8,137 matches
-
subsol sau pe fundul mărilor, în galaxii sau în protoni... Totul e disponibil, aproape nimic nu-i accesibil. Dorința înseamnă limbaj încărcat, potențial, care își primește sau nu răspunsul... Lupți împotriva dorinței tale, fiindcă nu știi s-o spui. O urăști sau ți-e ciudă pe ea, fiindcă te împinge într-o eroare de formulare. Ajungi chiar să te răzbuni pe ea, fiindcă ironizează stângăcia celui sau a celei care o încearcă. Arată-mi cum vorbești și-ți voi spune felul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
momentul apariției următorului copil cu care trebuie să împartă dragostea părinților, un „complex de detronare” (A. Adler) și puternice sentimente de gelozie. El poate ajunge chiar să creadă că este ignorat, respins de părinți, ceea ce-l va face să-și urască fratele mai mic, să se închidă în sine și să-și neglijeze obligațiile școlare. Copilul cel mai mic din familie (Prâslea) ocupă și el o poziție aparte și destul de primejdioasă în colectivul familial. El ajunge în situația de a fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
numai pe el. „Norocul” ne oferă conjuncturi favorabile, Însă nu ne și rezolvă problemele. Zarul norocului este capricios: „E mai bine să stai În siguranță pe stînca solidă a virtuții, decît pe gheața lunecoasă și fragilă a norocului” (J. Lubbock). * „Urăsc Versailles-ul, pentru că acolo toată lumea este mică; mi-e drag Parisul, pentru că În el toată lumea e mare.” (Ch. Montesquie) Într-adevăr, În fața piedestalelor marilor spirite ale umanității nu poți să nu-ți simți limitele sufletești, nu poți să nu simți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că atunci va fi rău pentru toți, cînd toți vor practica totul.” (Aeschines) În mediile și comunitățile totalitare, aptitudinile și talentele nemaifiind Încurajate, oamenii sînt nevoiți să realizeze activități nepotrivite firii lor. * „Numai cine te iubește mult și cine te urăște mult, Îți vede păcatele.” (N. Iorga) Însă din motive diferite: unul pentru a te ajuta să te Îndrepți, altul pentru a-și crea un ascendent asupra ta. * „Cine scrie pentru puțini, scrie numai pentru aceia; cine scrie pentru sine, scrie
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pentru a nu lăsa sclavia moștenire puilor ei” (H.D. Djurban). * „Fapta ta cea mai bună e aceea de care ți-ai adus aminte mai puțin.” (N. Iorga) Înseamnă că a fost o pornire naturală, și nu una premeditată, calculată. * „Te urăște cineva cu atît mai mult, cu cît descoperă mai bine că n-are de ce să te urască.” (N. Iorga) De vină este același egoism structural al ființei umane, care Îi face pe mulți să dorească să te știe cel puțin
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de care ți-ai adus aminte mai puțin.” (N. Iorga) Înseamnă că a fost o pornire naturală, și nu una premeditată, calculată. * „Te urăște cineva cu atît mai mult, cu cît descoperă mai bine că n-are de ce să te urască.” (N. Iorga) De vină este același egoism structural al ființei umane, care Îi face pe mulți să dorească să te știe cel puțin egalul lor prin defectele pe care le ai, dacă nu chiar inferior lor prin severitatea slăbiciunilor și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mare parte din disponibilitatea noastră de a face „binele” se consumă În intenție, și nu În faptă, unde este mai greu să ne Înfrîngem tentația de a nu ne Îndeplini propriile interese. „Specific neamului omenesc este faptul de a-l urî pe cel căruia i-ai făcut rău.” (Tacitus) Pentru că În el vezi oglinda incapacității tale de a-l fi tratat nu cu răbdare și Înțelegere - așa cum ar fi fost normal - ci cu forța brutală a invidiei, a egoismului și a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
prezintă tulburări În funcționalitatea lor, realitatea așa cum este ea. „GÎndirea” nu poate fi logică În totalitate, ea preluînd și prelucrînd datele senzoriale potrivit unor convingeri, interese, standarde culturale și intelectuale proprii. * „CÎnd vei vedea un om pe care nu-l urăște nimenea, Întreabă-te ce mișelii a făcut pentru aceasta.” (N. Iorga) Într-adevăr, nu poți să fii iubit de toți, fără a avea o anumită abilitate a compromisurilor și a flatărilor interesate. * „Adevărul e stăpînul nostru, nu noi stăpînim adevărul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de Încercare a conștiinței individuale să-și dea seama că existența proprie trebuie să reprezinte o părticică a responsabilității sociale comune: „Legile nu opresc pe nimeni să trăiască după pofta inimii, dacă indivizii nu-și dăunează unul celuilalt” (Democrit). * „Ce urăsc cel mai mult? - Răul din mine...” (M. Proust) Există și o consolare pentru cel care este conștient de „răul” din el: „Nu-i atît de rău cel care se crede, sincer, astfel” (A. de Chesnel). „Nu pot condamna În mod
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
casele de nebuni”. Este revelatoare, În acest sens, observația lui B. Gracian: „Nebuni sînt toți cei ce par nebuni și jumătate din cei ce nu par”. Poetul Ion Minulescu dă expresivitate artistică acestei observații a lui B. Gracian: „Ei mă urăsc că nu-s ca Ei... Eu Îi iubesc că nu-s ca Mine... Ei beau Și mint fără rușine - Și-n ochii prietenilor mei Trec drept nebun...că nu-s ca Ei... Dar cum din Ei toți numai Eu Nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
el, așa cum n-ar fi trebuit să fim). * „Leacul unui suflet bolnav este vorba bună.” (Menander) De aceea, oamenii ar trebui să fie pregătiți să-și acorde reciproc Încredere: „Păcatul cel mai mare față de semenii noștri nu este să-i urăști, ci să-i privești cu nepăsare. Acesta-i miezul neomeniei” (G.B. Shaw). Omul datorează semenilor mai mult decît crede: „Bucuria Împărtășită este bucuria Îndoită; durerea Împărtășită este durerea Înjumătățită” (Tiedge). Iată un exemplu legat de personalitatea altruistă a marii noastre
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
atît influența Împrejurărilor potrivnice asupra lui este mai slabă. * „Cine pierde onoarea, nu mai are ce să piardă.” (P. Syrus) Cu siguranță, semenii ne acordă respectul În măsura În care noi Înșine ni-l acordăm: „Lumea ne tratează așa cum vrem să fim tratați: urîm adevărul, ni se ascunde; vrem să fim măguliți, sîntem măguliți; ne place să fim Înșelați, sîntem Înșelați” (Blaise Pascal). * „Adesea am fost dojenit pentru săvîrșirea unor greșeli pe care cel care mă dojenea nu avea tăria sau curajul de a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că redau doar ce constată. „Percepția” poate fi silită, la un moment dat, să redea realitatea nu sub chipul ei adevărat, ci așa cum am dori noi să fie: „Niciodată - spune un proverb - oglinda n-a spus unei femei că e urîtă”. * „Nu puteți schimba ceea ce nu recunoașteți.” (Philip C. McGraw) „Recunoașterea” este un act psihologic complex, deoarece pretinde confruntarea curajoasă cu eul nostru autentic, adică cu acele credințe, dorințe și valori ale noastre, care sînt cele mai intime. Altfel spus, recunoașterea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
răului, greșelii, păcatului, căinței, culpabilității. Nu-l mai salvezi pe cineva care a fost salvat o dată dacă nu cumva vrei să demonstrezi ineficacitatea primei mântuiri... Gândirea Liberă luptă contra reprimării vieții așa cum a organizat-o Biserica în numele unei religii care urăște trupul. El vrea ca plăcerea și dorința să fie libere, trupul - eliberat. 3. Rădăcini de negăsit. Hotărât lucru, originile Spiritului Liber sunt greu de precizat. Nu subzistă niciun text despre care să se poată spune că ar constitui un manifest
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
servituții, a sclaviei, a dominației. Păcatul generează culpabilitate, care osândește trupul în sensul urii de sine. Dumnezeu nu se aseamănă câtuși de puțin cu o figură antropomorfică, el nu cere nici nu impune nimic, nu pedepsește și nu afurisește, nu urăște și nici nu cunoaște mânia. 2. Omul e Dumnezeu. Pentru că Dumnezeul Bisericii catolice a fost confecționat pentru a legitima ascendentul asupra sufletelor, deci asupra trupurilor. Cititor al lui Scot Erigene, călugăr care predă filosofia și teologia la Paris, cunoscător al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mizeriei corporale a adversarilor săi: platonicienii și stoicii în linie de bătaie, urmați de creștini, au dezvăluit din plin, fără să știe, insatisfacția încercată în privința propriului trup, pe care au simțit nevoia să-l deteste, să-l chinuie, să-l urască în așa un hal... Antihedonismul își dezvăluie în mod simptomatic ura de sine, concentrată, transfigurată, deplasată, inversată ca sens, iar apoi îndreptată asupra unui obiect fantasmatic susceptibil de a incorpora totalitatea negativității acumulate în sine: plăcerea. Pentru că plăcerea epicuriană rămâne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înregistreze eșec după eșec și se vede pus în situația de a-i apăra pe dușmanii săi din ajun - pe Gabinius, de exemplu, care făcuse totul pentru a-l trimite în exil în 58...: iată tot atâtea motive ca să-i urască pe epicurieni. Filosofii nu sunt întotdeauna înțelepți, iar stoicii sunt adesea incapabili să suporte și să se abțină - maxima lor - cu eleganță... Să lăsăm deci în urma noastră ideea unui discipol al Grădinii egocentric, preocupat doar de sine și uitând de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de-acum o sfidare la adresa celorlalți, care sunt priviți ca niște „cantități neglijabile”.) „Nu există om care să aibă dreptul de a-i disprețui pe oameni.” (Alfred de Vigny) „Păcatul cel mai mare față de semenii noștri nu este să-i urăști, ci să-i privești cu nepăsare. Acesta-i miezul neomeniei.” (G.B. Shaw) Dumnezeu nu bate cu ciomagul. (Celor care au greșit, El le oferă alternativa remușcării și a căinței, ca o condiție a Îndreptării prin sine Însuși.) „Prima pedeapsă a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuiva pică, răspunde: „Iată de ce: este adevărat că nu mi-a făcut nimic, dar În schimb i-am făcut eu lui o ticăloșie din cele mai abjecte și, În clipa când i-am făcut-o, am și Început să-l urăsc pentru aceasta”.) Refuzul laudelor este plăcerea de a fi lăudat de două ori. (Proverbul Își are originea În cugetările moraliștilor francezi, care nu o dată au sesizat faptul că unii oameni lasă, În mod deliberat, impresia că laudele Îi incomodează sau
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
s-a părut că au vrut. Căci dacă vroiau cu adevărat lucrul acela (frumusețile artistice ale lumii, Împlinirile veacului, cărțile lui mari), atunci s-ar fi pregătit pentru Întâlnirea cu ele. Îi văd triști: «E vreme urâtă afară; totul e urât», spun ei, fără să știe că e vreme urâtă În ei Înșiși. Cine nu a găsit prilejul În sine nu găsește nici În jurul său mari prilejuri...” (C. Noica) Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitrutc "Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
viciul Îl aduce virtuții.” (La Rochefoucauld) Cine cade În noroi, cu cât se zbate, cu atât se afundă mai mult. Cine se lasă, de exemplu, tot mai mult cuprins de invidie față de succesele celor din jur sfârșește prin a-i urî și a se izola astfel de semeni. De asemenea, cu cât cineva se Încăpățânează să susțină un lucru, cu atât se privează mai mult de posibilitatea de a lua În considerare și alte modalități de Înțelegere și explicare a acestuia
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
egoiste. Μ Metaforic vorbind, ideile sclipitoare pot fi considerate scântei care țâșnesc din jarul incandescent al unei minți dominate de focul curiozității. Μ Nu poți obține disciplina copilului tău prin violență: Încercând să te faci temut, sfârșești prin a fi urât! Μ Când dorința nu ne-o putem exprima prin cuvinte, atunci ne Înflorește privirea... Μ Dintre toate formele de exigență, cea față de noi Înșine este strict obligatorie; altfel spus, fiecare om trebuie să poată conta, În primul rând, pe el
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
acelei iubiri care nu este niciodată Încheiată, care se vrea adică a fi mereu cucerită: În ea, iubiții simt nevoia să se Înalțe, cu fiecare zi care trece, În ochii celuilalt. Μ Ne Întrebăm, adesea, cum poate cineva iubi și urî În același timp. Explicația este legată de egoismul celui În cauză, care - obișnuit să ceară mai mult decât oferă - atunci când nu primește răspunsul afectiv dorit, se consideră trădat În iubire și, implicit, Îndreptățit să urască. Μ Chiar și iubirii i-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cum poate cineva iubi și urî În același timp. Explicația este legată de egoismul celui În cauză, care - obișnuit să ceară mai mult decât oferă - atunci când nu primește răspunsul afectiv dorit, se consideră trădat În iubire și, implicit, Îndreptățit să urască. Μ Chiar și iubirii i-ar plăcea să păstreze, măcar din când În când, un simț al măsurii: un exces de ofertă, manifestat Încontinuu sau Într-un moment nepotrivit, poate crea repulsie. Μ Marile iubiri nu sunt frauduloase; doar În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fie recunoscute, tot mai mult, ca forme firești de conduită. Μ Ce frumos e să poți să-ți spui: când un semen este În dificultate, În suferință, mă simt și eu În dificultate, În suferință. Μ Disprețuim „răul”, chiar Îl urâm, dar uităm faptul că poate nimic altceva nu l-a ajutat mai mult pe om În creșterea și Împlinirea sa sufletească: prin intervenția lui, repetat crudă, l-a Învățat pe om să Înțeleagă „binele” și să-l caute; i-a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]