9,719 matches
-
, Marin (28.VIII.1944, Slatina - 4.XII.2009, București), critic și teoretician literar, poet, prozator și traducător. Este fiul Anicăi (n. Voica) și al lui Duță Mincu, muncitor. Urmează în Slatina școala primară și Liceul „Radu Greceanu” (1958-1962), apoi Facultatea de Filologie a Universității din București (1962-1967). Frecventează cenaclul Junimea, fiind unul dintre studenții care militează pentru
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
, Gergely (12.III.1845, Gherla - 6.VIII.1930, Cluj), folclorist, traducător și gazetar. A urmat Liceul Romano-Catolic din Cluj, remarcându-se și ca redactor al revistelor școlare „Hajnal” și „Speranția”, realizate de cenaclurile literare maghiar și român. După studii de drept făcute la Universitatea din Cluj, funcționează ca inspector școlar al
MOLDOVÁN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
M. colaborând ulterior doar la periodice maghiare. A scos la Cluj revista „socială-științifică-literară” „Ungaria” (1891-1898), editată în limba română, cu suplimentul „Román-magyar Szemle” în maghiară, M. semnând ca redactor și editor Grigoriu Moldovan. Prin activitatea sa de scriitor, folclorist și traducător, M. a slujit apropierea dintre români și maghiari, stăruind asupra cunoașterii reciproce. A publicat studii și articole despre personalități ale literaturii române (V. Alecsandri, D. Bolintineanu, Gh. Șincai, Andrei Mureșanu) sau despre dezvoltarea nuvelisticii, a romanului și teatrului românesc. Aceste
MOLDOVÁN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
însă de publicația literară, anunțând că între cele două redacții, deci și între cele două periodice, nu există nici o legătură. M.ș. și l. a fost, de fapt, redactată și subvenționată de studentul medicinist C. Popescu-Azuga, activist socialist, publicist și traducător. Articolul-program enunță ideea că muncitorii au nevoie de o publicistică științifică și culturală scrisă pe înțelesul lor. Din literatură se va publica „tot ce e de valoare”, adică foarte multe traduceri din scriitori clasici (Teofrast, Esop, Plaut, Iuvenal) sau de
MUNCA STIINŢIFICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288279_a_289608]
-
Ceea ce trebuie vizat în aceste ore este lucrul cu textul Scripturii, îmbogățirea vocabularului (plecând de la greaca atică, ajungând la greaca koiny și apoi elina bizantinilor), respectiv studiul etimologic al terminologiei teologice și liturgice. Chiar dacă studenții de la Teologie nu vor deveni traducători profesioniști, ei trebuie să poată studia un text grecesc sau latin în original, să recunoască structuri morfo-sintactice de bază, să cunoască istoria semantică a unor concepte teologice cheie (logos, homoousios, hypostasis) și să poată schița o traducere cu ajutorul dicționarului. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
teologi de astăzi se vor simți „răs-bunați” în contumacie de notele critice semnate cu umor distrat sau grav de Gh. Racoveanu 1. Ele pomenesc fără perdea simonia și impostura unui oarecare decan, gafele unui sinod, lipsa de calificare a vreunui traducător, vanitățile câtorva episcopi sau deriva zelotistă a unor laici. Care este corespondentul actual al unei asemenea „reviste de critică teologică”? Există oare o tribună similară de la care membrii Bisericii să declare deschis ceea nu-i îngăduit în fața amvonului, unde plagiatul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la traducerea românească a Tratatului practic și a Gnosticului, C. Bădiliță adoptă, în linii mari, metoda exegetică consacrată de Antoine Guillaumont acum aproape trei decenii (i.e., conferința „Un filozof în deșert”, reluată în volumul colectiv despre „fenomenologia monahismului”). În prefață, traducătorul român se opune oricărei „înregimentări” ecleziastice a monahului din Kellia. Ni se reamintește că, mai ales după condamnarea sa în contumacie din anul 553, Evagrie Ponticul a suferit o regretabilă damnatio memoriae, mai cu seamă în cercurile conservatoare ale ortodoxiei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
s-au păstrat în numeroase biblioteci ecleziastice, pentru ca, în sfârșit, erudiții moderni - între care nu puțini călugări - să ajungă să le editeze și să le traducă pentru marele public. Firește, pentru recuperarea lui contemporană, hărnicia erudiților este lăudabilă și indispensabilă. Traducătorii români ai operelor patristice își îndatorează profund cititorii. În ceea ce privește interpretarea operei evagriene, nu putem ignora profunzimile exegezei monastice întreprinsă timp de aproape trei decenii de un eremit benedictin cum este părintele Gabriel Bunge. Rezultatele exegetice ale școlii benedictine sunt neprețuite
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în viață. Laicii care ignoră ritmurile liturgice ale acestui tip de existență rămân străini de prospețimea izvorului din care se ivesc textele monastice - iar tonul introducerilor lui C. Bădiliță la literatura monastică a Răsăritului dovedește acest dureros adevăr. Nu orice traducător este un savant și nu orice savant este un bun interpret al teologiei patristice. Când este vorba mai ales despre tâlcuirea textelor misticilor, atunci premisele unei reale hermeneutici simpatetice nu trebuie desconsiderate. Rostul scrierilor duhovnicești ale Părinților deșertului nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
hrăni polemici contemporane sau de a excita câteva curiozități intelectuale 1. Scopul Părinților era zidirea comunității ecleziale și, în lumea modernă chiar, aceasta trebuie să rămână o prioritate. Chiar dacă ar fi îndeplinite 2, criteriile de obiectivitate științifică prezumțios fixate de traducător ne par insuficiente. Să ne gândim doar la faptul că dintre marii interpreți ai Scripturilor sau Părinți ai Bisericii - de la Grigorie Teologul, Vasile cel Mare, Grigorie al Nyssei, Chiril al Alexandriei, Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul sau Ioan Damaschinul până la Toma
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de la University of Chicago (Shils, membru fondator, timp de 45 de ani). Caricatură e poate puțin spus, fiindcă „Kogon” nu apare doar ca un personaj grotesc, ci e considerat „periculos”. Dintre numeroasele lucrări ale lui Shils (care a fost totodată traducător și comentator al unor clasici germani ca Max Weber și Karl Mannheim), The Calling of Sociology și The Intellectuals and the Powers, precum și mai recenta culegere (datorată lui Steven Grosby și publicată sub auspiciile unei fundații liberale veritabile, Liberty Fund
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sale americane ca în succinta Martin Buber und die kommunitarische Idee (Picus Verlag, Viena, colecția Wiener Vorlesungen, 1999). E vorba de un text de 64 de pagini, bazat tot pe o conferință publică, despre Martin Buber (1878-1965), eminentul filozof, teolog, traducător de texte sacre alături de Franz Rosenzweig, traducător, editor savant și repovestitor de imens succes literar al hasidismului (cunoscut în această calitate și la noi), pedagog, publicist și fondator de publicații (cum ar fi Der Jude, 1916-1924), activist civic și politic
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
und die kommunitarische Idee (Picus Verlag, Viena, colecția Wiener Vorlesungen, 1999). E vorba de un text de 64 de pagini, bazat tot pe o conferință publică, despre Martin Buber (1878-1965), eminentul filozof, teolog, traducător de texte sacre alături de Franz Rosenzweig, traducător, editor savant și repovestitor de imens succes literar al hasidismului (cunoscut în această calitate și la noi), pedagog, publicist și fondator de publicații (cum ar fi Der Jude, 1916-1924), activist civic și politic. Buber este fără îndoială cea mai importantă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Lewis Henry Morgan și Henry Sumner Maine; materialist-raționaliști ca Marx și Hobbes). Vezi judiciosul său articol despre Tönnies din Routledge Encyclopedia of Philosophy, General Editor Edward Craig, Routledge, Londra, ediția online, 2001. 8. Am remarcat desigur preferința multor autori și traducători români pentru termenul comunitarian. Ca și în cazul altor împrumuturi lexicale, se ajunge inevitabil la calcuri și barbarisme; mai grave mi se par sintaxa „romgleză” și „traducerile”/„adaptările” contrasensuale și mecanice, atât în medii, cât și în discursul intelectual-academic. Termenul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Essays in Honour of Gerard Radnitzky, Aldershot, Avebury, 1996. Iată un subiect de reflecție critică, care ar putea începe cu un serial la rubrica Rodicăi Zafiu din România literară, „Păcatele limbii”, și ar trebui să continue cu o dezbatere între traducători, specialiștii diverselor științe sociale, redactori de carte. Altminteri, jargonul științelor sociale în limba română, ca și acela din medicină (unde se spune menton, pronunțat ca atare, în loc de neaoșul bărbie; și, mai ciudat, halenă în loc de respirație grea/urât mirositoare ș.a.m.
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din anii ’60. Așadar, deși studentul venea la universitate ca perfectă tabula rasa, universitatea a pierdut ocazia de a-i imprima ideile, valorile, deprinderile de gândire critică și celelalte elemente ale educației liberale (clasice). E curioasă, la un comentator și traducător al lui Platon, această apologie a ignoranței inițiale ca teren al virtualității pedagogice infinite. Psihologia cognitivă și teoria educației care au în centru conceptul de tabula rasa au fost, ne amintim, inaugurate de Aristotel în De anima, pentru a fi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nu poate fi un scop În sine. Ea trebuie să fie mijloc de luptă pentru idealurile noastreă Avem dușmani. Ei sunt numeroși. Trageți În ei tovarăși artiști!» În raport cu conținutul de idei atât de bogat al versurilor lui Simonov, credem că traducătorul nu a știut să găsească totdeauna forma românească cea mai expresivă și, uneori chiar, nici cea mai justă. Imputăm lui George Dan că n-a căutat să imprime un stil unitar tuturor versurilor; mai bine zis, că nu a concentrat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
febr.; pagină supratitlată: Pilda unei Îndelungate și rodnice creații poetice. Alexandru Toma Împlinește 75 de ani, ilustrată cu portretul sărbătoritului de Florica Cordescu; *Sergiu Fărcășan - Cântul vieții * Dan Deșliu - Rânduri pentru sărbătorirea unui mare dascăl; * Silvian Iosifescu - y4.TIo/na, traducător * Eugen Jebeleanu - Un minunat strigăt de luptă și credință; * Dintre poeziile primite cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani de la nașterea poetului: „Înăbușind un gând rebel Înainte de-a răzbate/Ar fi putut urma și el Cărări de mult umblateă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
langă serate muzicale, expoziții de artă sau colocvii culturale - câteva evenimente literare de rezonanță europeană: decernarea Premiului „Unione Latină” (scriitorului spaniol Gonzalo Torrente Ballaster); simpozioanele „Mircea Eliade - azi”, „Emil Cioran și francofonia” etc. Instituția a fost și este frecventata de traducători și profesori de literatură română, precum eminescologul Roșa del Conte, traducătorul Marco Cugno, profesorul Giorgio Caragiani. În prezent, se află, potrivit legii de organizare și funcționare a Academiei Române, în administrarea acesteia. La conducerea să, cu acordul Academiei Române, s-a aflat
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
literare de rezonanță europeană: decernarea Premiului „Unione Latină” (scriitorului spaniol Gonzalo Torrente Ballaster); simpozioanele „Mircea Eliade - azi”, „Emil Cioran și francofonia” etc. Instituția a fost și este frecventata de traducători și profesori de literatură română, precum eminescologul Roșa del Conte, traducătorul Marco Cugno, profesorul Giorgio Caragiani. În prezent, se află, potrivit legii de organizare și funcționare a Academiei Române, în administrarea acesteia. La conducerea să, cu acordul Academiei Române, s-a aflat, între 1997 și ianuarie 1999, Marian Papahagi. După un scurt interimat
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
Ciprian), Radu Beligan, Neagu Rădulescu, Marcel Bresliska (despre Marcel Breslașu) și N.D. Cocea. De reținut și pamfletul semnat de Eugen Barbu, intitulat Franzeluță, vizând un personaj ale cărui inițiale sunt C. V. T. D.B. ÁCS Károly (1824, Kisbánkháza, Ungaria - 1894, Budapesta), traducător ungar. Face studii juridice la Kecskemét și Pesta, organizând, în timpul revoluției de la 1848, o formație de gardiști naționali. După depunerea armelor la Șiria, a fost închis și, în 1852, condamnat la moarte pentru activitate revoluționară, pedeapsa capitală fiindu-i apoi
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
, Ion (7.II.1932, București), poet, prozator, eseist, traducător și editor. Tatăl, Mihail Acsan, mic negustor până în 1945, a fost deportat în URSS, într-o mină de cărbuni din Donbass; pentru a-și susține familia, mama (n. Sütő) se angajează muncitoare într-o fabrică de încălțăminte. După desființarea Liceului
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
elogii - însă spuneți-mi totuși de ce tăceți? sau, mai mult: spuneți-mi că vreți să vorbiți”. (Immanuel Kant, Brefwechsel, Bd. I, p. 131.) 35. Luc Langlois, Les Leçons d’étique et la „decouverte” de la raison practique, în Op. cit., p. 15. Traducătorul apreciază că aceste lecții „ne oferă o primă versiune a acelei filosofii morale pure pe care corespondența și scrierile sale nu încetează să o anunțe de câțiva ani”. (p. 20) 36. Immanuel Kant, Scrisori din anii de tăcere, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sunt dintre cele mai variate și pot fi întâlnite la tot pasul, de la dictonul cu mare circulație „creierul este lacheul inimii”, până la o manieră caracteristică de tratare a unor subiecte academice. Un exemplu ni-l oferă cuprinzătorul „Cuvânt înainte al traducătorului” la o recentă traducere românească a Meditațiilor metafizice ale lui Descartes. Scutindu-se de ostenelile unei argumentări laborioase, prin raportare la o porțiune cât de cât semnificativă dintr-o uriașă literatură de comentarii și exegeză care nu a lăsat nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ABĂLUȚĂ, Constantin (8.X.1938, București), poet, prozator, traducător. Este fiul Mariei (n. Tabacu) și al lui Apostol Abăluță, profesor. A urmat Liceul „Dimitrie Cantemir” din București și apoi cursurile Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” (1955-1961). A fost arhitect la ICRAL București (1961-1968) și arhitect diriginte la Casa de
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]