5,710 matches
-
Credințe și superstiții la poporul român; Tudor Pamfile, Mitologie românească. I. Dușmani și prieteni ai omului, 1916; Marcel Olinescu, Mitologie românească, București, 1944; I.A. Candrea, Folklorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, 1944; I. Mușlea, Ov. Bîrlea, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hașdeu, 1970; A. Fochi, Datini și eseuri populare de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, București, 1976; Andrei Oișteanu, Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească, București, 1989; Victor Kernbach, Dicționar de mitologie
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de referintă, precum A.Gesell, M.Debesse, H.Wallon, Bianca și Rene Zazzo, A.Osterieth și mulți alții au Început să fie preocupați de adolescentul modern, prezentând prin portretisticile psihice sondate un aspect important și anume diversitatea foarte mare a tipologiilor adolescenților. St. Hall a considerat că adolescentul trăiește intens cel putin 12 contradicții după iesirea din starea de copil supus mitologiei psihologice. Enumerăm câteva dintre ele: conflictul dintre dorința de independență și aceea de dependență, conflictul dintre starea de implicație
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
capată amprente particulare și stil. Se conturează subidentitatea culturală și atașamentul față de valori autentice. Se dezvoltă inteligența socială și o oarecare Îngâmfare gnoseologică. Unii adolescenți realizează Însă, o proastă digestie a celor citite. La sfârșitul acestei perioade se detașează o tipologie culturală În care curba lui Gauss pune În evidență și un procent de semidocți care distorsionează cunoștințe, valori, concepte, măresc redundanța circulației ideilor și stăvilesc uneori cu ostentație progresul valorilor. In aceste condiții, cunoștințele adolescenților sunt din ce În ce mai diverse și mai
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
altă parte, există o dimensiune externă a agresivității, ce ține de Învățare, se construiește, se elaboreză și poate fi controlată. 3 Forme ale agresivității Revenind la aspectul complexității și diversității acestui fenomen psihosociologic, vom ilustra aceste caracteristici apelând la câteva tipologii, care permit sublinierea specificului acestui fenomen. Astfel, În funcție de planul de manifestare al atacului, corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate distinge Între agresivitatea fizică, psihologică și verbală. Efectele agresivității fizice vizează atât sănătatea și integritatea corporală a victimei
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresivității, inclusiv fizice, conduce, din nefericire, În loc de câștiguri, mai ales la pierderi, de cele mai multe ori irecuperabile. 4. In funcție de forma de manifestare a agresivitatății, diferențiază: * Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie a conduitelor agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001ă și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
mai important de luat În considerare; pentru ei, există, astfel, două tipuri de violență sau de agresivitate - una reactivă și alta deliberată. Vorbim de asemenea, de agresivitate instrumentală și emotională. Desigur, nici pe departe nu se poate considera că aceste tipologii epuizează toate criteriile de clasificare și toate formele de existență și manifestare a agresivității. Și aici, ca și În alte cazuri, utilizarea unor scheme de clasificare forțează realitatea să se simplifice și să se subordoneze tendințelor de realizare a unei
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ridică câteva Întrebări. Putem vorbi de o creștere a violenței În rândul elevilor? Care sunt faptele ce pot fi Încadrate În violența școlară? Există zone și școli mai predispuse la violență? Ce poate face școala pentru prevenirea violenței juvenile? 1. Tipologia violenței J.C.Chesnais, autor al unei Istorii a violenței , subliniază faptul că violența este o realitate schimbătoare, adesea insesizabilă. El identifică trei tipuri de violență, pe care le imaginează În trei cercuri concentrice: a) violența fizică este nucleul dur al
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
afectează În principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, Îsi pierd Încrederea În posibilitățile proprii, devin anxioase. Privită din această perspectivă, “violența morală” poate aduce prejudicii mult mai grave personalității victimelor de cât credea Chesnais. O altă perspectivă asupra tipologiei violenței, ce pornește de la faptul că violența se naște În situațiile În care mai mulți actori interacționează, ne este oferită de M.Floro. Combinând trei categorii de factori: actorii (individul, grupulă, modalitățile de acțiune (producătorul violenței, ținta violențeiă și natura
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
oferită de M.Floro. Combinând trei categorii de factori: actorii (individul, grupulă, modalitățile de acțiune (producătorul violenței, ținta violențeiă și natura faptelor (violența efectivă, violența simbolicăă, M.Floro obține următorul tablou al categoriilor de violență (cf. Sălăvăstru, D.,2003): Aceste tipologii readuc În discuție faptul că există grade diferite de violență. Nu putem să punem, În nici un caz, pe acelasi plan o crimă, un viol sau o tâlharie cu o violență verbală. Violențele din codul penal constituie doar un nivel de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ele pot fi la fel de dăunătoare deoarece, prin numărul lor mare, afectează profund climatul unei societăți, sentimentul de siguranță al cetățeanului, care, În esență, țin de ceea ce se numeste calitatea vieții. Desigur, nici pe departe nu se poate considera că aceste tipologii epuizează toate criteriile de clasificare și toate formele de existență și manifestare a agresivității. Și aici, ca și În alte cazuri, utilizarea unor scheme de clasificare forțează realitatea să se simplifice și să se subordoneze tendințelor de realizare a unei
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
început substanța filozofică și etică, a unei opere desăvârșită artistic cu o viziune asupra lumii și vieții fundamental tragică, cum remarcă G. Călinescu. Puterea de asimilare a datelor epocii, uneori până la confundarea cu ele, cu tot ceea ce se definise ca tipologie morală, înainte și odată cu ei, în evoluția nuvelisticii, Rebreanu continuă să pregătească cu tenacitate, noua eră a romanului obiectiv modern. „Plăsmuit în laboratorul său mental”, cu o înțelegere lucidă și printr-o muncă asiduă, după cel de-al doilea război
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Rusu pornește de la teza că o estetică nu este posibilă decât luându-se ca un punct de plecare creația artistică. Creația este "o revelare" a sensului existenței, iar orice operă de artă are "o bază existențială". Analiza creației ca și tipologia propusă în acest eseu constituie o bază pentru cercetarea semnificațiilor filosofice în folclor (Le sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine), idei reluate în Viziunea lumii în poezia noastră populară. De la resemnare la acțiunea creatoare. Autorul accentuează caracterul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, însă autorul tratează subiectul plasându-l în temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî... lua moașa pâinea șî cu... zahăru." Ni se prezintă aici practica "mesei ursitoarelor" cu componentele ei: turtă, lumânare, pahar cu vin, zahăr, pâine. Ion Mușlea si Ov. Bâr1ea, în Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, consemnează această practică. "În cea de-a treia zi de la naștere, se pregătește masa pentru ursitori care rămâne încărcată până în zorii zilei următoare"; pe masă se așează alimente, băuturi și bani
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se știe că există un sistem ierarhizat de euristici. Cum fiecare creier poate dispune de euristici proprii (personali) inventate sau învățate, rezultă că fiecare om are propria sa modalitate de a aborda cunoașterea Universului. De aceea putem vorbi de o tipologie, sau chiar de o stilistica a cunoașterii științifice. Din cele de mai sus rezultă limpede că, în ciuda încrederii absolute, care a fost acordată gândirii raționale umane, ea este imperfectă. Din cauza lipsei de timp a trebuit să renunțe la perfecțiune pentru
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de prelucrare a datelor și informațiilor empirice de ordonare, sistematizare și corelare a acestora pentru fundamentarea deciziilor privitoare la semnificațiile lor teoretice; d. procedeele de analiză, interpretare și construcție sau reconstrucție teoretică pe baza datelor empirice în vederea elaborării de descrieri, tipologii, explicații și predicții teoretice. Lazăr Vlăsceanu preia și dezvoltă analiza lui Paul Lazarsfeld (1965) referitoare la temele metodologiei care, ar putea fi schematizate astfel: delimitarea obiectului de studiu în cercetările empirice, analiza conceptelor (clarificarea înțelesului acestora, corectitudinea definirii lor, analiza
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
mult între ei în ceea ce privește deschiderea, disponibilitatea de a-și relata în mod obiectiv și sincer trecutul. De aceea psihologul trebuie să aibă în vedere câteva exigențe metodologice: - determinarea prealabilă a apartenenței tipologice a personalității subiectului;stabilirea strategiei dialogului (pe baza tipologiei stabilite) în vederea obținerii datelor și informațiilor necesare; - câștigarea încrederii subiectului și înlăturarea barierelor cognitiv afective care ar putea frâna răspunsurile la întrebări; - păstrarea unei distanțe necesare, prin neimplicare afectivă pentru a disocia din relatările individului, realul de imaginar, sinceritatea de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de gândire (simbolul, dar mai ales alegoria - o suită de mutații de sens) și cele clasate a fi în special de "limbaj" (lingvistic sau iconografic), cum ar fi metafora însăși. Studiul imaginarului relevă faptul că acesta include și utilizează întreaga tipologie a imaginilor, atât mentale, cât și materiale (fie ca suport, fie ca reflex al unei gândiri, fie ca testimonial); atât vizuale, cât și verbo-iconice (sau verbale, dar codificate/conotate retoric); atât inconștiente, cât și intenționale (Wunenburger 13-74). Între cele două
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dintre imagini−impresii primare și idei reflexive secundare. Imaginea ar cuprinde în ansamblu conținuturi intelectuale, echivalate și amestecate cu cele sensibile, ele împreună negând abstractul pur (Wunenburger 19). Imaginile se adună precum fațetele unei prisme (îl urmăm pe Wunenburger), pentru că tipologiile adiacente pot fi subsumate mentalului, verbalului, vizualului și sensibilului. Altfel spus, imaginea se configurează pe patru versanți ai reprezentării: gândirea abstractă, limbajul, proiecția vizuală, afectul și senzația (acestea, împreună). Ca procedeu general, în constituirea imaginii se poate porni de la un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de la semn și de la semnificație, cu potențialul lor infinit de combinare și de creare de mesaje; singurele limitări sunt cele date de coduri și de cunoașterea lor (cu referire așadar la situații particulare). Cel mai important însă pentru constituirea acestei tipologii rămân senzorialul, respectiv corpul și percepția, în toată complexitatea lor. Imaginea senzo-motorie generează structuri verbo-iconice care, odată încadrate pe schemele de memorare, dau naștere imaginarului corporal, bagajului de amintiri provocate de simțuri, precum și unei întregi game de senzații și afecte
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nu este necesar să plasăm categorii referențiale (timp, spațiu), arhetipurile 15 și formele determinate de acestea sunt caracterizate doar de "sememe" ale rolurilor definitorii: întemeietorul, civilizatorul, principiul generator matern etc. Venind dinspre mitologie sau religie (dogmatică) înspre imaginea umanului, schemele tipologiilor paradigmatice asigură joncțiunea între unitățile determinante și simplele reprezentări. Ele întâlnesc timpul istoriei și se "narativizează", dar în afara paradigmelor, pentru că în interiorul lor unitățile componente de bază și cele derivate rămân "forme vide", cadre, idei absolute și tipologii fără identitate specifică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginea umanului, schemele tipologiilor paradigmatice asigură joncțiunea între unitățile determinante și simplele reprezentări. Ele întâlnesc timpul istoriei și se "narativizează", dar în afara paradigmelor, pentru că în interiorul lor unitățile componente de bază și cele derivate rămân "forme vide", cadre, idei absolute și tipologii fără identitate specifică. Palierul cel mai abstract dintre toate, el este caracterizat totodată de prezența mărcii sacrului și de absența completă a scenariului mitic. Al doilea nivel (depășirea arhetipului se face prin intervenția dubletului categorial "timp-mișcare") este cel al unităților
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
feminin-masculin - modelul durand-ian de lectură opozitivă a spațiului, completat de viziunea lui Zumthor și de cea a lui Le Goff asupra timpului), dar și relațiile care interesează direct antropologia puterii (stăpân-supus, putere laică-putere religioasă, putere publică-putere privată). La fiecare nivel (tipologiile masculine și feminine, respectiv structurile spațiu-timp pentru planul terestru și pentru lumile fantastice) rezultă "module" determinate de un ritm binar, prin afirmarea și negarea valorilor. Ele includ modelele și anti-modelele lumii laice, dar și exemplaritatea recomandată de biserică și figurată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai curând a marginalilor (casa, ograda, camerele ascunse, drumurile laterale etc.), și imaginarul particularizează/memorează "cotidianul" și diverșii săi cronotopoi, respectând diferitele funcții sociale, așa cum sunt ele ierarhizate în lumea reală. Imaginarul oglindește din narațiune nu doar firul epic, simbolismul, tipologiile, relațiile, ci și diversitatea sub-categorială a unităților de timp (timpul mesei, al muncii, al odihnei, al luptei; timpul liturghiei și timpul morții, "timpul" lumii de dincolo, în așteptarea Judecății de Apoi; timpul lucrărilor câmpului sau timpul călătoriei etc.); de asemenea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
consolidează în jurul figurii "romanțate" a cavalerului cruciat (cum se poate vedea și din analizele datorate lui Jacques Le Goff - un imaginar oglindit de numeroasele creații "literare"), în spațiul românesc, mai ales istoriografia, cărțile populare, legendele și miturile preiau și păstrează tipologia locală a eroicului (laic; pentru cel religios, hagiografiile). Presiunea evenimențialului și a politicii mereu defensive generează câteva dihotomii situate în centrul sistemului reprezentărilor imaginare, sub semnul mitului întemeierii. Între eroul civilizator și forțele externe distructive, între voievodul creștin și alteritatea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]