4,773 matches
-
atât paradigmele din domeniul relațiilor internaționale, cât și utilizarea în strategii a conceptelor, principiilor, regulilor (doctrine), pe dimensiunea gândirii strategice, în scopul decelării semnificației acordate armelor nucleare în adoptarea deciziilor destinate obținerii de securitate pentru statele lumii. Potrivit opiniilor unor teoreticieni militari, sfârșitul Războiului Rece ar fi fost declanșat atunci când cele două superputeri, SUA și Rusia, ar fi recunoscut pericolul cursei înarmării nucleare, la cealaltă extremă, alții conferind o nuanță pozitivă menținerii posibilității unei lovituri nucleare, considerată că poate contribui la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a trupelor americane și de relativa slăbiciune a Chinei și Rusiei 101. Orientarea către o abordare mai naționalistă a politicii externe, accentul pus pe interesul național a fost atât un rezultat al ascensiunii republicanilor pe scena politică, cât și al teoreticienilor și strategilor relațiilor internaționale de orientare realistă. În schimb, ambele culori din Administrația de la Casa Albă au acceptat excepționalismul american, care promovează o ordine mondială e drept, liberală, ca ajustare la realitatea de după Războiul Rece girată de SUA. Această caracteristică
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
din ele publică "reportaje de viață atât de vii încât te cuprinde mirarea de ce acești scriitori atât de energici și imaginativi nu sunt recunoscuți și încurajați" (14). Această mică divagație a lui Garland este importantă pentru că el este unul din teoreticienii importanți ai mișcării literare naturaliste și Crumbling Idols una din tribunele principale ale mișcării (Pizer Realism and Naturalism 55). Mai mult, cu un an înainte, în 1893, izbucnise o ceartă transatlantică între New York Herald și Pall Mall Gazette despre locurile
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
acestea fiind exprimate prin incertitudinea limbii. Totuși, încercarea moderniștilor literari de a pune în valoare esența estetică este doar o parte din motivul pentru care jurnalismul literar a fost respins în cea mai mare parte a secolului al XX-lea. Teoreticienii jurnalismului și academiei de comunicare de masă s-au dedicat și la începutul secolului al XX-lea materializării conceptului de obiectivitate pe seama subiectivității, cât și excluderii lumii nedefinite și experimentale. Phyllis Frus a fost foarte atent și la acest aspect
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de "obiectivitate" care are la bază o paradigmă pozitivistă. De aceea acest gen a fost exclus de la o analiză serioasă în mare măsură datorită ochelarilor de cal pe care criticii din ambele tabere îi purtau, fie că erau practicieni sau teoreticieni. Appendix Studiul jurnalismului literar/nonficțiunii Barbara Lounsberry notează în lucrerea sa Artă și fapt că jurnalismul literar sau nonficțiunea este "este cel mai mare teritoriu neexplorat al criticii contemporane" (xi). Părerea ei poate să tindă către hiperbolizare, dar nu e
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la opera lui Selzer (23, 26-27). Într-un puternic contrast față de Schuster se află Dennis Rygiel, care sprijină analiza stilistică sau observațiile asupra convențiilor stilistice ca mijloace pentru analiza a ceea ce ea denumește de preferință "literatura nonficțională" (Stylistics 29). Printre teoreticienii literari care s-au aplecat și asupra jurnalismului literar ca fiind cuprins în aria mai largă a ficțiunii se numără și Kathy Smith. În John McPhee Balance the Act - John McPhee și echilibrul acțiunii - ea propune ideea că povestea adevărată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Turism, București o mare pondere a acestora au fost și sunt economiști. Sigur că În afara acestora, au fost mulți alții, cum ar fi: - Vasile A. Marinescu, personalitate proeminentă a turismului românesc din prima jumatate a secolului XX, cunoscut atât ca teoretician al economiei turismului În România cât și ca un neobosit luptător, pentru Înființarea și funcționarea unor structuri organizatorice, În domeniul turismului. În cadrul procesului de pregătire a unei teze de doctorat, Vasile A. Marinescu a susținut și publicat mai multe studii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
celor de ordin natural și din patrimoniul cultural național; c) al treilea curent, care deși ține seama de piedicile de ordin metodologic ce stau În fața procesului de evaluare, apreciază că trebuiesc făcute toate demersurile necesare pentru depășirea greutăților. Așa cum susțin teoreticienii acestui punct de vedere - ca și a celor de la punctul „b” de mai sus - avantajele pe care le oferă acțiunea de evaluare, sunt mult prea importante, față de neglijarea lor. Piedicile care stau În fața procesului de evaluare a resurselor turistice nu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bază materială actuală, care atît din punct de vedere al confortului, dotărilor, stilului construcțiilor, locurilor de amplasare, cît și din acela al structurii, răspunde În mare măsură exigențelor turismului modern. O problemă care Încă preocupă la ora actuală, atât pe teoreticieni cât și pe practicieni, este cea a numărului bazelor de cazare și a locurilor de cazare și a amplasamentelor acestora. O analiză - fie ea și succintă - ne conduce la desprinderea unor concluzii, din rîndul cărora am enumera: - În majoritatea orașelor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
3. Dezvoltarea intensivă sau extensivă a turismului În literatura de specialitate din țara noastră, au fost formulate cîteva puncte de vedere asupra strategiei pe care ar trebui să o urmeze turismul În creșterea și dezvoltarea sa. Un prim grup de teoreticieni, punând În prim plan eficiența economică ce trebuie asigurată de turism, avansează propunerea ca dezvoltarea acesteia să fie intensivă, pentru a valorifica cît mai bine potențialul turistic, dintr-un anumit punct sau zonă. Așa cum s-a specificat deja, conform cu teoria
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pentru tratament, azi hotelurile sunt mai luxoase, bazele de alimentație publică mai bine dotate, cele de tratament puternic diversificate, iar cea de agrement ocupă deja un spațiu tot mai larg, deci și investiții mai consistente. Un al doilea grup de teoreticieni care pornesc În principal de la imensele resurse turistice de care dispunem, afișează, un punct de vedere diferit și anume de dezvoltare extensivă a turismului, care deși solicită programe de investiții mult mai mari, totuși efectele ce vor fi obținute pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
en scène généralisée" [Hamon, 1989, p.164] cu o predispoziție pentru spectacular. În sursele de specialitate conceptul de teatralitate se definește că prezența în reprezentare a semnelor care indică specificul teatral [v. Pavis, 1987, p.365; Ubersfeld, 1996A, p.83]. Teoreticianul și scenograful rus Nikolai Evreinov pledează pentru o înțelegere extinsă a conceptului de teatralitate că facultate universală a creării iluziilor și a transformării aparentelor, depășind teatrul propriu-zis148. Proiectul teatrului sau se bazează pe ideea că "în arta contează nu conținutul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un aspect ludic, deoarece este impulsionata de simțul libertății, și cea a lui M.Bahtin, pentru care acest aspect ține mai mult de cultura populară. În jumătatea a doua a secolului XX, aspectul ludic nimerește tot mai mult în vizorul teoreticienilor culturii, cum ar fi O.Blonow, E.Fink, R.Callois, G.Debord ș.a. Conform cercetărilor unor sociologi de vază că E. Goffman, P.Linton ș.a., comportamentul omului în societate trebuie să fie considerat drept joc, deci că expunere publică și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dominării scenei de genurile noi sau renovate, corespunzând funcției de divertisment social (comedia de moravuri, vodevilul și opereta). Marea rivala a tragediei clasice și a dramei romantice este acum comedia, care se impune cu tot fastul reprezentării teatralizate. Fără un teoretician veritabil cu exceptia romanticilor, care, în numele apropierii genurilor, includ comedia în dramă, si mai ales a lui Stendhal, care propune în Racine et Shakespeare ÎI un proiect de "comedie romantică" teatrul comic da naștere, după 1950, unei dramaturgii comice de calitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
poate fi primar. În orice împrejurare, femeile pariziene urmăresc să se pună în valoare: "On s'aperçoit dans toutes ces promenades, que leș femmes ont grand besoin de voir et d'être vues", constată Mercier [1990, p.188, subl.n.]. Teoreticienii secolului al XIX-lea insistă asupra unei veritabile "estetici" a omului monden: Nous voyons que, pour posséder ce qu'on appelle l'air du monde, îl faut joindre, aux agréments du maintient et du geste, d'heureuses dispositions du corps
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
anumite colectivități, în scopul modificării lor într-o direcție considerată de către actorii politici a fi dezirabilă. Se încearcă astfel, prin mecanisme proprii de distribuire și redistribuire a resurselor existente în comunitate la un moment dat, realizarea unei bunăstări colective. Unii teoreticieni acordă o semnificație mult mai generală conceptului de politică socială incluzând în sfera acestuia și programele, activitățile organizațiilor non-guvernamentale, voluntare și private care au însă un obiectiv similar: modificarea într-un anumit sens a realității sociale pe linia dezirabilității colective
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
apuse.) 16 septembrie 2013 Cultura elitistă îi vizează, prin însăși natura ei, pe specialiști și consumatori care au dobândit de-acasă, de la școală ori ca autodidacți un orizont spiritual peste medie. În afara experților cu studii aprofundate, fie ei creatori ori teoreticieni, există în orice societate funcțională în acord cu un set fundamental de legi nescrise, dar împământenite, segmente din upper middle class ce prețuiesc actul cultural, îl înțeleg și îl valorizează la adevărata lui cotă. Urmăresc evenimentele de gen, au abonamente
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
au adus contribuții remacabile la un moment dat, chiar dacă nu la dimensiunea celor de mai sus. Poate că nu ar trebui să-l ignorăm pe Mihail Dragomirescu, primul autor al unui tratat de „Știința literaturii” tradus și cunoscut de alți teoreticieni europeni, chiar dacă suntem revoltați când cineva vorbește de blestematul de acum, protocronism. Există și În literatura română teoreticieni care au adus o contribuție deosebită la evidențierea marilor probleme legate de tot mai complexul proces de creație literară, de care trebuie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu ar trebui să-l ignorăm pe Mihail Dragomirescu, primul autor al unui tratat de „Știința literaturii” tradus și cunoscut de alți teoreticieni europeni, chiar dacă suntem revoltați când cineva vorbește de blestematul de acum, protocronism. Există și În literatura română teoreticieni care au adus o contribuție deosebită la evidențierea marilor probleme legate de tot mai complexul proces de creație literară, de care trebuie să ne amintim cu un adevărat sentiment de prețuire și mândrie. Alături de Mihail Dragomirescu, trebuie să ne amintim
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și istorie literară, alte drumuri pentru a se alătura lor, nu pentru a-i Înlocui, cum pretind, din nefericire, unii dintre contemporanii noștri. Plecând de la considerațiile de mai sus, cele trei direcții ale „științei literaturii”, nu pot exista decât Împreună. Teoreticianul, criticul și istoricul literar se Întâlnesc și uneori realizează adevărate minuni, cum o demonstrează „Istoria literaturii române de la origini până În prezent” de G. Călinescu, unul din cele mai importante izvoare de documentare și chiar de inspirație pentru specialiști. Junimea și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literară intră În universul spiritual al vorbitorilor de limbă În care a fost tradusă și se individualizează datorită acestei noi situații prin care a intrat În circulație.. Boris Tomașevski definește tema unei opere literare ca termen indispensabil, legat de ceea ce teoreticianul rus Mihail Bahtin numește conținut al unei asemenea creații, o „unitate de sens a diverselor elemente dintr-o operă (literară), proprie oricărei lucrări scrise Într-o limbă inteligibilă”. Desigur, numărul de situații și motive se reduc la o schemă generală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iasă din convențiile abstracte. Romantismul trebuie privit ca o reacție anticlasică, un promotor al manifestării fanteziei și exprimarea sentimentelor, a originalității, spontaneității și sincerității emoționale, promovarea libertății de expresie. Altfel spus, romantismul a militat pentru explorarea universului interior al omului. Teoreticianul romantismului european este considerat Victor Hugo; el a trasat și identificat direcțiile și trăsăturile acestui curent În „Prefața” de la drama „Cromwell” din 1827, un adevarat programmanifest. (vezi „insurecție romantică”de la 1827) Nu trebuie ignorat faptul că note romantice se Întâlnesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu romantismul, fapt dovedit și de impunerea termenului definitoriu. Realismul (fr. realisme, lat. realis), a fost folosit ca noțiune de istorie literară Încă din 1826, În revista „Mercure de France”, În plină epoca romantica. Stendhal se face cunoscut Întâi ca teoretician al romantismului, prin studii referitoare la Racine si Shakespeare, dar se impune ca autor de romane realiste („Roșu și negru” sau „Mănăstirea din Parma”). Stendhal surprinde zona de inspirație a artei realiste, metoda de lucru, sugerând că literatura Înseamnă viață
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
jumatate a secolului al XIX-lea, printre ei numărându-se: Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Stephane Mallarme, Paul Valery, Paul Eluard, Eugenio Montale, T.S. Eliot etc. Aceștia au fost considerați „clasicii”, poeziei moderne, Charles Baudelaire fiind chiar primul teoretician al acestei mișcări. De altfel, Hugo Friederich a considerat că de la Ch. Baudelaire Încoace, poezia nu mai cultivă concepte pozitive, dacă avem În vedere oximoronul „Le Fleurs du Mall” („Florile răului”). Categoriile estetice caracterizează sub toate aspectele existența creatorului. Poezia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
realitații cunoscute, pe realitatea timpului si a spațiului actualității prozatorului. Moderniste sunt romanele „În cautarea timpului pierdut” de Marcel Proust, „Ulise” de James Joyce, „Spre far” de Virginia Woolf, „Procesul” de Franz Kafka.etc uîn literatura româna, Eugen Lovinescu este teoreticianul modernismului, mișcare literară promovată prin cunoscuta teorie a sincronismului și a mutației valorilor estetice, promovate În paginile revistei „Sburătorul” În seriile 1919-1921 și 1826-1927 dar și În studiile sale critice și În cenaclul „Sburătorul”. Modernismul românesc trebuie privit tot din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]