4,713 matches
-
exact cum s-o gestionez, adică eram deja o democrată în toată regulă, atât timp cât înțelegeam libertatea că pe o constrângere impusă de eul meu propriei mele personalități. Oricâtă libertate mi s-ar fi dat, eu tot n- aș fi spart vitrinele magazinelor, n-aș fi adus droguri in Piata Universității, n-aș fi strigat lozinci și nici nu mi-aș fi bârfit țară, pentru că în mine există de mult militarul de astăzi, disciplinat, riguros, onest, cu simțul datoriei față de țară. În
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
apărut să fie dintr-odată democratic. Să nu uităm, de asemenea, ca bielorușii sunt slavi, au trăit secole în șir sub o formă sau alta de dominație, iar în mentalitatea lor sindromul "tătucului" a rămas puternic. Apoi, Bielorusia a fost "vitrina" URSS spre Vest aici au fost făcute, pe timpul comunismului, investiții mai mari ca în oricare altă republică sovietică, iar nivelul de trai a fost relativ mai ridicat; în consecință, și nostalgia după vremurile trecute este mai mare. Întreaga economie este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Sute de ani, teritoriul numit azi Belarus, a fost sub stăpânire polono-lituaniană, apoi, din secolul XVIII, sub cea a Imperiului Rus. După revoluția bolșevică, până în 1991, a fost republică sovietică, ceva mai dezvoltată ca altele, pentru că era un fel de vitrină a URSS spre vest și pentru că tot tranzitul militar al acesteia (trupe, armament etc.) spre RDG și Polonia se efectua prin Belarus. Populația este slavă, strâns înrudită cu rușii, iar limba aparține, de asemenea, grupului de limbi slave. De altfel
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
foarte bine că Bielorusia înseamnă, de fapt, Rusia Albă și alcătuia, în mentalul istoric al populațiilor din zonă, un corp comun cu celelalte două Rusii: Rusia Mare (Velicorusia) și Rusia Mică (Malorusia Ucraina). RSS Bielorusă era pe vremea URSS o "vitrină" a Uniunii în Vest, iar o mare parte a tranzitului îndeosebi militar spre țări socialiste ca Polonia și Cehoslovacia se făcea prin Bielorusia. Aici Moscova investea mai mult, iar dezvoltarea economică a republicii era superioară majorității celorlalte republici unionale; de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
altele. În limba portugheză, influența franceză s-a produs în mai multe etape, începînd cu secolul al XII-lea, cuvintele pătrunse fiind dintre cele mai semnificative pentru viața modernă: abandonar, blusa, borne, chique "elegant, șic", chanceler "cancelar", envelope, instalar, jardim, vitrina etc. Limba română a primit primele cuvinte din franceză abia în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, dar această limbă romanică a devenit principala sursă a împrumuturilor spre jumătatea secolului al XIX-lea, avînd pînă astăzi un statut privilegiat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
când trec decenii fără ca critica să te studieze și cartea să te amintească, se naște îndoiala de sine, cea mai cumplită boală.” George Călinescu 17. „Cărțile sunt viața surprinsă în ceea ce are ea mai acut.” George Călinescu 18. „Să spargem vitrinele în care nu se află o carte românească.” George Călinescu 19. „O critică defavorabilă nu e de natură să facă plăcere autorului unei cărți; este un lucru ușor de înțeles. Dar ca un autor să nu încerce a gândi că
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
carte necitită e o cupă care nu a cunoscut mirosul vinului, ori niște buze adolescentine neînfiorate încă de sărut.” Vasile Ghica 581. „Orice carte este o victorie: gen Salamina sau a la Pirus.” Vasile Ghica 582. „O carte îngălbenită în vitrină e ca un templu năruit.” Vasile Ghica 583. „Sunt cărți pe care nu le pot deschide nici halterofilii.” Vasile Ghica 584. „Există un paradis în care mulți oameni vor să intre. Cel al cărților.” Vasile Ghica 585. „O carte valoroasă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
iunie 2011, online la http://www.realitatea.net/ amenintarile-si-pretentiile-udmr-la-regionalizarea-pdl-nu-credem-ca-premierul-vrea-sa-pice 843770.html, accesat aprilie 2013. 15 Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, op.cit., pp. 84-86. 16Asociația Academia de Advocacy, Regionalizarea României De ce? Sinteza audierii publice, online la http://advocacy.ro/node/695/subpage/755#vitrina, accesat aprilie 2013, pp.4-5. 17 Idem, p.16. 18 Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Regionalizare. Așteptări, frici și iluzii, online la http://www.ires.com.ro/articol/222/regionalizare--a%C8%99teptari,-frici- %C8%99i-iluzii, accesat aprilie 2013
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
înafara lui, departe de grijile pământești și parcă, de Pământul însuși. Oamenii încă își mai spun „La Mulți Ani !” când se întâlnesc, își fac încă urări pentru Noul An, pe ici pe colo mai stăruie câte un brăduț împodobit prin vitrina vreunui magazin de cartier, sclipind din toate beculețele de fericire că lumea încă nu l-a uitat. Timidă, prin tramvaie, mai răzbate vreo colindă. Parcă și jurnalele de știri sunt zilele acestea mai puțin belicoase decât altă dată, mai moderate
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
E. Lovinescu, noi, netăiate. Librăria Athanase Gheorghiu, fostă Socec -, din Piața Unirii, era locul de întâlnire al lectorilor de toate vârstele. Proprietarul marii librării, Athanase Gheorghiu, personaj scund, animator delicat, asigura generos apariția Jurnalului literar al lui G. Călinescu. În vitrinele cunoscutei librării, spre strada Cuza Vodă, se aranjau frecvent montaje de manuscrise, de fotografii și alte documente, pentru a marca fie apariția vreunei cărți, fie vreo vizită a unei personalități de peste hotare (bunăoară violonistul Jacques Thibaud, amic al lui G.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cartea, mereu amintită, există, se înalță, zidește punți. Ne-au sosit noi prieteni. Împărăția noastră ține doar de această lume, emblemă de toamnă a Iașului încă romantic. Și fenomenul nu se oprește aici. Cercul se mărește, cărțile etalate în lumina vitrinelor se înmulțesc. Încerc și eu o replică tot cu rimă: "De la Solomon la Sapho, de la Homer și genialul Will/ La cartea vieții de cultură omul în răsfăț subtil/ Devorantă pasiune, colecții, ediții princeps, în marea artă/ A luxului de rarități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
țăran/ Și-n surpare lacrima și-o frânge/ Că țăranul e-un muzeu contemporan?". Totul se încheie cu versuri recitate de poeții lansați, deși tristețea lor, bine ascunsă sub coaja umorului sarcastic, plutea ca o ceață compactă. Lăsăm în urmă vitrinele cu cărți, într-un colț manuscrise și ediții mai vechi, parcă și niște miniaturi medievale, importante achiziții dar și tipărituri proprii pe colecții ale editurii din Dealul Copoului, cu teii încă plini de flori miresmătoare. LUMINA CETĂȚII Atmosfera lirică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
lui Shinya) și Cristina, am făcut curățenie în apartament, iar Shinya și angajații săi la birou. Pot spune că n-a rămas niciun colțișor neatins sau neaspirat. A fost obositor, dar util. Mi-a făcut plăcere să șterg bibelourile din vitrină. O atenție deosebită i-am acordat colțului cu icoane din România, care este un mic „altar”... amenajat de Cristina în living. În paralel s-au spălat perdele, draperii, lenjerii de pat, îmbrăcăminte. Hainele lui Shinya și uniformele lui Dimi au
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
literară. Te-aș întreba mai întâi cum este să fii femeie-poet într-o lume a bărbaților-poeți? E bine, e și bizar. Chestie de gust. În fond, bărbații-poeți sunt un fel de femei-poeți, numai că au barbă. Au rezervația lor, au vitrina lor, au statuile lor, unde pot fi admirați, adorați, periați, mai ales de către femei. Reciproca nu este valabilă. Însă, ținând cont de faptul că lor le lipsește o coastă și adesea chiar și o doagă, totul e sub control. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
3 dolari față de 2 dolari cât obișnuiam să plătim În orașele mici, dar e de o curățenie și un confort ce depășește pe celelalte. E condus de proprietar cu soția. Două femei vin zilnic pentru câteva ore. Prețurile afișate În vitrine ne Îndeamnă să facem multe cumpărături. De aici continuăm drumul spre sud. Străbatem o regiune de văi largi prin care vedem turme de oi. Șoseaua de beton urcă pe creste Înalte, de unde putem admira panorama regiunii. Pe o creastă, o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e George Washington University Înființată În 1821. În 1936 avea 6.000 de studenți. Mai sunt apoi Howard University, frecventată de mulți negri, apoi Catolic University și American University. Parcurgânt străzile suntem atrași de o mare firmă: Roumanian Restaurant, În vitrina căruia sunt două păpuși În costume naționale ardelenești. Seara ne Înființăm acolo; cerem mititei, de care patronul face mare caz. Dar ni se oferă grosotei, destul de lungi. Fetele ce servesc vorbesc prost românește. Patronul e evreu ardelean, și e vesel
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cel puțin. Întâlnirile au loc într-o încăpere vastă, cu mobilier vechi: o masă ovală pe un mijloc aproximativ, înțesată de cărți - sahaj sau de specialitate (surorile sunt profesoare de limba română); stând pe canapea, în față, un dulap cu vitrină - aici este amenajat altarul Mamei (un tablou mare, bețișoare fumegânde, lumânări aprinse, prăjiturele); în dreapta, o bibliotecă în același ton cu restul mobilierului - adică marcată de patina timpului - ale cărei titluri n-am reușit niciodată să le parcurg din cauza multitudinii lor
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
am perceput-o din primul moment. Din partea dreaptă a canapelei, radiocasetofonul emite în atmosfera puțin arhaică, frumoasa, liniștitoarea și penetranta muzică a lui Shri Krishna. Într-o altă notă, una de nou, de data aceasta, în față, lângă dulapul cu vitrină se află computerul de la care s-au transmis online atâtea și-atâtea mesaje pe sahajnetro. Nu poți să nu te simți bine aici! De fiecare dată vin cu inima deschisă, pentru că găsesc inimi deschise. Aici, în fiece sâmbătă seara se
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pe ambele părți. Lumea pestriță se mișca sinuos în ambele sensuri și soarele vesel și cald ne mângâia și ne scălda într-o baie de lumină. Făceam echipă cu două fete din Slatina și cu băiețelul uneia dintre ele. La vitrine doar căscam gura, căci buzunarele erau... goale! Am admirat, pentru început, o expoziție de artă plastică în aer liber; nu, nu erau kitsch-uri! Câțiva artiști își mutaseră simezele direct în stradă... Erau astfel mai aproape de sufletele celor pentru care
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
am săturat cu oferta de fructe (gratuită și... vibrată!) venită de la Mukesh, căruia îi întorc toată recunoștința mea. În noaptea (ce parcă nu se mai sfârșea) ce a urmat, ne-am plimbat îndelung privirile pe rafturile inundate de lumină ale vitrinelor încărcate cu felurite suveniruri (sincer, mai nimic nu m-a impresionat: virau, majoritatea, spre kitsch), ciocolate mari și foarte mari, țigări, băuturi alcoolice și nonalcoolice, caviar, modă, cărți poștale ilustrate, CD-uri, reviste etc. - totul foarte, foarte scump. Ramin. Aceeași
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
orientate spre Spirit. Iar motorul este tot MARELE KUNDALINI care, odată trezit, îmi orientează automat atenția spre interior, spre simțirile și trăirile subtile ce vin dinspre mine și nu de aiurea. Este ca și cum un școlar admiră o bicicletă strălucitoare în vitrină, iar mama îl scutură de mână și-l trezește la o realitate mai dură pentru el, dar necesară și obligatorie: temele. La fel și pentru mine: mai importantă decât luxoasa mașină de pe stradă a devenit bucuria Spiritului, profunzimea bucuriei Spiritului
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
aduceam unii pe alții la redacție și toată lumea gândea așa. După Revoluție am aflat că aveam și noi, ca toată lumea, securiști, dar, una peste alta, n-o să știm niciodată dacă nu cumva eram lăsați - știți cum era ! - ca să existe o „vitrină“, mai ales din cauza proximității față de URSS... V.A. : Eu nu prea cred în povestea asta cu „vitrina“, cum că era în propaganda comunistă și o ferestruică menită să păcĂlească Occidentul că ar exista o oarecare relaxare politică. Dimpotrivă, cred că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
noi, ca toată lumea, securiști, dar, una peste alta, n-o să știm niciodată dacă nu cumva eram lăsați - știți cum era ! - ca să existe o „vitrină“, mai ales din cauza proximității față de URSS... V.A. : Eu nu prea cred în povestea asta cu „vitrina“, cum că era în propaganda comunistă și o ferestruică menită să păcĂlească Occidentul că ar exista o oarecare relaxare politică. Dimpotrivă, cred că erau și niște tipi care din poziții de comandă o făceau pe naivii, cu riscurile de rigoare
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ca atare, nu are de ce să ne ceară să-l respectăm și noi. Eu sunt convinsă că ei au făcut un pact și că noi nu l-am respectat. Asta e părerea mea că s-a întâmplat. III. Democrație de vitrină sau populism ? România : mod de folosire • Iluziile au luat sfârșit • Presa independentă contra FSN • Reinventând dictatura proleta‑ riatului • Erorile opoziției sunt antologice • De ce România nu e Polonia • PĂrinții adoptivi își revendică copilul rătĂcitor V.A. : Am recitit editorialele dumneavoastră din
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dorea lumea ostilă democrației la noi : dispariția deținuților politici din politică și intrarea lor în patrimoniu, că deți‑ nuții politici sunt foarte buni dacă sunt morți. Nu mai sunt aici să ne deranjeze, devin niște strămoși buni de pus în vitrină. Cam asta s-a realizat cu moartea lui Coposu. Trebuie zis, pe de altă parte, că, deși Coposu e un mit și un model moral, a fost complet ineficient în a construi un PNȚCD care să conteze. El era anturat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]