14,506 matches
-
nu se transferă, în mod automat, și asupra clarității distincțiilor dintre ei. Definirea, în unele situații, a discursului prin text și a textului prin discurs duce uneori la dificila stabilire a unui raport între cei doi termeni, totul depinzând de variabilele sensuri care li se dau pe rând. Dacă înțelegem discursul ca fiind un ansamblu de enunțuri care se referă la o temă anume, el poate coincide fie cu un text (cazul comunicării scrise), fie cu un ansamblu de texte (cazul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a poemului lui Shelley, The Triumph of Life), unde se propune o înțelegere "stereo" ce presupune întrepătrunderea și transformarea textelor și a sensurilor). Scriitura textuală semnalează, prin urmare, distrugerea unui limbaj, din moment ce îl depășește prin introducerea unui joc pluriliniar și variabil. 3.2.3.2. Scriitura-ca-producere, lectură, intertextualitate Julia Kristeva explică modalitatea de generare a limbajului textual și a sensului său prin intermediul unui model tabular complex, cu numeroase niveluri (fonetic, semantic, ideologic etc.). Propunându-se conceptele de genotext și fenotext (primul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un conținut care trebuie expus complet, ci se raportează la scriitura însăși. Se pot identifica așadar tipurile de tensiune care alcătuiesc textul și care decurg din: 1) "mișcarea infinită a scriiturii", care trebuie să se supună limitelor textuale; 2) interacțiunile variabile destinator/destinatar, semnificant/semnificat; 3) intertextualitate (seriile culturale și istorice adiacente). Interacțiunile multiple, pe de altă parte, imprimă textului posibilitatea funcționării pe diferite niveluri, astfel încât el se descrie ca "sistem diferențial" în care scriitura nu este o funcție expresivă, ci
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rapid și blocat articulația coxofemuraiă, trecând În stând pe mâini. - Roată liberă cu ajutor din lateral (eventual antrenorul În poziție Înaltă pentru a putea conduce mișcarea În Întregime), dirijând acțiunile pe drumul și la timpul oportun. - Se repetă o perioadă variabilă individualizat, până la relativa constanță, apoi regresiv, apoi independent, apoi la bara superioară. - În paralel având În vedere stagiul redus ai gimnastelor care Învață această mișcare și deci pregătirea fizică specifică deficitară, vor fi utilizate și următoarele exerciții, În funcție de fiecare caz
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
denumit generic homeostazie. Sângele circulant permite de asemeni transmiterea unor mesaje chimice către țesuturi prin diverse categorii de substanțe (mai ales prin hormoni). Circulația sângelui este supusă permanent reglării pentru ajustarea aportului de oxigen și nutrimente la necesarul particular și variabil al fiecărei celule, dar într-un mod integrat, bazat pe priorități. 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică Debitul este volumul de lichid care curge prin secțiunea transversală a vasului în unitatea de timp; . Viteza de curgere este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
se definește perioada refractară funcțională, care este de 0,15 s pentru atrii și de 0,25 0,30 s pentru ventricule. Existența unei perioade refractare lungi, de ordinul zecimii de secundă, duce la imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
restabilirea rapidă (două zile) a valorilor presionale normale. 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin Există o distribuție cantitativă de fond, în repaus, a debitului cardiac spre organe și segmentele acestora (tab. 7). Aceasta însă este modificată puternic în funcție de necesitățile funcționale variabile, prin modificări de secțiune transversală a arterelor. Arteriolele și arterele mici (diametru sub 0,1 mm) reprezintă componenta majoră a rezistenței periferice. Rețeaua vasculară este foarte ramificată (de 8-13 ori), pentru a asigura proximitatea celulelor față de sursa de oxigen și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
6 mm și un diametru de 5-20 μm (mai subțiri la capătul arterial), suprafața totală de secțiune la nivel capilar este de ~4000 cm2, iar suprafața totală a peretelui capilar (1 μm grosime) este de ~6300 m2. Densitatea capilarelor este variabilă în funcție de țesut (6000/mm3 în plămân, creier, glande endocrine; 5000/mm3 în miocard; 400-3000/mm3 în mușchi scheletic și piele), dar în general fiecare celulă se găsește la distanță maximă de 60-80 μm față de cel mai apropiat capilar. Mai multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
56). De menționat că toate presiunile participante rămân relativ constante de-a lungul capilarului, cu excepția presiunii hidrostatice intraluminale, care scade de la capătul arterial spre cel venos, ca rezultat al curgerii sângelui împotriva unei rezistențe (legea lui Ohm). Filtrarea este foarte variabilă în diversele teritorii vasculare și condiții fiziologice locale, datorită diferențelor de coeficient de filtrare, determinate de caracteristicile peretelui capilar, precum și datorită diferitelor presiuni de intrare, determinate de căderea de presiune respectivă în amonte. Dacă sfincterul precapilar închide capilarul presiunea intracapilară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și distensibilitatea peretelui venos. Relația dintre volumul venos și presiunea venoasă evidențiază deplasarea curbei presiune-volum spre stânga pentru domeniul de presiune redusă, dar la valori mari curbele se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
adică mobilizarea sângelui (în limitele de funcționare eficace a mușchiului neted). 15.2. Caracterele circulației venoase In fiziologia circulației venele nu reprezintă doar simple căi de întoarcere. Având o complianță mare, sectorul venos realizează o stocare și furnizare de sânge variabilă, returul venos influențând debitul cardiac (fig. 47). Legea inimii descrie reglarea intrinsecă, heterometrică, a forței de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
întâmplă rar o direcționare a sângelui dintr-o regiune pulmonară către alta (hipoxia alveolară localizată); în această situație are loc o reducere a presiunii menținând în activitate inima dreaptă pentru a asigura schimbul gazos pulmonar. Presiunea în capilarele pulmonare este variabilă; ea se situează la ~ ½ din presiunea arterială și venoasă pulmonară; mai mult presiunea se reduce în patul capilar pulmonar. Cu certitudine presiunea de-a lungul circulației pulmonare este de departe mai simetrică decât în circulația sistemică. In plus, presiunea în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc și formează ductele papilare, numite și canalele lui Bellini. Acestea transportă urina finală până la nivelul papilelor, situate în vârful piramidelor renale. Acestea se deschid la nivelul calicelor mici. 25
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
105). Acizi și bazele organice secretate la nivelul tubilor proximali includ substanțe endogene (săruri biliare, adrenalină, AMPc, creatinină, dopamină, hipurați, noradrenalină, oxalați, prostaglandine, steroizi și urați), precum și medicamente (penicilina, sulfonamidele, etc.), secreția fiind deseori competitivă. Toate acest substanțe au afinitate variabilă dar înaltă pentru un sistem secretor acido-bazic organic din tubul proximal, ce prezintă o cinetică de saturație cu maximum de transport (Tmax). Secreția cationilor organici este analogă cu cea a anionilor. ATPaza Na+/K+ menține gradientul de Na+ și interiorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
starea de hidratare preexistentă a organismului, efortul fizic precum și aspecte sociale ce presupun reducerea aporturilor sau creșterea acestora. În condiții normale, aportul zilnic de apă al unei persoane obișnuite este de aprox. 1500 ml. Pierderile pot fi și ele extrem de variabile, în funcție de condiții. In condiții normale, prin materiile fecale se pierd cantități reduse de apă (100 ml), dar în condiții patologice (vomă, diaree) se pot pierde cantități foarte mari de apă și electroliți, care pot duce foarte repede la dezechilibre periculoase
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rinichiului de a-l elimina sau recupera în funcție de necesități. Aproximativ 60% din calciul circulant este liber în plasmă și poate fi filtrat la nivel glomerular, restul fiind cuplat cu proteinele plasmatice. La nivel renal, calciul filtrat este reabsorbit în măsură variabilă, dar nu există secreție tubulară de calciu. Controlul eliminărilor renale de calciu se realizează mai ales la nivelul reabsorbției tubulare, care crește în condiții de hipocalcemie sau scade în situația în care calciul plasmatici este crescut. Pe de altă parte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
manageriale, oferind acces la anumite surse de finanțare și de aprovizionare globale, contribuind astfel la Înglobarea partenerului În rețeaua sa internațională de marketing. Plata constă Într-un comision managerial stabilit ca o sumă globală, la care se adaugă o redevență variabilă În funcție de cifra de afaceri sau profitul beneficiarului. Contractul de uzină la cheie constă În Încheierea unui aranjament prin care o firmă străină se angajează să proiecteze, să construiască și să echipeze integral o unitate productivă (cum ar fi un combinat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
unei firme locale, după exersarea funcționării ei o anumită perioadă de timp, În care managementul firmei străine conduce uzina și pregătește personalul local. Plata către firma străină se efectuează sub forma unui comision global, la care se adaugă o redevență variabilă, bazată pe producția ralizată În unitatea ce a făcut obiectul contractului. Subcontractarea internațională reprezintă un aranjament situat la intrsecția dintre internalizarea completă a aprovizionării cu inputuri, pe de o parte, și Încheierea de contracte comerciale, pe de altă parte. Este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
interiorul firmei sau riscul corporativ, reprezintă riscul legat de proiect, În context cu Întreaga activitate a Întreprinzătorului; c) riscul de piață sau de portofoliu, reprezintă riscul plasării capitalului. 2. riscul legat de activitatea Întreprinzătorului; 3. riscul ramural, ține de caracterul variabil al ramurii, În plan economic, cu cât este mai mare variabilitatea cu atât mai Înalt este riscul. Riscul ramural poate fi divizat În următoarele trei categorii: a) riscul sistematic sau riscul β, reprezintă nivelul devierii sau abaterii rezultatelor activității ramurii
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a) riscul sistematic sau riscul β, reprezintă nivelul devierii sau abaterii rezultatelor activității ramurii de la rezultatele activității pieței sau Întregii economii. Acest tip de risc poate fi determinat pentru fiecare ramură, raportând datele privind ramura cu una sau câteva mărimi variabile ale pieței. Este evident că, acest proces necesită o bază, de date, sigură și largă, creată Într-o perioadă Îndelungată. Ramura cu β = 1, are devieri ale rezultatelor egale cu ale pieții. Dacă β > 1, ramura are un caracter mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ale pieței. Este evident că, acest proces necesită o bază, de date, sigură și largă, creată Într-o perioadă Îndelungată. Ramura cu β = 1, are devieri ale rezultatelor egale cu ale pieții. Dacă β > 1, ramura are un caracter mai variabil. Cu cât indicatorul β" este mai mare, cu atât mai Înalt este riscul legat de ramură; b) riscul ciclului de viață industrială, care se poate manifesta În câteva stadii, fiecare având caracteristicile sale, din punct de vedere, al ritmurilor de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
deși 39 17 Indicele de Globalizare CSGR măsoară dimensiunile politice, sociale și economice ale globalizării pentru toate țările în fiecare an, în perioada 1982 - 2004, și combină aceste date într-un indice general de globalizare sau punctaj. Acel eaș i variabile sunt utilizate pentru a calcula în fiecare zi indicele, pentru fiecare țar ă, iar variabilele sunt normalizate pentru a fi comparabile de-a lungul timpului și între diferite țări. Așadar, indicele este o agregare de indici de țară individuali, bazați
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
servicii, bunuri, informații, ide i și oameni. Dar simplele legă turi și interdependențe regionale nu pot fi con sid erate globalism. Pentru a fi considerată globală, rețeaua relațiilor trebuie să se desfășoare între mai multe țări și continente. Distanța, o variabilă con tin uă, este un element care contează cel mai mult în această privință. Din punct de vedere geografic, distanța poate varia de la simpla ve cinătate, până la a se situa într o parte diametral opusă a globului. (Canada și Statele Unite
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în funcție de natura operațiunilor (investiții sau împrumuturi). În cazul investițiilor de portofoliu pe termen scurt sau lung, institu țiile folosite sunt băncile sau bursele de valo ri. Acestea sunt piețe organi zate pe care sunt negociate titluri de valoare cu venituri variabile (acțiuni le) sau titluri cu venituri fixe (obligațiunile ). Cea mai importantă bursă din lume ca volum al tranzacțiilor este New York Stock Exc hange (NYSE). Alte burse importante sunt cele din Londra, Tokyo, P ari s, Frankfurt, Hong Kong. În cazul investițiilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]