4,979 matches
-
mișto...)."61 Comunicarea argotică izbucnește așadar spontan, afirmîndu-se dintr-o necesitate de apărare, de avertizare, de diversiune sau de divertisment. Pentru George Astaloș, "argoul este reflexul nesupunerii, este un act nemărturisit de revoltă. De-asta (sau și de asta) puterile totalitare se încrîncenează să sufoce acest agent periculos al nesupunerii: argoul"62. El creează un sentiment de familiaritate și complicitate, compensînd banalitatea limbajului oficial prin producerea de surprize lexicale. Prin marea lui putere de a lua în glumă sau de a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și frustrările sale specifice. Genul folk, introdus în literatura mondială de Garcia Lorca și în cea română de Miron Radu Paraschivescu, își găsește teren propice în pușcărie, deoarece prezintă reacția artistică a unei părți a populației la autoritatea de tip totalitar a unor instituții. El este o replică literar-muzicală dată unui program dogmatic, ce ignoră diferențele dintre oameni, anulează sexualitatea, reprimă arbitrar și întreține forțat anormalitatea. De aceea folclorul penitenciar este unul anarhist, rebel, cultivînd poetica subversiunii. Iar reacția autorităților față de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
doar pentru cîțiva cărturari interesați de domeniu. Alții și-au perpetuat imaginea prin cîntece devenite celebre, prin vorbe de duh sau prin porecle atribuite celor din jur. Dar cei mai mulți au fost trecuți în uitare, pentru că eroii sînt incompatibili cu sistemele totalitare. Lumea arestaților Orice mediu închis generează un tip de relații interpersonale care au un conținut specific, o dinamică și modalități deosebite de structurare și manifestare. Grupurile de deținuți, pe lîngă elementele comune structura formală și informală a statusurilor și rolurilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sprijin politic, pot lua drumul pușcăriei, căci oricui îi pot fi găsite sau fabricate fapte de natură penală. Violenții sînt îndocrinații fanatici ai sistemului punitiv, pe care psihologii i-au catalogat ca isterici, perverși, sado-masochiști, paranoici, homosexuali, schizoizi. Credincioși ideologiei totalitare, ei sînt convinși că pe umerii lor a așezat societatea o responsabilitate uriașă: aceea de a-i pedepsi pe delincvenți, un soi de ființe plămădite dintr-o altă materie, inferioară și periculoasă, pe care ei trebuie să o neutralizeze. Își
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unor strategii de modernizare. Secolul XX a scos ideea civilizației din temele de interes major, accentuînd-o pe cea a specificității culturale. În locul civilizației s-au impus alți termeni, care pun în valoare rolul statului, ca agent al modenizării. În societățile totalitare s-au făcut planuri anuale și cincinale. Există două mari tipuri de civilizație penitenciară: una capitalistă și una comunistă sau, mai exact, civilizații care au fost dominate sau influențate de marxism și civilizații care nu au avut de-a face
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai complexe. Dezbaterile moderate de UNESCO 154 pînă în 1989 prezintă eforturile intelectualității marxiste de a refuza comparațiile între țări pe diferite paliere și acceptarea doar a unor criterii vagi și de mare generalitate, care nu puneau în inferioritate sistemele totalitare. Primul manual ONU de indicatori sociali, din 1978, a lăsat intenționat deoparte probleme sensibile precum: educația școlară, handicapații, populația inactivă, migrația, consumul de tutun și alcool și numeroase aspecte referitoare la sănătate și securitate socială. Pînă în 1990, ONU a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de altfel, și țările care s-au opus democratizării instituțiilor de pedeapsă și adoptării unor pedepse neprivative de libertate, țări criticate pentru corupția ridicată și pentru implicarea justiției în afaceri politice dubioase. Prin comparație cu acest model punitiv de sorginte totalitară, la celălalt pol se situează Islanda, Cipru, Lichtenstein, Slovenia, Croația, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Irlanda, Malta și Elveția cu rate de încarcerare situate între 38 și 70 de deținuți la 100.000 de locuitori, de 3-6 ori mai scăzute decît România
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deschisă, iar robinetele de la chiuvetă sînt frecvent stricate, producînd o risipă inutilă de apă, în fața căreia autoritățile se arată mereu indiferente. Condițiile primitive de detenție pe care sînt obligați să le suporte arestații necondamnați se datorează unei viziuni de sorginte totalitară, care consideră că orice persoană care se confruntă cu o acuzație penală este evident vinovată și trebuie privată de libertate pînă cînd faptele sînt dovedite, ca să nu aibă posibilitatea să facă tot felul de aranjamente pentru a scăpa de vigilența
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în ele), și nu spre construirea altora noi, deși resursele financiare alocate ar fi permis acest lucru. Iar închisoarea de la Giurgiu, recent dată în folosință (ca și cea de la Rahova, București), este un exemplu clar al perseverării într-o viziune totalitară despre pedeapsă, modelul arhitectonic adoptat fiind copiat după închisorile dărîmate acum în mai toată Europa. În ciuda eforturilor bugetare uriașe, există încă numeroase stabilimente aflate în condiții foarte proaste, ce necesită urgent demolarea, orice modernizare fiind inutilă. Cele mai degradate închisori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Iar efectele benefice ale acestei integrări vor fi văzute nu doar de persoanele încarcerate, ci și de cetățenii simpli, în așa măsură încît vor conștientiza că au fost victimele unei ideologii falimentare, care a fundamentat un sistem penal retrograd. Politica totalitară va pierde teren în fața intereselor comunitare și a reglementărilor juridice internaționale. Puterea se va retrage din sfera publică instituțională în cea privată, devenind ceva personal, ca și viața sexuală. Pentru a pune însă orgoliul între paranteze, trebuie ca fiecare să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
strictă și pe o complicitate a cadrelor în fața fricii: de un deținut care se poate sinucide sau poate fi omorît, de un scandal, de sosirea unor politicieni sau a unor jurnaliști (și nimic nu e mai periculos pentru o instituție totalitară ca dezvăluirea mediatică a tuturor aranjamentelor făcute la limita legilor), de iscarea unei revolte, de sancțiunile unor șefi iritați, de schimbarea bruscă a regulamentelor etc. Fiecare angajat poate fi acuzat oricînd de neglijență și poate fi sancționat cu blam, avertisment
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că tu faci plîngere, dar n-ai dovada. Nu bat cu martori. Martorii sînt eventual cei 2-3 inși care dau în tine. E cuvîntul tău împotriva cuvîntului lor."204 Existența forțelor speciale în închisori ("brațul înarmat al legii") corespunde viziunii totalitare despre pedeapsă adoptată de administrația centrală. În ele și-a găsit refugiul partea cea mai represivă a statului, limitată de numeroasele reglementări internaționale pe care a fost nevoit să le accepte. Cu acțiunile lor rezonează aproape toți funcționarii instituției, foști
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
momentului integrării în Uniunea Europeană a dus la accentuarea măsurilor reformatoare din ultimii ani. Duplicitatea a fost atitudinea care a caracterizat constant toate administrațiile comuniste și postcomuniste: pe de o parte, un discurs reformator, pe de altă parte, decizii abuzive și totalitare. Dacă justiția comunistă a fost etichetată ca o justiție roșie (etichetă cu care, de altfel, s-a și mîndrit), justiția postcomunistă a avut o roșeață mai diminuată, cu nuanțe albastre la suprafață pentru a păcăli Occidentul. În ciuda regulamentelor internaționale care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de eliberare pentru muncă sau studii, de reducere a pedepsei și de grațiere sînt de mult permise de lege, dar în practică sînt utilizate doar în cazuri excepționale. Așadar nu legislația împiedică utilizarea alternativelor la detenție, ci o anumită ideologie totalitară, susținută de inerție și indiferență, care domină corpul judecătoresc și clasa politică. Din aceste motive nici nu informează publicul despre efectele negative ale încarcerării și despre beneficiile măsurilor alternative, încălcînd astfel regulile internaționale pe care declarativ le îmbrățișează 274. Conservatorismul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ultima treaptă ierarhică, iar munca în închisoare fiind percepută ca o formă de pedeapsă sau ca una din mizeriile inevitabile slujbei, de care trebuie să se debaraseze cît mai rapid. Acest dezinteres bazat pe o filosofie și o politică penală totalitare a permis dezvoltarea închisorilor ca instituții nocive, cancerigene în corpul social. În ciuda tuturor piedicilor, închisorile românești trebuie să urmeze tendința generală europeană de deschidere către societate și de umanizare a regimului de detenție. Mutațiile care se vor produce vor crește
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ion Moța și Vasile Marin au plecat în Spania unde se desfășura războiul civil. Uciși în timpul luptelor, cei doi au fost aduși în țară și înmormântați cu onoruri deosebite, în februarie 1937, în prezența reprezentanților unora dintre statele și partidele totalitare. Comentând evenimentul, în oficiosul partidului său, Constantin Hențescu aprecia că moartea celor doi "smulge conștiințele românești din mocirla materialismului"731. Exemplul lor trebuia, potrivit autorului, să-i conducă pe români spre "o nouă orientare a aspirațiilor obștești", care să elimine
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de rețele și comunități în interiorul cărora avea loc un schimb de informații și produse, o lume paralelă. Circuitul bunurilor culturale în natură pe stil vechi și pe stil nou Așadar, disfuncțiile sistemului mass media, manifestate fie prin penurie (în regimul totalitar), fie prin inflație de informație și divertisment, duc la creșterea importanței rețelei sociale. În comunism, la nivelul tehnologic și social al epocii, schimbul de mesaje și bunuri culturale se făcea din gură-n gură și din mână-n mână, între
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
culturii", urmând expresia-cheie a manifestului "Popor și cultură", semnifica faptul că, într-adevăr, "cultura populară este comună unui popor întreg: comună intelectualilor, cadrelor, maselor. Cultura trebuie trăită în plenitudinea ei pentru a o crea"" cultura comună, izvor nesecat, opusă barbariei totalitare, rezultantă a comunicării și a împărtășirii experiențelor, precum și a acumulării de cunoștințe, "născută din burse de studiu sau din academii", liant al unei solidarități care va da un elan ce va cuprinde și va transforma lumea"257. Ideea centrală a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nici general și nici liniar ca manifestare, dar a devenit o certitudine a timpurilor actuale. De asemenea, putem vorbi de o încetare a formelor tradiționale de violență în favoarea tratatelor de pace și a relațiilor democratice, altfel spus de eșecul regimurilor totalitare și de sfârșitul războiului rece. Din perspectivă socio-economică, nu putem să nu amintim faptul că în multe țări s-a realizat o trecere la un stadiu superior al calității vieții, depășindu-se stadiul subdezvoltării, chiar dacă în proporții diferite de la o
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din care poetul a evadat: tristețea sărăciei, sentimentul de gol. În ochii lui e mai degrabă spaimă decât regret. Plecat din Budapesta prea de timpuriu pentru a vorbi de nostalgie, Szirtes trăiește în poeme bucuria de a fi scăpat torturii totalitare. Poemul descrie o Budapestă tristă, posibil apăsată încă de comunism, iar printre rânduri descifrăm sentimentul de ușurare al poetului că a scăpat la vreme. Găsim aluzii politice la opresiunea totalitară în Ospiciu: lipsa libertății de exprimare (dublată de o imensă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Szirtes trăiește în poeme bucuria de a fi scăpat torturii totalitare. Poemul descrie o Budapestă tristă, posibil apăsată încă de comunism, iar printre rânduri descifrăm sentimentul de ușurare al poetului că a scăpat la vreme. Găsim aluzii politice la opresiunea totalitară în Ospiciu: lipsa libertății de exprimare (dublată de o imensă libertate a gândurilor individului), ospiciul ca unic refugiu pentru disidenți. "Ospiciul" e singurul adăpost pentru cei ce vor să fie liberi, să gândească independent. Țările comuniste erau cândva uriașe ospicii
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Când scriam The Porcupine, m-au ajutat prieteni bulgari cu amănunte. Văd căderea comunismului ca pe o întâmplare fericită, dar mă îngrozește ceea ce a urmat sentimentul festivist de victorie al Occidentului, pierderea ideilor bune și adevărate ale Stângii (opuse tendințelor totalitare), terorismul violent al sistemului capitalist în expansiune. 8 noiembrie 2000 4.4. Alan Brownjohn: "Mi-e de ajuns să se înțeleagă ce spun indiferent dacă poezia mea place ori nu" LIDIA VIANU: Scrii cu vorbe tocite, banale, aparent "goale", ca să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o problemă serioasă de identitate istorică dacă vorbește cu reținere de trecutul ei, îndeosebi dacă o face din rațiuni ideologice, de mentalitate. Este știut că asemenea restricții au existat, instituite, uneori amplificate, din inițiative personale, în perioada dictaturii, a sistemului totalitar. A fost atunci o perioadă care a deformat creația științifică și ținuta academică a multor psihologi, din care cauză se vorbește de o simptomatică problemă de memorie socială, mai precis de pierderea ei. De exemplu, reținerea cu care încă se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dimensiunea sa populațională de manifestare. A fost o tendință care a surprins nu soluțiile avansate anterior din perspectiva evoluționismului darwinist, ci pe cele care își aveau punctul de plecare în explicarea vieții psihice dependent de determinantul său național, al statului totalitar. Pentru aceasta din urmă, categoriile de "luptă pentru existență", de "selecție a caracterelor favorabile", etc. nu au fost niciodată prea agreabile. Mare parte a încercărilor în domeniul psihologiei popoarelor s-au regrupat și s-au îndreptat spre explicarea fenomenului sugestiei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
necesitatea reproducerii pe planul psihologiei a unei ordini epistemologice altfel proprii științelor naturii. Tot așa cum în Uniunea Sovietică s-a făcut cu pavlovismul, de la dânsul se vroia o trecere similară a psihologiei, a aplicațiilor sale la comanda partidului și statului totalitar. Rațiunile erau doar ideologice, ale unei clase de activiști de partid aflată într-o totală ignoranță față de psihologie ca domeniu de cunoaștere științifică și culturală. Această subordonare trebuia să fie dusă la îndeplinire cu mâna lui M. Beniuc, de la cârma
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]