neajunsurile sale. Trebuie să spunem că și azi este valabilă o regulă conform căreia într-o comunitate mică, în care cei participanți la viața economică se cunosc foarte bine, va exista tentația de a nu folosi moneda în realizarea schimburilor, tocmai pentru că folosința monedei, pe termen lung poate distorsiona subiectul prin neechivalență de valoare, tocmai ca urmare a variabilității în sine a monedei. Oamenii vor ști că în condiții date de efort
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cursului forțat în gestiunea banilor de hârtie, care sunt bancnotele, înseamnă o recunoaștere tacită a faptului că băncile centrale căzuseră în capcana tipăririi de bani de hârtie (bancnote) fără acoperire și că nu mai puteau susține convertibilitatea acestora. Presiunile și tentația tipăririi de bancnote erau cel puțin tot atât de mari ca și în cazul falsificării monedelor metalice. Bancnota este o formă de existență a monedei cu o puternică încărcătură politică. Bancnota are avantajul flexibilității sale uriașe, dar are dezavantajul că puterea politică
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
708. America a funcționat, iată, asemeni unei bănci din perioada de apus a evului mediu, care emitea bilete de bancă, cu promisiunea că are asigurată, pentru existența lor, o cantitate de aur în depozite. Însă nimeni, niciodată, nu a rezistat tentației de a pune mai multă hârtie în circulație decât arfi nevoie. Din acest punct de vedere, al mecanismelor punerii în circulație a monedei de hârtie, indiferent de forma sa, folosința aurului a fost și a rămas un fetiș, un vis
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
inventat ceva, deoarece, de cele mai multe ori, realitatea s-a impus de la sine, conform unor legi și procese cărora le vom cunoaște abia acum înțelesurile. Dincolo de această observație trebuie reținut în permanență, ca un fier roșu al istoriei economice, tendința și tentația autorității politice de a controla într-un fel sau altul moneda și circulația monetară. Controlul cererii și ofertei de monedă este o altă direcție pe care au acționat statele în drumul lor spre politizarea monedei. A existat în permanență și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este aceea de a conduce procesele monetare astfel încât să se asigure o creștere economică stabilă și durabilă prin evitarea inflației și dezechilibrelor. În combaterea inflației un rol important îl are independența băncilor centrale. În acest mod, guvernele sunt ferite de tentația de a pune mereu bani în piață, așa cum s-a întâmplat de-a lungul unei bune perioade de timp. Marea problemă a prezentului o reprezintă îndatorarea guvernelor prin finanțarea internă sau externă a deficitelor lor. Criza economică din anul 2008
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
monetară prin controlul inflației, astfel încât prin monedă să creăm economie, dezvoltare și prosperitate. Acest 4% rămâne o cifră orientativă și care poate fi specifică unei economii sau alteia. Important în folosința banului este să nu "încălzim" economia prin supra monetizare, tentațiile sunt foarte mari, iar trecutul este plin de asemenea exemple. Capitolul VII Crizele monedei din hârtie 1. Crizele monedei din hârtie Crizele monedei din hârtie dețin particularități absolute în raport cu cele ale monedei metalice, determinate de modul de funcționare ale acestui
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
hârtie s-au extins pe întreg globul, putem discuta despre crize economice planetare. Crizele monedei din hârtie sunt crize ale unui instrument monetar care circulă după legi specifice, mult diferite de moneda metalică și pentru care a existat în permanență tentația falsificării și a tipăririi în exces. Statul, ca instrument de organizare socială, a avut permanent un rol în declanșarea acestor crize. În perioada de început a folosinței monedei din hârtie, statul a finanțat deficite, războaie, investiții și corupție prin intermediul monedei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
că este foarte greu în analiza fenomenelor economice să ne dăm seama ce este politică (adică intenționalitate, în vederea influențării unor procese) și ce nu este politică, având caracterul unor fapte și acte cu un caracter neutru. La prima vedere există tentația de a spune că mai ales inflația monetară (dezechilibrele rezultate prin manevrarea masei monetare) este una de nivel politic, pentru că emisiunea monetară s-a aflat mii de ani în mâinile puterii administrative, birocratice. Dar eu cred că se poate spune
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mereu în afara oricărei bănuieli și mereu cu false standarde. Spectacolul vieții bancherilor s-a dus între o minciună și o hârtie. Inflația nu este un fenomen economic natural, normal, cerut de vreo lege economică sau socială. Ea este rezultatul permanentei tentații a alianței dintre guvern și bănci de a fura, de a deposeda de valoare. Nu considerăm folosința monedei din hârtie ca fiind un rău. Dimpotrivă, apariția acestui instrument monetar a oferit șansele unei expansiuni a lumii capitalului. Moneda din hârtie
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
că socialismul este un set de principii false, aplicate cu toată atenția și cu tot dinadinsul într-o lume românească pervertită și distrusă. Marx și Engels au evitat în definirea principiilor lor două lucruri fundamentale care-l caracterizează pe om - tentația spre libertate și tentația naturală (înclinarea) naturală a individului spre proprietate, credință și fericire 1221. Ori, nu poți munci decât pentru tine și nu poți crede în Dumnezeu decât în sprijinul sufletului tău. Veți spune că socialismul ne-a propus
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
set de principii false, aplicate cu toată atenția și cu tot dinadinsul într-o lume românească pervertită și distrusă. Marx și Engels au evitat în definirea principiilor lor două lucruri fundamentale care-l caracterizează pe om - tentația spre libertate și tentația naturală (înclinarea) naturală a individului spre proprietate, credință și fericire 1221. Ori, nu poți munci decât pentru tine și nu poți crede în Dumnezeu decât în sprijinul sufletului tău. Veți spune că socialismul ne-a propus să trecem peste aceste
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
În volumul trei va trebui să încerc imposibilul, să introduc starea de trăire, sentimentele dincolo de întâmplarea despre care vorbeam. Exact cum am încercat în Vocile nopții sentimentele unor tineri care știu să afirme, fără să știe să nege. Iubirea ca tentație, ca așteptare. Sigur este că am fost foarte nemulțumit de primele secvențe din roman și că am revenit. Ioana e, într-un fel, reluarea Lenei din Vocile nopții. Mi-am dat seama că am reluat-o în unele puncte abia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
urmau să se ia, despre care însă nu puteam vorbi fără riscul de a fi răstălmăcit în buna tradiție dâmbovițeană. De altfel, textul rostit la înființarea Grupului, în 1987, l-am publicat în urmă cu un an, în volumul meu Tentația risipirii. Dincolo de toate însă, era nevoia mea de a ieși din acel mediu chinuitor, de a mă privi din afară și de a medita asupra adevăratei mele meserii. Ca om de formație științifică, nu puteam trăi de la o pagină la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Group pentru apariția acestui volum. Cuprins PREFAȚĂ / 7 INTRODUCERE / 11 Capitolul 1. Conservatori și liberali la jumătatea secolului al XIX-lea. Un nou regim politic / 19 Capitolul 2. Prințul străin. De la proiect politic european la recunoaștere internațională / 79 Capitolul 3 Tentația separatismului și primele provocări politice / 141 Capitolul 4. Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) / 167 Capitolul 5. Consolidarea unui nou regim politic / 205 CONCLUZII / 233 BIBLIOGRAFIE / 237 INDEX / 247 Prefață Lucrarea România la răscruce. Anul 1866 analizează contextul intern și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de buna receptare de care Bucureștiul avea nevoie pe plan internațional. Impedimentele apărute în rezolvarea acestor două chestiuni, a centralismului și a acordării cetățeniei române celor de rit mozaic, sunt tratate judicios de Liviu Brătescu, în două capitole ale cărții: Tentația separatismului și primele provocări politice și Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866). Stabilitatea politică nevenind de la sine, doar prin îndepărtarea lui Al. I. Cuza, lunile ce au urmat aducerii lui Carol de Hohenzollern pe tronul Principatelor Române au evidențiat, cât
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în perioada 12-19 octombrie, semnarea de către sultanul Abdul-Aziz, la 23 octombrie 1866, a firmanului ce recunoștea pe Carol "Prinț al Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei", ajuta în mod substanțial la trecerea României într-o nouă etapă istorică. Capitolul III Tentația separatismului și primele provocări politice "Suntem amenințați de unirea sub un principe muntean, adică cu toate dezavantajele, fără nici un folos, adică de ruină definitivă a nenorocitei noastre Moldove"443 Viziunile diferite existente în cadrul "monstruoasei coaliții" în privința modului în care urma
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lui Alexandru Ioan Cuza. Apelul direct la populație reprezenta răspunsul dat acelor puteri care, încă de la a treia ședință a Conferinței de la Paris, își exprimau îndoiala în privința dorinței românilor de a păstra Unirea Principatelor 483. Alarmate de zvonurile privitoare la tentația unor lideri locali din Iași de a declanșa o mișcare separatistă, autoritățile centrale îl numeau ca prefect pe Ștefan Golescu. Acesta îi descria în 28 martie, lui D. Ghica, ministrul de interne, situația găsită în localitate și sesiza numărul mare
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
noua realitate politică de la București, alături și de alte elemente contribuiau toate la un loc la amânarea momentului în care "domnul unirii" să fie îndepărtat de la tronul Principatelor. Nemulțumirile mai vechi, de tipul celor din perioada revoluției de la 1848 și tentația lor permanentă de a face apel la popor pentru a-i sprijini în realizarea diferitelor acțiuni politice duceau la o izolare, în cadrul opoziției, a unor lideri precum I.C. Brătianu și C.A. Rosetti 662. Dincolo de abordările diferite uneori ale opozanților
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
drepturilor individuale 725. Remarcabilă și inexplicabilă în același timp era și o altă situație. Facțiunile liberale, radicale și moderate se manifestau, cel puțin la nivel discursiv, destul de deranjate de modul autoritar al lui Cuza de a conduce și mai ales tentația regimului antiparlamentar al acestuia de a deschide accesul la drepturile civile, sociale, și politice. De neînțeles rămânea renunțarea de către "învingătorii" de la 11 februarie 1866 la sufragiul universal al cărui principiu îl incluseseră în arena politică românească prin vocea lui Nicolae
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]