15,959 matches
-
distins în 1937 cu un premiu al Academiei Române. Multe lucrări i-au rămas în manuscris. După Iuliu Valaori, S. este al doilea lingvist român care se dedică studiului comparativ al limbilor indoeuropene, dintre lucrările sale reținându-se îndeosebi La Construction du verbe dans les langues indo-européennes (1949). Scrie câteva gramatici ale limbilor clasice: Gramatica limbii latine (1924), Gramatica limbii grecești (1935), Gramatica limbii sanscrite (1959), ultima fiind unica de acest gen elaborată în limba română. În 1981 Gh. Ivănescu publică, sub titlul
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
instructive programate cu elevii), • operațiile sau comportamentele specifice trebuie să fie cât mai variate, • obiectivul nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea ce urmează să se producă în comportamentul elevului; • obiectivul operațional trebuie exprimat în termeni comportamentali expliciți, prin utilizarea unor verbe de acțiune (a identifica, a defini, a enumera, a compara, a recunoaște, a descrie); • un obiectiv operațional trebuie să vizeze o singură operație pentru a permite măsurarea și evaluarea gradului său de realizare. Etapa a II-a : Analiza resurselor După
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
instructive programate cu elevii), * operațiile sau comportamentele specifice trebuie să fie cât mai variate, * obiectivul nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea ce urmează să se producă în comportamentul elevului; * obiectivul operațional trebuie exprimat în termeni comportamentali expliciți, prin utilizarea unor verbe de acțiune (a identifica, a defini, a enumera, a compara, a recunoaște, a descrie); * un obiectiv operațional trebuie să vizeze o singură operație pentru a permite măsurarea și evaluarea gradului său de realizare. Etapa a II-a : Analiza resurselor După
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
inocentă ori un perfect rafinament, cultivând umorul și amuzându-se pe seama noastră." " Când a tăcut parcă mi-era teamă s-o ating, într-atât mi se părea de fermecata, de inaccesibila. Avea o fixitate ciudată a feței...". Cerințe: 1. Selectați verbe/ sintagme care atestă/ ilustrează subiectivitatea percepției. 2. Identificați principala modalitate de caracterizare a personajului feminin că rezultatul aceleiași perspective subiective. 3. Stabiliți relațiile între sentimentele personajului-narator și modul în care acestea modifică/ influențează portretul eroinei. (fascinație - misterioasă, ireala). 4. Deduceți
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
tabloului original și între luciul banal al cromolitografiei." " Îmi descopeream nevasta cu o uimire dureroasă...[...]. Printr-o ironie dureroasă, eu descopeream acum treptat, sub o madona crezuta autentică, originalul: un peisaj și un cap străin și vulgar." Cerințe: 1. Selectați verbe/ sintagme care atestă/ ilustrează subiectivitatea percepției. 2. Identificați principala modalitate de caracterizare a personajului feminin că rezultatul aceleiași perspective subiective. 3. Stabiliți două relații între sentimentele personajului narator și modul în care acestea modifică/ influențează portretul eroinei (fascinație - iubita angelica
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
ține seama numai de sentimentele, de pornirile și de ideile sale; părtinitor. - Din fr. subiectif. SUBIECTIVITÁTE s.f. Însușirea de a fi subiectiv (2); atitudine subiectivă, părtinitoare față de cineva sau de ceva; subiectivism PERSPECTIVA SUBIECTIVĂ - raportul dintre narator și personaj Ela: Verbe ale percepției subiective: "de a fi dorit", "(o) credeam", "vreau" imagine a eroinei că proiecție a orgoliului masculin siguranță percepției Caracterizare directă și indirectă: "Cu ochii mari, albaștri, vii, ca niște întrebări de cleștar, cu gura necontenit umedă și fragedă
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
Cu ochii mari, albaștri, vii, ca niște întrebări de cleștar, cu gura necontenit umedă și fragedă, cu o inteligență care irumpea" "....Izbutea să fie adorata de camarazi" fascinație - idealizata, angelica trăsături ale personajului masculin: orgolios, posesiv, fascinat, lucid etc. Maitreyi: Verbe ale percepției subiective: "mi se părea", "am văzut", "m-a lovit", "mă atrăgeau", "priveam", "mi se părea", - îndoială, mister, admirație, fascinație Caracterizare directă: “urâtă cu ochii ei prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrânte, cu sânii puternici
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
gândirea negativă prin modalități de a le pozitiva: să facem dintr un punct slab un punct forte, să nu ne complacem în postura de victimă, să acordăm atenție propriei noastre imagini, să evităm formulările negative, să folosim timpul prezent al verbelor, să repetăm noile gânduri pozitive. Congruența este abilitatea prin care consilierul exprimă gândurile și emoțiile sale; Colaborarea este abilitatea consilierului de a implica întotdeauna persoana sau grupul de persoane în deciziile de dezvoltare personală a acestora. Conținutul ședințelor de consiliere
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
lexicului apar forme precum genul inventat la substantive, transformarea numelor proprii în substantive comune sau adjective și, uneori, modificarea lor comică, inventarea de noi termeni, de toponime, substantivizarea amuzantă a unor părți de propoziție și mai cu seamă formarea de verbe noi, prin metamorfoza ilariantă a unor substantive, utilizarea infinitivului lung ori tranzitivizarea unor verbe intranzitive. Frecvente sunt calambururile, aliterațiile, jocurile fonetice în general. Un fapt stilistic, nu lipsit de savoare ludică, rezultă de pe urma lansării de enunțuri prin analogie cu anumite
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
sau adjective și, uneori, modificarea lor comică, inventarea de noi termeni, de toponime, substantivizarea amuzantă a unor părți de propoziție și mai cu seamă formarea de verbe noi, prin metamorfoza ilariantă a unor substantive, utilizarea infinitivului lung ori tranzitivizarea unor verbe intranzitive. Frecvente sunt calambururile, aliterațiile, jocurile fonetice în general. Un fapt stilistic, nu lipsit de savoare ludică, rezultă de pe urma lansării de enunțuri prin analogie cu anumite sintagme frecvente: „cu iarba pe iarbă călcând”, „ninge cu voce tare”, „timpul probabil de
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
semantic) intitulate Călcâiul lui Ahile, autorul culegerii Scrisori din infinit (1981) se recomandă drept un nou Meșter Manole, comunist: „Manole sunt, Manole din vremea de demult, / Care-a purces pe drumul umanului partid”. Considerând că „geneza lumii-ncape în comunistul verb”, poetul evocă patetic ziua de 23 august, văzută prin apologetica de partid, slăvește „congresele lumii comuniste”, cu specială subliniere a însemnătății celui de-al IX-lea, citește și recitește istoria națională cu optica „omului nou”: „Istoria română o recitesc, să
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
la acea oră stârnea rezerve. Omul își reazemă „fruntea de umărul soarelui” (figură de stil frecventată în epocă), iar ființa lui își resensibilizează raporturile cu cosmosul. V. promovează chiar de la început o poetică novatoare, dinamică, bazată pe potențarea expresivă a verbului: „Sunt crescut din mămăligă / și, îmbrăcat / în pantaloni și pantofi, / Ca pe o jumară / înting în tigaia vremii / Câte-o poezie./ Îi port în buzunar pe Whitman, pe Maiakovski”. De la o carte la alta poetul schimbă formula lirică, recurgând alternant
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
târât de funie de ultimul prost nimerit pe pământul străbunilor. Parabolă literară în care V. exprimă ingenios probleme și adevăruri ale satului basarabean postbelic, romanul exploatează „gama întreagă a comicului: voioșia generală alternează cu intonația discretă a vocii autorului, solemnitatea verbului scade brusc și cade chiar în neutralitate epică, condensarea aforistică își are la polul opus un retorism despletit, farsa înlocuiește dezvăluirea dezacordului adânc dintre esență și aparență” (Mihai Cimpoi). Mulțimea de alegorii și simboluri, limbajul aluziv al protagoniștilor duc, dincolo de
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
portretistică generoasă, cu accent omagial și totuși croită cu o certă seriozitate analitică. Profilul istoricului literar definit de vocația sintezei, al istoricului de teatru, al teoreticianului culturii și al memorialistului este completat de activitatea dascălului și a cărturarului, prezent, cu verbul lui vibrant, în numeroase împrejurări culturale. SCRIERI: Spiritualități românești, București, 1941; ed. îngr. Marin Diaconu, București, 2001; Destinul personalității. Contribuții la cunoașterea omului și culturii contemporane, București, 1942; Orizonturi filosofice. Idei, oameni, probleme de cultură, București, 1942; Istoria universală a
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
Neexprimând judecăți complete, z. se prezintă ca o frântură de propoziție și se poate adapta contextului unei fraze în care intră ca sintagmă („a fi cal bătrân”, „a avea urechi de lup”); în majoritatea colecțiilor publicate multe z. apar cu verbul la infinitiv. Față de proverb, care este o îmbinare stabilă de cuvinte în propoziții sau în fraze, z. are o mai mare mobilitate sintactică. Prin aceste caracteristici, este frecvent considerată o categorie aparte de fapte stilistice. Fiind în primul rând expresie
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
manifestă divers. Sonetul clasic, de pildă, e „ameliorat” uneori prin adăugarea unui catren, alteori a unei terține. Spiritul exersat în lectura formelor fixe produce astfel surprize, în toate se vede virtuozul care caută desăvârșirea cu o mereu lucidă mânuire a verbului. Inedite efecte răsar din punerea unui limbaj pronunțat neologic în cadențele și tonalitățile baladei. „Confuz”, „unanim”, „uz”, „eficace”, „magnanim” sunt vocabule care sonorizează aparte un discurs manierist de tip medieval. Demersul novator ia uneori formele experimentului (chiar astfel precizat în
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
arhitectura, toate converg într-un acord abstract pe același drum arcuit ca o coardă: sinteza”. Sinteza ar fi expresia clasicizării avangardismului prin constructivism și integralism. Clasicizarea implicând obiectivitatea, urmează că „artistul adevărat creează direct, fără simbol, în pământ, lemn sau verb [...]; cuvântul trăiește indiferent de sens, precum fierul, piatra sau plumbul”. Codul creației literare va trebui să cuprindă un articol prevăzând suprimarea adjectivelor. În toate sferele existențiale sentimentalismul dispare, triumfă cerebralitatea. Însă V. este el însuși un incorigibil sentimental deghizat. Afectivitatea
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
cu seninătate principiile atât de bătăios afirmate, în ce privește asimbolismul voit al semnificațiilor el a fost mereu consecvent cu sine însuși. S-a conformat cu strictețe propriei „gramatici”, care statuează că „artistul adevărat creează direct, fără simbol, în pământ, lemn sau verb, organisme vii, mașini spintecând drumuri, strigăte tresărind violent ca în furtună acoperișuri” (Act de prezență). S-a spus că „mitologia cotidianului” instituită de V. ar trăda o „spaimă de vid”, o „teamă de absență”, anihilate (sau doar temperate) de o
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
El a mulțumit și a vrut să ridice mărul, dar acesta a început deodată să sâsâie .... și a luat-o la fugă. 2. Subliniază și analizează numeralele din text: 3. Alcătuiește câte o propoziție cu două dintre acestea. 4. Analizează verbele date: a mulțumit, a vrut, să ridice. 5. Găsește cuvinte cu sens opus: târziu, sălbatic, goi, alerga, râdeau, stăteau. 6. Găsește un cuvânt care să înlocuiască următoarele expresii: Se uită cu băgare de seamă. A umbla pe drumuri. 7. Desparte
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
din întuneric de peșteră apăru o arătare. 2. Formulează ideea principală a textului: 3. Desparte în silabe cuvintele: licurici, parte, deschisă, zgomot. 4. Găsește pluralul următoarelor substantive: ou, mahala, burier, ghid, mânz, băcan. 5. Scrie câte trei enunțuri cu: a) verbe care să arate acțiunea b) verbe care să arate starea c)verbe care să arate existența 6. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: dușman, cenușiu, șiret, silitor. 7. Alcătuiește un text cu titlul “În excursie” TESTUL NR. 7 1. Citește
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
arătare. 2. Formulează ideea principală a textului: 3. Desparte în silabe cuvintele: licurici, parte, deschisă, zgomot. 4. Găsește pluralul următoarelor substantive: ou, mahala, burier, ghid, mânz, băcan. 5. Scrie câte trei enunțuri cu: a) verbe care să arate acțiunea b) verbe care să arate starea c)verbe care să arate existența 6. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: dușman, cenușiu, șiret, silitor. 7. Alcătuiește un text cu titlul “În excursie” TESTUL NR. 7 1. Citește cu atenție textul: “Lizuca începu iar
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
textului: 3. Desparte în silabe cuvintele: licurici, parte, deschisă, zgomot. 4. Găsește pluralul următoarelor substantive: ou, mahala, burier, ghid, mânz, băcan. 5. Scrie câte trei enunțuri cu: a) verbe care să arate acțiunea b) verbe care să arate starea c)verbe care să arate existența 6. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: dușman, cenușiu, șiret, silitor. 7. Alcătuiește un text cu titlul “În excursie” TESTUL NR. 7 1. Citește cu atenție textul: “Lizuca începu iar a vorbi încet : Patrocle, eu cred
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
are decât să vie, mormăi cu dispreț Patrocle: am eu ac de cojocul lui. “ (Mihail Sadoveanu Dumbrava Minunată) 2. Formuleză ideea principală a textului 3. Scrie substantivele proprii din text: 4. Alcătuiți propoziții în care cuvântul vie să fie: Substantiv, Verb, Adjectiv. 5. Găsește cuvinte cu sens opus pentru: a glăsui, strălucitor, curat, delicat 6. Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru: fredonează, alene, speriat, cuvânt 7. Scrie cuvinte înrudite cu substantivul pădure (familia lexicală) 8. Scrie un text cu titlul “La
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
l-a observat. b) Separă pronumele personal și precizează persoana și numărul fiecăruia. Ex. Cosmin i-a anunțat telefonic pe părinții lui. i = pronume personal, persoana a III-a, numărul plural. 4. Trece de la timpul prezent la timpul trecut următoarele verbe. te strig te-am strigat ne telefonează ne-a telefonat ne salută nesalutat mă salută m-a salutat vă apreciez v-am apreciat îl caută l-am căutat o cunosc am cunoscut-o îi lasă i-a lăsat. 5. Povestește
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
potop, povară, crai. 3. Găsește expresiile din text cu ajutorul cărora se creează: Imagini vizuale, Imagini de mișcare, Imagini auditive. 4. Ce descrie Șt. O. Iosif în această poezie? 5. Dați titluri celor patru tablouri de poezie 6. Identifică și analizează verbele: “Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele lui lungi, trupul se legăna. Din când în când își udă pliscul. Uneori se oprește și se uită ispititor în fundul apei.” (Emil Gârleanu Mărinimie) s-a
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]