3,593 matches
-
trecutul ca mîntuire.// Ce zvoane călu1gărești și șoapte,/ Făclii ce fug, se-ntorc în neștire./ Desigur, cu a zorilor ivire/ Vom mai gîndi la această noapte!//... Și clopotul vibrează, vibrează.../ «Satan este-nvins» - nici o îndurare-/ De vremuri noi, e inima trează.// Sunt grele visuri? halucinare? -/ -Pe cer, în fund, se ilustrează/ O conștiință din noaptea mare...” 3) Printre poeții contemporani, Bacovia nu era (și asta ar mai putea constitui o explicație) singurul ispitit de dorința de a se travesti în călugăr
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vis e-ngăduită/ De mult. S-a pregătit cu sârguință./ Hainele mele fragede palpită/ Să-i înfășoare lirica ființă"), ambele incluse în aceleași memorabile Versuri, dau seama de faptul în spatele viziunilor gracile ale debutantului Emil Brumaru se află o conștiință perfect trează, care, tentată fiind de finalitatea inerentă oricărui act artistic, atingerea purității absolute ("să ating iar cerul pur"!), construiește, cu rigoare și paciență, după sistemul oniric, la care inițial Brumaru s-a și racordat ("Mă numesc Brumaru. Sunt medic, vin de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un cadru ideal [Baadul, legiferat drept o "desăvârșită transcendență a Morții / Argos al crimei/ Thebă a incestului,/ Egipt al robiei/ Canaan al făgăduinței/ mizeră drojdie a visului", în sfârșit, drept spațiul perfect de textualizare a morții ("așteptând să vină moartea/ treaz lucrez pentru gloria ei" La Baaad)], mitologia aceasta lirică este puternic ancorată în mai multe culturi. S-au și descoperit, în poezia lui Cezar Ivănescu, influențele cele mai diverse: poetul ar fi fost marcat de David și marii mistici creștini
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
năuc;/ În răstignirea nopții aude câmpia cum îl cheamă.// Împodobit de trudă, iată-l întulburat cum crește,/ Zidit de ochiul lunii, cu iarba pe obraz./ Din umeri mușcă grâul, în pleoape-i viscolește./ De frica-nsingurării el stă și-n moarte treaz" Țăranul zidit). O altă serie de cărți Neliniștea singurătății (Editura Junimea, Iași, 1982), Sigiliul toamnei (Editura Junimea, Iași, 1987) Lecție pe Ostrov (Editura Junimea, Iași, 1995), Coroanele împărătești (Editura Junimea, Iași, 2003), Melancolia șarpelui (Editura Alfa, Iași, 2004), Privilegiul giulgiului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nostalgie a purității originare, mai exact: foarte multe texte se articulează pe tentativa de recuperare a unui timp adamic de către un actant feminin care își stimulează abilitatea de a retrăi, la nesfârșit, cu o memorie senzorială cât se poate de trează, povestea edenică. Apelul la o memorie mitologică fără greș, care permite asociații și justificări îndrăznețe, este, de altfel, cât se poate de evident în Altarul de pelin. Poezia Rafilei Radu păstrează urme ale binecunoscutelor evenimente arhetipale: gestica prozaică este bunăoară
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
primul război mondial, Sextil Pușcariu. În aceeași perioadă, predau acolo încă nouă profesori români (8, p. 226). Și în acest teritoriu locuit de români, ca pretutindeni unde se afla populație românească care putea să învețe în limba maternă, școala menținea trează conștiința națională și punea în centrul preocupărilor sale educative pregătirea spiritelor pentru unirea ce trebuia înfăptuită. 5.2. Pedagogia tendințe spre desprinderea de herbartianism În pedagogia românească din această perioadă se constată, în general, aceeași preocupare ca și în celelalte
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se afla, evident, la un nou ceas de cumpănă, mai grav decât cel evocat de Eminescu în episodul ce prezenta sfâșierea Bucovinei și moartea lui Grigore Ghica. Se va fi stins iarăși la Putna candela ce trebuia să țină cugetul treaz în țara tutelată de amintirea Voievodului? Alți istorici, între care și G.I. Brătianu (La Bessarabie, droits nationaux et historiques, 1943), și-au asociat atunci glasul în favoarea cauzei românești. Un lung martiraj se anunța pentru toți, de o parte și de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dormeau la margine se împinseră doar mai spre perete, mormăind. Spre revărsatul zorilor ploaia stătu și norii părăsiră cerul. Moromete se culcase și adormise târziu, dar când ploaia se opri, se trezi și rămase iarăși nemișcat pe prispă. Nemișcarea lui trează o făcu pe Catrina să se deștepte la celălalt capăt al prispei. - Ilie, ce e cu tine? De ce nu te culci? șopti ea. Moromete nu răspunse, dar tuși liniștitor. Totuși Catrina nu-și văzu de somn. Se întâmpla ceva în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în mâna dreaptă o cărticică pe care nu i-o putea lua nimeni. "Țipa cpilu dă-i lua gura, i-o lăsa în mână. Copilul când era de-o zi, ziceai că-i de-o lună." Tatăl copilului a stat treaz toată noaptea pentru a putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
timp pri mordial, finalul reprezintă o proiecție în viitor, sugerând ideea că, după înfăp tuirea actului justițiar și restabilirea echilibrului cosmic, viața merge mai departe. Între cele două „puncte stra tegice“ ale textului, construcția epică a romanului sado venian ilus trează canonul prozei tradiți onaliste: narațiune la persoana a IIIa, narator heterodie ge tic, anonim, perspectivă narativă omniscientă, în general, obiectivă, compoziție închisă, echilibrată perfect. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului narativ studiat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul prag matic, văzut mai ales în ipostaza sa de ființă socială, dublat de Ionaghinionistul, trăind în orizontul nenorocului și lipsei comunicării (omul care șia pierdut ecoul), Iona visătorul solitar (năzuind în somn sau treaz să prindă peștele cel mare). În tabloul al II lea, vocea unui Iona resemnat se opune vocii omului revoltat, care, sfidând limitele, devine Ionacău tătorul propriului adevăr, al identității sinelui de adâncime (omul lucid care meditează asupra condiției sale existențiale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
totul, cu condiția ca ea însăși să rămână invizibilă. Ea trebuie să fie ca o privire fără chip, ce transformă întregul corp social într-un câmp de percepție: mii de ochi postați peste tot, puncte de atenție mobile și permanent treze, o imensă rețea ierarhizată...". (Foucault, 1997, pp. 300-301) Dacă imaginea pare greu de acceptat astăzi, vetustă, să nu uităm exigențele pe care directorul unei școli londoneze le fixa pentru arhitectul școlii în care personalitatea copiilor "va înflori": "În Mossbourne nu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
însuți". Ce înseamnă cunoașterea de sine dacă nu a-ți cunoaște chiar și motivele secrete ale formelor multiple ale întunecării vanitoase?) Instituția religiilor oficiale, necesară din punct devedere istoric, a contribuit la păstrarea memoriei exemplului trăit și la menținerea interesului treaz față de textele care relatează mitul autentic. Astfel, în ciuda dogmatizării, adevărul mitic a reușit să miște sufletele înzestrate cu o veritabilă forță religioasă, deoarece, în cadrul bisericilor, credința adevărată nu s-a stins niciodată în întregime. Cu toate acestea, dogmatizarea și-a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
potrivească". Deși avem aici o descriere mult prelungită a unei ocupații, prin așternerea amănunțită pe hârtie a autodezvăluirii, ne vom da seama de modul în care pot fi exprimate sentimentele, în felul acesta răspunsurile pot fi mult scurtate, menținând totodată trează curiozitatea interlocutorului. PROBLEME CURENTE ALE AUTODEZVĂLUIRII Proiectarea unei false imagini Dacă ne exagerăm calitățile, sau încercăm să ne ascundem greșelile și să ne prezentăm drept ceea ce dorește o altă persoană să fim, ne micșorăm șansele de a avea succes în
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
secție Spital Câmpia Turzii, dr. Maria Bujor - șef secție distrofici Spital județean Pitești, dr. Anca Popescu - șef secție Spital Vălenii de Munte, dr. Narcis Cristea Gafton - șef secție, director spital și director DSP, dr. Valeriu Lupu care va încerca să mențină trează prezența marelui om, prin continuarea stilului managerial în calitate de șef secție și director de spital, prin preocupările științifice în specialitate și nu numai, ca și prin îmbunătățirea continuă a calității actului medical, cinstindu-i în acest fel memoria. În această prodigioasă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
un moment de înstrăinare a omului de substanța sa originară; conține fragmente de meditație asupra sensului existenței. Labiș identifică răul cu unul exterior, de natură socială și cu unul interior generat de imperfecțiunile propriei conștiințe. Existența umană e numită „rațiunea trează ce prinde sensul lumii.” Apare aici motivul înstrăinării de propria persoană, anularea existenței individuale datorate imposibilității de identificare a omului matur cu perioada copilăriei: „Când mă-nstelam cu flori, când nu eram...” (O viziune a omului comun) Poeziile Marina și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o activitate mentală obișnuită, gândită, rezultat al unui raționament, ne obligă să facem distincția între două moduri de gândire. Cele două moduri sunt «conștientul» și «inconștientul». Distincția ne permite mai departe să identificăm ce anume doarme și ce anume este treaz. Conștientul este cel care doarme, în timp ce inconștientul este pe deplin treaz și în acțiune. Prin urmare, visele sunt niște produse inconștiente. Conștientul are ca principală funcție punerea subiectului în relație cu lumea exterioară, și invers. Este de asemenea sediul proceselor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să facem distincția între două moduri de gândire. Cele două moduri sunt «conștientul» și «inconștientul». Distincția ne permite mai departe să identificăm ce anume doarme și ce anume este treaz. Conștientul este cel care doarme, în timp ce inconștientul este pe deplin treaz și în acțiune. Prin urmare, visele sunt niște produse inconștiente. Conștientul are ca principală funcție punerea subiectului în relație cu lumea exterioară, și invers. Este de asemenea sediul proceselor de gândire, reflecție și raționare. Situarea spațială pe care o propune
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
El nu evocă pulsiunile, asemenea culorii roșii, care este opusul lui complementar, dar exprimă gândirea logică și rațională, la fel ca facultatea de abstractizare și imaginația. Reprezintă conștiința individuală. Modificările lui neîncetate sugerează fluctuațiile mentalului: când senin, când agitat; când treaz, când adormit. Valoarea lui infinită este legată de speculațiile mentale, libere și transcendente, în care ființa se poate înălța sau pierde, se poate dezvolta sau plafona. Pentru toate aceste motive, în vis, culoarea albastră a unui obiect ori a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cerești, el apare înainte de răsăritul soarelui pe crestele stîncoase ale munților; în timpul zilei el tra-versează cerul în carul său tras de patru cai albi, iar cînd se așterne noaptea, el luminează în continuare cu o strălucire tremurătoare suprafața pămîntului, ,,veșnic treaz, veșnic veghetor”. Lumina sa strălucitoare făcea spiritele răului să se ascundă și el lumina întreaga creație, pe care strălucirea sa o aducea la viață. De o cinstirea asemănătoare se bucura și Luna ce umbla printre stele într-un car tras
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
împotriva spiritelor rele. Dar și dincolo de mormînt el este lumina manifestă nu lumina infinită care a creat începutul fără sfîrșit. Acest concept al lui Mitra era la vechii perși înaintea ,,revelațiilor” lui Zarathustra. Mitra era mijlocitorul creației, și protector veșnic treaz, eroul fără seamăn, veșnic biruitor, geniul iubirii și dreptății. În vechea religie a neamurilor arimine și persane Mitra era un duh al luminii, puterea cea mai înaltă a luminii create, ce are înțeles fizic și moral, adică și puterea spiritului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dar, pentru fiecare, de la un "om" diferit de al celuilalt. Potrivit modelului construit de Heidegger, ocultarea "subiectului" discursului, mai bine-zis, a celui care poate pune întrebarea despre ființă (în fond, a Dasein-ului) înseamnă rătăcirea discursului însuși. Acest mesaj heideggerian menține trează reflecția (auto-reflecția), dar neagă rostul oricărui "umanism" care întrupează un model de antropologie filosofică; și aceasta, poate pentru că un asemenea model pornește de la o negare a omului (în termenii de aici, de la concentrarea lui într-o determinație, o însușire specifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
devin responsabili de cursul firesc al vieții propriilor copii, trebuie să-l ocrotească, să-l ghideze într-o manieră decentă: „Voi mume și voi tați așijderea,/ Copii, chiar și o droaie de-ați avea,/ Să-i privegheați cu grijă veșnic trează,/ Atâta vreme cât vă sunt în pază./ Luați seama ca prin pilda voastră rea/ Sau șovăind pedeapsă a le da/ Pierzării să-i sortiți... Altfel socot/ Că v ați plătit greșeala scump de tot.”133 Decameronul și Povestirile din Canterbury sunt nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
păcătoasă,/ și-o fitecine - de se-ntâmplă așa/ Că amândouă calcă-alături -/ Cât cea de neam, adică cea dintâi,/ Se va chema aleasă inimii,/ Iar celeilalte, fără cin și stare,/ Ibovnică îi zic sau țiitoare./ Dar știe orice om cu mintea trează/ Că una decât alta nu-i mai brează.”1042 Geoffrey Chaucer nu-și exprimă, decât arareori, în mod direct intențiile, „se portretizează pe sine ca un simplu reporter al experienței de viață, care nu este responsabil, deoarece este incapabil să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
s-au identificat cu însăși viața neamului, întrupând în forme lapidare și eterne suferințele, frământările, visurile poporului nostru. Eminescu a închegat într-o formă nepieritoare marele vis românesc „De la Nistru pân’ la Tisa” zguduind conștiința națională și făcând-o pururea trează. Dacă misiunea scriitorului nostru în trecut a fost să pregătească și să deștepte o conștiință națională pentru înfăptuirea marelui vis românesc, rostul scriitorului de azi este de o tot așa de mare însemnătate. El trebuie să înțeleagă sensul vremei și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]