3,550 matches
-
învecinează banalitatea (asprei vieți țărănești) cu tragedia (maternității) demarează cât se poate de simplu: un mujic deloc idealizat de ultimul poet cu satu-n glas își face, amenințător, apariția, pe înserat, în pătulul unde, dimineața, cățeaua fătase șapte cățeluși roșcați, îi vâră pe toți într-un sac și se duce să-i înece, undeva, într-un ochi de apă: Spre ziuă, sub căpița de secară, Pe auriul snopilor plecați, Cățeaua, în vifornița de-afară, Fătase șapte cățeluși roșcați. Până-n amurg, veghind încovoiată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pe sovietici, nici măcar să-i cunoască direct. Nu am nici un fel de amintiri personale despre „ohrana stalinistă”, nici despre soldați puși pe găinării și violuri. Am înțeles frica părinților mei, dar n-am împărtășit-o niciodată. Mie nu mi-a vârât nimeni sovietici pe gât și cred că n-am văzut picior de rus decât ca turist la Marea Neagră. Sunt tot atât de empatică în raport cu experiența mamei sub stalinism pe cât era ea în raport cu a bunicii sub imperiul austro-ungar. Înțeleg rațional răul produs de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
greve colective a foamei, urmat de amenințări cu decimarea prin exmatriculare. Pe mine m-au anihilat dintr-un condei, punându-mă în BOB la ședința de alegeri din noiembrie. A fost o lecție nouă: dacă vrei să anihilezi pe cineva, vâră-l în sistem. De altfel, compania în BOB era chiar onorantă. Oamenii își alegeau colegi cu prestigiu profesional, dispuși să protejeze instituția. În învățământ la acest nivel nu se lucra cu activiști scoși din producție, ci cu persoane care rămâneau
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
perfect coerentă cu stadiul actual al democrației în România. Fără ea democrația este doar o vorbă calpă. Lumea politică, în general, ia democrația drept ritual electoral și drept copy-paste din legile antidiscriminare cuprinse în Acquis-ul comunitar. Avem o democrație „room-service”, vârâtă sub nas ca legislație. Societatea civilă nu a avut niciodată succesul „Tatălui” european în a impune nondiscriminarea, nici măcar presa nu o aude, decât cu referire la cazuri de scandal. Dacă mă gândesc bine, în tradiția noastră nu liberalismul, social-democrația, necum
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
notițe din tabăra greacă. Ei n-au avut nici o generație de aur, nici de platină, nici de argint, n-au avut nici un Hagi, însă, la un moment dat, au băgat la cap că numai un neamț îi poate face să vîre mătăniile în buzunare și să se apuce de treabă. N-ar strica nici o incursiune în cărțile de istorie a României, variante nealternative, unde scrie negru pe alb că, pînă nu s au căpătuit cu un principe neamț, căruia îi ziceau
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
au folosit iluziile pe post de hîrtie igienică dublu strat, deasupra frustrare, dedesubt lipsă de valoare. Noi pămînteni, ei galactici, extratereștri și cum or mai fi. Noi, locuitorii unei planete normale, cu năravurile ei lumești. Ei, defecții genetic, sufletele pustiite vîrîte în trupuri perfecte. De-aia luăm bătaie, că sîntem prea normali și ei prea buni. Cînd totalizezi un 1-7 cu colegii de Univers e grav, dar cînd adversarii vin cu farfuria zburătoare, atunci mai treacă-meargă. Cei ce asudă făcînd teoria
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vărsa sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omora fără județ. Era întreg la minte, nelenevos, și lucrul seu știa să-l acopere; și unde nu cugetai, acolo îl aflai. La lucruri de răsboae meșter: unde era nevoie, însuși se vâra, ca văzîndu-l ai sei să nu se îndărăpteze. Și pentru aceea, rar răsboiu de nu biruia. Așijderea și unde-l biruiau alții, nu pierdea nădejdea; că știindu-se căzut jos se ridica deasupra biruitorilor." Miron Costin avea cultură poloneză, știa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
arta militară de la întemeierea principatului Valahiei până acum, în 1845 scoase împreună cu A. Treb. Laurian Magazinu istoricu pentru Dacia, solidă, pentru acea vreme de dibuiri, culegere documentară de cronici, diplome, inscripțiuni, studii, liste bibliografice, în care redactorul își propunea să vâre printre izvoarele istorice și poezia populară. Bălcescu luă parte la toate mișcările naționaliste din epoca bonjuristă, culminând în anul 1848. După eșuarea revoluției, el întreprinse o acțiune diplomatică ce urmărea înfrățirea ungurilor și românilor împotriva asupritorului comun. "O! câte nenorociri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ei trăiesc la modul Canaanului, ospătând numai cu carne friptă și bând vin, însă după o rânduială care cere inițiere. Vinul e adus de Ancuța în cofăiel plin, cu ulcică mereu nouă. Înainte ca povestitorul să-și înceapă istoria, toți vâră ulcelele în cofăiel și lăutarii cântă. Din când în când Ancuța aduce de la foc pui fripți în țiglă. O altfel de existență această lume naivă nu poate gândi și știrile despre mâncările sărace din civilizație îi umple pe toți de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
murdar, lucrurile sunt peste orice măsură vechi, un covrig uscat e "fosil", o cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele caracteristice și distinctive ale unei adânci antichități". Jegul ciobanilor ia proporții mitice. Un băietan de crâșmă e vârât "în niște ciobote unse cu dohot și croite dintr-o vacă întreagă", mămăliga e mestecată cu piciorul unui scăuieș, într-o odaie e atâta goliciune că "ai fi putut prea bine învîrti o mâță de coadă și n-ar fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din răzbunare act de deces, îi refuză dările sub cuvânt că e mort, dar îl urmăresc pentru neplata lor. Țăranul înjură tribunalul și, deși mort, e osândit la închisoare, după care întîmplare rămâne puțin scrântit, cu obiceiul inofensiv de a vîrî capul pe ușa tribunalului și a striga: "Huideo! ho! chioaro!" cu privirile la imaginea Justiției legate la ochi. Europolis, simpatic roman maritim, adoptă un zolism în modul mai emoționat și mai artist al fraților de Goncourt, fiindcă urmărește cauzele sociale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în tonurile umbrite ale lui Rembrandt și Grigorescu, scriitorul zugrăvește în tablouri trase de o pensulă sigură evenimentele fundamentale ale vieții: naștere, logodnă, nuntă, moarte, sinagoga ale cărei mucuri le strânge de afară creștinul Mihalache, școala pe fereastra căreia vaca vâră capul. I. LUDO Mesia poate să aștepte de I. Ludo pune în termeni foarte spirituali strania problemă a evreilor care nu se simt bine în țară și n-au totuși nici o atracție pentru Palestina, unde dealtfel convorbirea între un evreu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
conținut decât prezentarea cu gest voluptuos a lucrurilor și elogierea lor: Te oprești la vânzătoarea de legume îți surâd ca șopârlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul. Chiar bulionul produce "incantații": Iată, e curtea udă cu o aromă-n lemne, Octombrie, în clocot cazane de tomate Și umbra în depozit de cherestea te-ndemne Să recunoști în cântec aceste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și anume: 1 Afrodisiac. Arta unei clase care piere e o armă contra sa însăși, căci îi grăbește descompunerea morală. Arta unei clase care se ridică mărește forța și încrederea acestei clase, pe de o parte, iar pe de alta, vâră groază în inima clasei care piere. Căci nu degeaba toate căile duc la Roma1 . ă"Evenimentul literar", nr. 9, 1894, p. 1î 1 Însă asta nu însemnează că arta nu poate fi dăunătoare clasei care se ridică, cum de pildă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-mi pretinzi în schimbul unei bucăți de hârtie tăiate dintr-un ziar și lipsită de orice valoare aparatul meu de radio? - Cum se face că ai știut despre bani? - Cu o seară mai înainte am văzut cum un client i-a vârât acolo în chip de danie pentru sfântul Anton Nino își mușcă buzele”. (Michael Ende, Momo) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Transformă primele cinci replici din vorbire directă în vorbire indirectă. 2. Scrie cuvinte cu același înțeles
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
TEATRU-MUZICĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 6 noiembrie 1907 și 1 ianuarie 1908. Colectivul redacțional nu este menționat, dar ultimul număr este redactat de Gabriel Dichter. Revista își propune să vorbească „despre teatrul nostru, despre cel străin, spre a vârî sula-n coastă autorilor și celor cam greoi în chestie de teatru românesc, spre a populariza și glorifica cele bine meritate [...] sau a supune la carantină orice produs... infecțios” (K. Michaël, 1/1907). Publicația încearcă să impulsioneze teatrul și muzica
TEATRU–MUZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290107_a_291436]
-
ceva. Mai povesteam Între noi, mai stăteam culcate, da’ n-aveai voie ziua să te Întinzi și ne ascundeam unde nu se vedea de la vizetă, că de-acolo te pândeau. Și pe unde nu se vedea În colțuri ne mai vâram și ne mai culcam și peste zi. Și În ajunul primului Crăciun pe care l-am făcut acolo am colindat... Nu vă spun că acolo Îs temperaturi foarte scăzute și de-aia eram totdeauna Îmbrăcate, ’fofolite. Aveam niște zeghi de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
favorabil referitor la această ediție, insuflându-ne curajul de a persevera atâta vreme cât s-a putut: Șerban Cioculescu (România literară nr. 14, 1988), Z. Ornea (România literară nr. 12, 1988; nr 13, 2001), Mircea Anghelescu (Luceafărul nr. 4, 6, 1994), Teodor Vâr golici (Adevărul literar și artistic nr. 205, 1994; nr. 595, 2001), Dan C. Mihăi lescu (Ziarul de duminică nr. 8, 2001) ș.a. t.a. februarie 2014 notă asupra ediției (2014) 41 Bucureștii de altădată 1871-1877 o lămurire Pe lângă atâtea reprezentări
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
când este cunoscut de oricine că la noi o moșie, care dându-se în posesie aduce un venit de șapte sute galbeni] este o proprietate abia de mijloc. Legea electorală mai falsifică încă acel principiu fiindcă sub cuvânt de venit funciar vâră între proprietarii de moșii și pe acei cari au un venit de 78 bucureștii de altădată la o bina sau de la o întreprindere industrială, când locul cuvenit al acestora nu este nicidecum între proprietarii de moșii. Pe de altă parte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le-a zis el, și a tras de sub pat o ladă mare, în care, deși au răscolit-o, cei doi n-au găsit nimic suspect. Înainte de această întîmplare, l-a mai „vizitat” un „domn”. A intrat în ogradă, și-a vîrît mîinile în buzunare, a privit în jur, cam nedumerit, și a înaintat spre ușă. I a ieșit în întîmpinare Garafira, nevastă-sa. „Aici stă Anani Mihăescu?”, a întrebat-o străinul. „Cu cine avem onoarea?”, a vrut să știe gospodina. Atunci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
panseu”, formulările greșite, pretențioase, „eclovente” (vorba cuiva de la centru) pentru nivelul cultural al luătorilor de cuvînt; „oratori”, chiar cu ghilimele, ar fi prea mult. Le notez pe fișe de mărimea unei optimi de pagină, ușor de ținut în palmă, de vîrît și de scos din buzunar, nu cu scrisul meu normal, care e citeț, ci cu unul în care literele sînt reduse în înălțime; scris aproape linear, „topit”, indescifrabil pentru cei din jur. Reîntors acasă, înainte de a le sorta, uneori le
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fără să fie Într-un plic sau colet? și acum Îmi Închipui că, băiatul cu poșta, știind că am corespondență mai aparte, și, cutia noastră este destul de mică, nu intră o carte prin deschizătura ei, el a rupt plicul, șia vârât mâna printre inelele gardului, a scos lăcățelul pe care nu-l Încui niciodată, a grămădit, cum a putut, corespondența și-a plecat. Am căutat 700 printre filele ziarelor scrisoare. N-am găsit. Când o să-mi scrieți Îmi veți spune și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care reprezintă biserica din Folticenii Vechi. E operă din tinerețea sa și deci mai valoroasă, căci mai târziu a fost prolific. Ar fi bine ca la acest Muzeu de lit. și artă, să scoateți din beciul, În care le-a vârât colegul Ciurea, și celelalte piese ale sale: portretul lui Dragoslav, biserica din Buciumeni; și nu mai Îmi amintesc de altceva. 517 Pictorul R. Schweitzer-Cumpăna. Cred că prin doamna Dascălu, și nu Diaconu. 910 Dacă e nevoie să intervin pe lângă d.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vrea să le scoată d-na Ungureanu, care s-a legat de Flt. Ai făcut mata frumoasă recoltă la Sibiu și ori pe unde treci. Aș fi vrut să trimit scrisorile Agathei Bârsescu; dar le-am făcut pachet, le-am vârât undeva (ca să le asigur) și nu le mai găsesc. Bătrânețea... Când voi da de ele, voi face o selecție, oprind pe cele cu caracter personal (mai ales cele trimise soției) și restul Îl trimit. Vreau să văd, dacă „Junimea” ieșană
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dulce copil. În cenaclul său nasc fecioarele și băieții se despoaie, uitându-și prezervativele printre scaune, bătrânii se vindecă de trânji instantaneu și umblă ca milogul din Capernaum. Mântuitorul tineretului strânge toată pleava bacantelor în tribune sub faldurile tricolorului, mai vâră câte o strâmbă, ca să fie, să se găsească la o adică poet al tăgadei și apolog în același timp, duplicitar până-n măduva oaselor, vrea să le facă pe toate în văzul lumii. Pe unde scurte, pe unde lungi, pe unde
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]