3,775 matches
-
moșii la Hârtop, a ajuns deputat în Divanul ad-hoc. Copiii boierului Țâțos, Davidel, Iacob, Gabriel, Jenică și Zinca au jucat un rol important în viață orașului Fălticeni, numărându-se printre personalitățile urbei. Familia Țâțos se înrudește cu o altă familie vestită, familia Millo. Dr. Gabriel Țâțos (1878-1927), licențiat al Facultății de Medicină din Iași, chirurg cu studii de specializare la Paris, un om de o aleasă cultură are, incepand cu 1938, un bust ridicat în orașul Fălticeni, în Piața 22 decembrie
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
un bust ridicat în orașul Fălticeni, în Piața 22 decembrie 1989. Statuia este opera sculptorului ieșean Richard Hette. Dr. Iacob Țâțos urmase medicină la Viena. A fost medic chirurg la Spitalul "Stamati". Se spune despre el că era un practician vestit și că alergau spre el pacienții în căutarea vindecării. Jenică Țâțos, stăpân de moșie la Șoldănești, un om cult, a condus în calitate de secretar alături de Virgil Tempeanu, președinte, "Liga Culturală" din Fălticeni. După plecarea lui Virgil Tempeanu la Universitatea din Iași
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
în 1745-1746. Raportul său către Curtea imperială din Viena menționează că în ținuturile Sibiului, Făgărașului și a Albei Superioare se mai resimt urmările nefaste ale mișcării lui Visarion Sarai. Printre corifeii lui Visarion, Olsavszky consemnează la loc de frunte, alături de vestitul popă Moise Măcinic din Sibiel și pe fostul popă unit din Racovița, Toma Dobra. Tot din această epocă tumultoasă a mai rămas și ""mărturisirea de credință"" a preotului racovicean Pavel: În 1750 urmează o nouă conscripție confesională comandată de vicarul
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
a asumat personal responasabilitatea pentru mutarea orașului. Atât în planurile lui Mausolus, cât și în cele ale lui Alexandru, Priene urma să devină un oraș model. Alexandru s-a oferit să plătească penru construcția Templului Atenei. Planurile templului aparțineau unui vestit arhitect al vremii. Exemplul dat de liderul macedonean a fost urmat de mai mulți cetățeni bogați ai regiunii și cele mai multe clădiri publice au fost construite cu bani privați, iar numele donatorilor au fost înscrise la loc de cinste Ruinele orașului
Priene () [Corola-website/Science/308898_a_310227]
-
lumină cade pe o oglindă pe verticală, formează un unghi de 30° și se reflectă de la punctul de incidență la 30 ° în direcția opusă pe verticală. După atestările arheologice, oglinda e un străvechi atribut al civilizației umane. Se presupune că vestita statuie ""Venus din Milo"" avea în mâini atributele frumuseții: un pieptene(sau un voal) și o oglindă. Se presupune de asemenea că Arhimede s-a folosit de niște oglinzi ca să utilizeze căldura Soarelui pentru a incendia flota romană, însă se
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
După moartea tatălui său, tânărul fiu de domnitor va pribegi, împreună cu mama și cu frații săi în Țara Românească, după care se vor așeza definitiv în Polonia. Învățătura și-o va începe în casa părintească, apoi o va continua la vestita școală a „Frăției” ortodoxe din Lvov (Lemberg) și la Academia Zamoiska din Zamosč. Acolo studiază limbile latină, greacă, slavonă și polonă, la care se adăugau discipline standard din vremea respectivă: gramatica, poetica, retorica, dialectica, teologia. A studiat în limba latină
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
care aveau rostul de a apăra Ortodoxia în fața prozelitismului catolic care a început să pustiască aceste pământuri imediat după "Unirea de la Brest-Litovsk" din 1596. Pune bazele unui colegiu, întâi la Lavra, apoi la Mănăstirea Bratska, din care se va dezvolta vestita Academie Duhovnicească de la Kiev în 1633. A pus la dispoziția Academiei și domeniile sale de la Rubejovka pe care le cumpărase încă înainte de călugărie. Semnează la 16 august 1628 declarațiile Sinodului Eclesiastic de la Kiev în care erau condamnați clericii care au
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
„” subîntitulată "Închinată lui Dedal, întemeietorul vestitului neam de artiști ai dedalilor" este prima poezie-elegie de Nichita Stănescu din volumul 11 elegii, apărut în 1966. Academicianul Eugen Simion afirma despre „” în 1978, Pentru Ion Pop (1980), autorul primei monografii a operei stănesciene, „Elegia întâia (...) reactualizează o «schemă
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
Erau cu el patriarhul Constantinopolului, Iosif al II-lea, împuterniciți ai patriarhilor de Alexandria și Ierusalim, mitropoliți, călugări și cler secular-între ei, învățatul Bessarion de Niceea, Marcu Eugenikos de Efes și călugărul Isidor, mitropolit de Kiev. Între laici, cel mai vestit era filosoful Gheorghe Gemistos Plethon din Mistra, care îi cunoștea pe împărat și pe frații săi de câțiva ani. În compania împăratului se afla li fratele său mai tânăr, Dimitrie, căruia îi fusese acordat titlul de despot în 1429. Dimitrie
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
el le-a încredințat cheile. Erau, de asemenea, bărbați din Genova, chiar dacă negustorii genovezi care trăiau în colonia lor fortificată de la Galata, dincolo de Cornul de Aur, nutreau speranța că, dovedindu-și neutralitatea, vor fi salvați, împreună cu proprietățile lor. Cel mai vestit dintre genovezi era Giovanni Giustiniani Longo, care a sosit la Constantinopol, ca voluntar, în ianuarie 1453, aducând cu el o companie de 700 de luptători. Era un oștean profesionist cu experiență și renumit pentru priceperea sa la asedii. Împăratul i-
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Giurgiu) - cu trupa Iorgu Caragiale, care îl descoperise la Giurgiu și îl angajase ca sufleour.“ Între anii 1870-1871 răzeșul Petrache-Liciu-Caia, bunicul marelui actor Petre Liciu, a construit Sala Roxy, primul local special amenajat pentru teatru. Aici va juca în 1876 vestita companie teatrală condusă de Fani Tardini și frații Alexandru și Ioan Vlădicescu. Mihail Eminescu fugar. "Cu trupa Fany Tardini a plecat de două ori. Prima oară acum, la sfârșitul lunii mai 1864, mânat de entuziasmul său tineresc și de primăvara
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
A fost arestat și condamnat. În închisoare a intrat în legătură cu diverse personaje certate cu orânduirea. La întoarcerea lui s-a oprit în codrul Gurandei să-și întâlnească prieteni din ocna. Aceștia formau o bandă de hoți printre care erau și vestiții Mazăre și Căsăndrel, spaimă codrilor Moldovei. S-a întors apoi acasă, unde Hareta i-a povestit toate mizeriile suferite de ea din partea jandarmilor, în tot acest timp. Coroi s-a ascuns vreo câteva zile, apoi într-o noapte a intrat
Haiducul Coroi () [Corola-website/Science/309381_a_310710]
-
lista originală de subscripție pentru construirea teatrului (1817), și afișele trupei G.A.Petculescu, prima trupă profesională din Ardeal și Banat. Viața muzicală a orașuiui ia avânt prin crearea Reuniunii de Muzică și Cânt cu sediul în clădirea teatrului. Muzicieni vestiți instrumentiști și soliști din țară și de peste hotare și-au ținut concertele aici. Nu trebuie uitată contribuția deosebită a Liceului "Dragalina" din localitate prin corul de elevi cu o veche tradiție. Nicolae Lighezan, întâi învățător, apoi profesor de muzică la
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
de Baden, azi Baden-Württemberg, Germania, în familia unui fermier. A fost botezat cu numele de Albin Netzhammer. A studiat începând din anul 1868 la școala elementară din Erzingen, unde a fost an de an premiant. A intrat de timpuriu în vestita mănăstire benedictină de la Einsiedeln, unde la 12 octombrie 1876 a devenit novice și a primit numele Raymund. În același timp, și-a continuat studiile la școala mănăstirească. A fost sfințit preot la 5 septembrie 1886 la Einsiedeln. După absolvire a
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
polivalentă Nr.2, liceu teoretic, cinematograf, 4 biblioteci, 2 farmacii, farmacie veterinara, oficiu poștal, secție de poliție, parc, stadion. În Cuhureștii de Sus, se află Conacul lui Ioan C. Bogdan și Biserica "Sfânta Treime", ultima a fost construită după proiectul vestitului arhitect Alexei Șciusev. Construcția a început în anul 1913 sub stăpânirea imperiului rus, finalizată în 1930, pe timpul României Mari și protejată de către sovietici datorită autorității pe care o avea în acele timpuri arhitectul Șciusev.
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
Briceni - 33 km, până la Chișinău - 265 km. Drepcăuții de azi denotă o denumire comună pentru câteva sătișoare mici, care pe vremuri se dezvoltau pe una și aceeași moșie mare de pe malul Prutului. Stâpânii lor se schimbau la fel de des, ca și vestiții călători, care treceau pe aici spre Iași sau de la Iași. Despre cătunul Ceabrău aflăm dintr-un hrisov de la Alexandru cel Bun și de la Iliaș și Ștefan Voievozi pentru fiii boierului Sandru, nepoți ai lui Cozma Sandrovici. Zălucea a fost satul
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
cele mai bune din România, îmbărcate în două garnituri de tren, se deplasează pentru a concerta trei țări europene. Mai întîi au vizitat orașele poloneze Lvov,Cracovia, Lodz și Varșovia, apoi au trecut în Cehoslovacia, unde au concentrat la Praga, vestita stațiune balneară de la Carlovivare, arăși Praga și Bruno. După ce au revenit pentru scurt timp în țară, acel colectiv numeros, care întrunea 750 muzicanți, a plecat în Siberia, vizitînd orașele Belgrad și Zagreb. „Concertele date în aceste țări, își amintește Moș
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
Documentele de arhivă vorbesc despre formarea și dezvoltarea social-economică a satului, prezintă indicii demografici. Locuitorii medievali ai satului aveau privelegii de la Ștefan Vodă cel Bătrîn. În a treia domnie a lui Gheorghe Duca (1678 - 1683), satul aparținea lui Miron Costin, vestit cronicar. Satul a avut o moșie mult mai mare decât astăzi. De-a lungul anilor pe această moșie au mai apărut (apoi au dispărut) și alte cătune și priseci, dar centrul a rămas vatra satului de astăzi, care pînă la
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
Costești și Cobani, vizavi de localitatea română Ștefănești, la o distanță de 36 km de or. Rîșcani, și 180 km de Chișinău. În trecut a fost punct vamal, în documentele vechi mai purta și numele Buteștii lui Stavru, fost boier vestit în ocolul Ciuhurului. In Valea Adâncă de aici se află un iaz cu o suprafață de peste trei ha. Din pădurea de pe câmpia Dereni bat la suprafață câteva izvoare cu apă minerală potabilă și curativă. Între stâncile de pe aceste meleaguri se
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
Brad. După câteva săptămâni a reușit să evadeze împreună cu alți conducători ai revoluției, trecând apoi în Transilvania, unde a stat până la mijlocul lunii februarie 1849. Acolo a vizitat taberele revoluționarilor români și pe prefecții lor: „ Solomon, Dobra, Buteanu și pe vestitul Iancu”, cum însuși mărturisește cu admirație într-o scrisoare către Nicolae Bălcescu. Exilul în Turcia, impus de înăbușirea revoluției, s-a prelungit opt ani și patru luni, timp pe care Ion Ionescu de la Brad l-a consacrat preocupărilor științifice, îndeplinind
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
bisericii unește pe vecie două mari personalități în destinul nostru național: ctitorul mănăstirii Ștefan cel Mare și cuviosul părinte Daniil, primul stareț al mănăstirii, unul din cei mai mari sfinți pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, sihastru și duhovnic vestit.O sfântă candelă aprinsă veghează mormântul Sfântului Daniil Sihastru de unde obștea mănăstirii ia binecuvântarea pentru slujbele de: dimineață, după-amiază, și de la miezul nopți.De mici proporții, cu plan trilobat, având turla cu boltă moldovenească pe naos, biserica face parte dintre
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
se află pe coasta de nord, iar la vest se ridică Anacapri. Turistul poate ajunge de la Capri la Anacapri după ce străbate 784 de trepte săpate în stâncă. La nord-vest de Anacapri se află cele mai mari atracții turistice ale insulei: vestita Grotă Albastră (în italiană "Grota Azzurra"). Insula este presărată cu monumente datând din antichitate, printre care se numără și vilele împăratului Tiberius. Capri a fost încă de pe vremea Imperiului Roman un loc de odihnă popular.
Insula Capri () [Corola-website/Science/304755_a_306084]
-
că, în scurtă vreme, acoperișurile ultimelor două s-au prăbușit, vitraliile s-au spart, orga și clopotele s-au topit (ultimele căzând peste ceasul din turn, distrugându-l), iar altarul și toate bunurile dinlăuntru au fost arse. A pierit și vestita bibliotecă a lui Johannes Honterus, plină cu incunabule și manuscrise vechi, și atelierele meșteșugărești împreună cu sculele și mărfurile depozitate. S-au numărat circa 300 de victime, iar pagubele materiale au fost imposibil de evaluat. Practic, întreg orașul a fost distrus
Istoria Țării Bârsei () [Corola-website/Science/304812_a_306141]
-
pasaj din Vechiul Testament (Cartea lui Moise) care spunea: Nu lăsa să trăiască vrăjitoarea sau femeia ghicitoare". Sfântul Scaun timp de sașe secole a emis circa 100 Bule Papale care condamnau practicile eretice. Seria bulelor culminează, în 5 decembrie 1484, cu vestita "Summis desiderantes affectibus", emisă de papa Inocențiu al VIII-lea, care a dat semnalul declanșării vânătorii. Inchizitorii dominicani, Jacob Spenger și Heinrich Kramer au publicat în 1486, cartea "Malleus maleficarum" (Lovituri împotriva vrăjitoarelor), care până anul 1520 s-a publicat
Vrăjitoare () [Corola-website/Science/304882_a_306211]
-
acorda un sprijin foarte generos pentru orfani și copii abandonați. În anii 1890 când a moștenit proprietatea de la Dolna Krupa ea a decis să creeze în parcul castelului un rozariu la castelul ei, care să poată concura cu cele mai vestite rozarii din vremea aceea, cel de la L' Haÿ-les-Roses din Franța sau de la Sangerhausen în Germania. Ea se ocupa personal de creșterea trandafirilor și participa personal la diverse experimente de ameliorare a speciilor. Crescători renumiți de trandafiri ca Peter Lambert, Wilhelm
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]