3,594 matches
-
adulților, pe de-o parte, datorită interesului angajatorilor, care conștientizează că au nevoie să investească în resursele umane, pentru a face față concurenței, iar, pe de altă parte, datorită presiunii partenerilor sociali care luptă pentru acest drept la formare continuă, văzută ca premisă esențială pentru menținerea locului de muncă. S-au imaginat o serie de modalități de formare la locul de muncă, de la oferirea concediilor de studii plătite sau reducerea timpului de muncă (în cazul în care pregătirea se realizează în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație au nevoie nu numai persoanele analfabete, ci și orice persoană aflată în dificultate, datorită unei instrumentăriinadecvate sau depășite din educația inițială, dinamica economico-socială presupunând nevoia de a învăța continuu. Prin această orientare, se evidențiază rolul profilactic al educației adulților, văzută ca o modalitate de realizare a coeziunii sociale, de luptă împotriva sărăciei, marginalizării sau excluderii. Accentul cade pe oferirea oportunității de valorificare maximală a potențialului individului, și nu pe asistarea luisocială, pe investiția în capitalul uman, ca precondiție pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursantului și pe necesitatea de a adapta metodele și conținutul la nevoile acestuia îl plasează între teoreticienii constructiviști, alături de Brookfield și Habermas, fiecare având ca termeni-cheie ai teoriilor lor învățarea transformatoare, rolul contextului, gândirea critică etc. Teoria constructivistă descrie învățarea văzută ca un lanț de construcții (dezvoltare de cunoștințe relevante pentru acțiunile întreprinse), reconstrucții (achiziție și integrare de informații în seturile de cunoștințe deja existente) și deconstrucții (eliminare graduală a patternurilor de cunoaștere ce nu mai sunt viabile). Conform lui Siebert
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care este, prin el însuși, un proces de eliberare, ci și despre acțiunea practică ce îi urmează, ambele fiind descrise de P. Freire (vezi și Sava, 2005, p. 32). El s-a ocupat mai mult de alfabetizarea celor oprimați, totodată văzută și ca o abilitare socială, încercând să-i capaciteze pentru a-și înțelege și schimba situația. Autorul distinge patru pași prin care se trece de la conștientizarea situației la schimbarea ei, de la o conștiință naivă la una critică (English, 2005, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în calificarea și perfecționarea profesională. Fără o voință politică, argumentele explicative, de orice natură ar fi fost, nu ar fi putut produce prin ele însele dezvoltarea educației adulților, mai ales în anii din urmă, când aceasta este tot mai mult văzută, prin importanța sa, ca instrument de acțiune politică (Dave, 1991). Am încercat o trecere în revistă a celor mai des invocate teorii explicative în educația adulților, fără pretenție de exhaustivitate sau de ierarhizare a lor. Această descriere vine în completarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
va prelucra și va interpreta datele obținute? - Ce costuri și resurse implică evaluarea respectivă? - Cum se va asigura confidențialitatea datelor și a calificativelor acordate? - Ce riscuri de abatere de la deontologie pot apărea? etc. (Knowles, 1998) În educația adulților evaluarea specifică, văzută ca preocupare generală, are însă o acoperire și mai cuprinzătoare, precum și „ținte” noi, adaptate, în comparație cu evaluarea practicată îndeobște în educația de tip școlar propriu-zisă. Astfel, sunt incluse în evaluare ca demers maximal-acoperitor, pe lângă evaluarea procesului efectiv de predare-învățare-formare prin programele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de excepție pentru practica în domeniul managementului resurselor umane, preciza elementele-cheie ale dezvoltării resurselor umane, și anume: - învățarea - definită ca o schimbare relativ permanentă în comportament, ca rezultat al practicii și experienței (de viață și profesionale a individului); - pregătirea profesională - văzută ca modificare planificată și sistematică a comportamentului prin intermediul învățării, al programelor de pregătire profesională care au drept scop abilitarea individului în vederea achiziționării unui anumit nivel de cunoștințe și competențe necesare îndeplinirii cu succes a atribuțiilor postului pe care îl ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și trecătoare. O acceptam, ca un remediu al imposbilitatii de a mă exprima artistic. Azi, când am părăsit Sorbona, mă surprind și mă consolează mărturiile, în sfârșit formulate, ale foștilor studenți care-și amintesc de cursuri făcute împreună, de spectacole văzute împreună și înțeleg că acesta era "esențialul" pedagogiei pe care am asumat-o. Înțeleg astfel că pedagogia reclamă timp și că doar în timp ea își atestă succesele. Praticile pedagogice, practici ale umbrei, se confirmă pe durata lungă și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cupe invizibile și ciocnește pentru viață și noroc. Începe valsul lui Șostakovici, nălucile (una albă, alta neagră, două nonculori care au sens fiecare pentru că cealaltă există) se strecoară printre mișcările de dans ale celor doi de-acum prieteni și lumea văzută se împletește cu cea nevăzută. Dacă v-au placut bufonii..." și liniștea. "Suntem atât de singuri" și ultimul gest al Actorului mâna dreaptă ridicată cu arătatorul ușor în sus spre frunte și-apoi cele la care se cuvine a cugeta
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
clasa paralelă de regie, mi-a permis să asist la cursurile domniei sale și mai mult decât atât... m-a lăsat să dau examenele alături de studenții săi oficiali. Munca mea nu era notată în catalogul clasei, lucram "undercover". În școală, eram văzută ca oaia neagră a secției, teatroloaga rătăcită protejată de Visarion. După ce am absolvit teatrologia am dat ulterior și la regie. Slavă Domnului că am avut bucuria să intru la clasa lui Tudor Mărăscu, cu care am continuat ceea ce învățasem de la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dramatică, prin interioritate și forță expresivă... De-a dreptul extraordinari acești artiști din România. (Der Bund Berna) O piesă puternică despre păcat și ispășire... Acțiunea este aproape arhetipală. Întâmplarea tragică se desfășoară... aproape atemporal... În regia lui Alexa Visarion trebuie văzuți Dorina Lazăr (Anca), Corneliu Dumitraș (Dragomir), Florin Zamfirescu (Ion), Gelu Nițu (Gheorghe). Jocul lor temperamental, fascinant, are o mare putere de pătrundere. Dialogul are vigoare... registrul interpretativ al fiecărui interpret în parte este foarte întins (bogat). Asprime acută și tonuri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Caragiale sau, poate, de Dostoievski: celălalt pol, mărturisit, al afinităților autorului trebuie apropiată și derutanta simbioză dintre vigoarea notației realiste și deschiderile către fantastic cu care Alexa Visarion își punctează discursul filmic: apropierea morții, și, apoi, iminența ei sunt pre-"văzute" de bătrânul artist sub chipul unei femei care nu tulbură decât prin tăcere (și, oarecum, prin vestimentație) ordinea obișnuită a lucrurilor. Îndelungi acumulări de fapte și gesturi unele, sugerate spectatorului, altele doar bănuite de către acesta duc filmul către acele "noduri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
risc sau stresori cu care individul se confruntă pe parcursul existenței sale”. Așadar pe de o parte avem reziliența individului, pe de alta, vulnerabilitatea sa și factorii de risc la care este expus. între aceste trei coordonate coexistente în spațiul actual, văzute ecosistemic (la nivele diferite de manifestare), la care se adaugă perspectiva temporală, a dezvoltării ființei umane, se petrece confruntarea ființei umane cu trauma. „Reziliența e văzută azi ca un fenomen multidimensional, dependent de context și orientat spre proces, care se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei, cadru al construirii rezilienței individului, constă în abilitatea familiei de a face față adversităților și a se adapta. Aceasta este un proces multideterminat care apare în timp și se dezvoltă ca răspuns la complexitatea condițiilor în schimbare (Walsh, 1996). Văzută ecologic și developmental, reziliența familiei e un proces continuu, Sentimentul realității și al capacității de control asupra ei Competențe sociale bune: empatie/abilitatea de a stabili contacte sociale și de a coopera/conduită responsabilă în relația cu ceilalți Abilități de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spațio-temporală dată. Trudel și colaboratorii săi (2002) vorbesc despre două semnificații esențiale ale conceptului de factori de protecție: 1. identificarea factorilor de protecție cu o caracteristică individuală sau de mediu care garantează absența factorilor de risc; 2. factorii de protecție văzuți ca variabile care atenuează efectele factorilor de risc. Garmezy (1971) vorbește despre factori protectivi care țin de: caracteristicile individuale, cum ar fi temperamentul facil, sănătatea sistemului nervos central, stima de sine și reacții pozitive în relațiile sociale cu ceilalți; mediul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
negative ale unui factor de risc, în timp ce absența lor s-ar putea pur și simplu să nu aibă nici un impact asupra adaptării individuale”(Trudel et al. 2002, p. 158). Există autori (Trudel et al., 2002) care consideră că vulnerabilitatea trebuie văzută mai degrabă ca o caracteristică a individului, în vreme ce factorii de risc sunt mai degrabă exteriori, aparținând mediului. în interacțiunile ființei vulnerabile cu factorii de risc și cei de protecție, aparținând microsistemului familiei, mezosistemului, exosistemului și macrosistemului unei societăți, se construiește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stă la baza tuturor drepturilor omului fără a fi însă definită. Mariana Chilton (2006, p. 215) definește demnitatea umană ca „un sens dinamic al valorii mediate social și politic”ce se referă la modul în care o persoană este percepută, văzută și tratată de ceilalți. Acest mod influențează propria experiență subiectivă, stima de sine a persoanei. Violarea demnității umane conduce la stres cronic și o stare de sănătate precară. Demnitatea umană e grav afectată în situații de victimizare violentă, sărăcie, deprivare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
puțin dezvoltate vor parcurge aceleași etape sau transformări ca și cele dezvoltate; b) schimbarea e ireversibilă, înseamnă trecerea de la stadiul tradițional la stadiul modern, identificat ca tip cu societatea industrializată, occidentală, capitalistă, democratică; c) schimbarea se face gradual; d) schimbarea văzută ca modernizare înseamnă progres. Teoriile conflictualiste pot fi considerate și ele o variantă a evoluționismului, datorită faptului că păstrează ideea de dezvoltare istorică stadială și văd schimbarea tot ca pe o consecință a unor forțe impersonale și inevitabile care există
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
întreg globul a anumitor "instituții" caracteristice Vestului: economia capitalistă modernă, statul-națiune, raționalitatea științifică în forma tehnologiei moderne etc. În cele ce urmează vom trece în revistă succint patru perspective pe care le considerăm mai importante din această categorie: a) globalizarea văzută ca globalizare economică (Wallerstein, 1990); b) globalizarea ca și consecință politică (Meyer, 2000); c) globalizarea ca și cultură globală (Robertson, 1992) și d) globalizarea ca societate globală (Luhmann, 1995, 1997). Una din cele mai cunoscute teorii ale globalizării ce vine
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2005a, b) societății românești actuale. Sintagma celor "două Românii" una săracă, rurală, preponderent tradițională și una mai bogată, urbană și mai modernă în care regăsim și elemente de postmodernism -, care nu demult a cucerit locuri fruntașe în agenda politică, trebuie văzută ca un indicator al recunoașterii publice a acestei realități. CAPITOLUL 2 ÎN EXPLORAREA IDENTITĂȚII Lumea, societatea umană se află de la începuturile ei în continuă mișcare. Grupuri, comunități sau națiuni, diverse entități, forme sau structuri de organizare apar și dispar, suferă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aplică unor situații care nu au făcut anterior obiectul explicit al valorizării de exemplu, sintagme precum "schimbarea climatului global" determină preocupare pentru stratul de ozon și prețuirea mediului; c) conexiuni între valori 12, adică dezvoltarea unor legături conceptuale între fenomene văzute anterior ca neconectate sau conectate într-un mod diferit. Rochon arată că de regulă crearea de noi valori începe cu generarea de idei sau perspective noi în cadrul unor mici grupuri de persoane cu simț și gândire critice (oameni ale căror
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
singur în fața cerului negru. Văd o nălucă traversînd scuarul. Mă apropii și, cu dreapta, îi ating umărul. Aud: Ești nebun, omule? Nu. 22 decembrie E de preferat pentru mai buna judecată a nu forța comparația, dar un film ca acela văzut, pe canalul 2, în una din seri, prin simbolistica lui subțire, te împinge, vrei nu vrei, să cauți comparația cu ce se întîmplă, cu ce s-a întîmplat în jur. În mare (deși povestea din film se pretează la o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în țară și în străinătate, și a trecut, cu arme și bagaje, de partea mușchetarilor cu trompete și tromboane, confecționînd, nu fără oarecare fast componistic, sloganuri plastice de cea mai compromițătoare speță. Ei bine, cea care, ca și în filmul văzut, a reușit modificarea comportamentului acestui artist autentic, a fost tot ceva de gen feminin, să nu spun vorbă mare... conștiința. S-a desprins brusc de formațiunea de alămuri și s-a retras între cele bune ale atelierului. Făcînd însă și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
expoziția zglobie de la Cupola, deci după danțul prin saloanele și foaierele ațîțătoarelor mondenități, voi reveni, îngîndurat, la pînzele mari, începute cu ani în urmă, cele care vor spune de drumurile spre nicăieri ale desculților lumii, într-o Apocalipsă de nimeni văzută, de nimeni numită. Pînă atunci însă paharul concordiei și al speranței. La mulți ani! 1999 Cu, pardon, creionul prin București 1 ianuarie O tempora! ... o Moritz! zicea minunatul pictor Craiu, bonomul, ut pictura... ut pictura... aveam să-l aud tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unicei sale amante, întru neîntrerupta ei strălucire.) Culorile gondolei: negrul, aurul, roșul. Negrul ciumei care a decimat cîndva cetatea. Aurul majestuos al bogăției și nobleței. Roșul fastului cavaleresc. E o eleganță care logodește spaimele morții cu triumfurile vieții. Serenissima cetate, văzută, întîi, din trenul ce străbate apa leneșă a lagunei, spre a intra în gară, îți retează brusc preconceputa grandoare, instalîndu-te într-un fel de mică/mare deziluzie, ca în fața oricărei grandori a globului, dinainte confecționată. Dar asta ține o clipită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]