37,159 matches
-
emisă. Astfel, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, art. 115 din Constituție consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă realizându-se printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub control parlamentar. ... 22. În ceea ce privește critica potrivit căreia se încalcă principiul securității raporturilor juridice, ca urmare a faptului că nu se reglementează precis cuantumul elementelor salariale
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub control parlamentar (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
a Guvernului nr. 103/2013 dispun în sensul neaplicării valorii de referință și coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. Aceste prevederi legale fac inaplicabile dispozițiile Legii-cadru nr. 284/2010, dar nu în sensul contracarării voinței legiuitorului, ci în sensul protejării dreptului la salariu, ca drept fundamental, astfel ca implementarea unui nou sistem de salarizare să nu conducă la diminuarea drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale plătite din fonduri publice. În consecință, Curtea a constatat
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
i) din Legea nr. 7/1996], sunt introduse o serie de categorii de detentori apți să încheie procesul-verbal de vecinătate. În practică aceste persoane pot fi detentori precari ai terenului învecinat, persoane care dețin un lucru stăpânindu-l fără intenția sau voința de a efectua această stăpânire pentru sine, de a se purta ca proprietari sau ca titulari ai altui drept real, iar aceste persoane încheie în mod valabil aceste procese-verbale, afectând în mod iremediabil drepturile adevăraților titulari ai dreptului de proprietate
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
de funcții bugetare «Sănătate și Asistență social㻓 - la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și a unor categorii de personal didactic/de îndrumare/de control din învățământ. ... 18. Susține că, în mod neechivoc, voința legiuitorului, configurată în normele juridice criticate, se întemeiază pe imperativul izvorât din complexitatea circumstanțială a momentului. În acest context, susține că amendamentele aduse în cadrul dezbaterilor parlamentare asupra proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022 au
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
legiuitoare prin cele două comisii sesizate în fond și a deputaților/senatorilor prezenți la dezbateri. Răspunderea pentru efectele juridice și sociale ale normei juridice adoptate de Parlament îi revine acestuia, în timp ce Guvernul este responsabil pentru modul de executare a voinței legislative a Parlamentului exprimate prin actul de legiferare, prin transpunerea acestuia în administrația publică. - ... 27. În considerarea celor arătate, apreciază că principiul constituțional al legalității, presupus a fi încălcat, a fost pe deplin respectat de Parlament în procesul de adoptare
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
și combaterea violenței în familie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2018, având următorul cuprins: – art. 4 alin. (1) lit. b): „(1) Violența domestică se manifestă sub următoarele forme: [...] b) violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
membre. ... 20. Aplicând aceste considerente la textele de lege criticate, Curtea observă că art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 217/2003 definește violența psihologică ca formă a violenței domestice, enumerând modalități de exercitare a acesteia, cum sunt: impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
materie primă a procesatorilor din industria alimentară și satisfacerea nevoilor consumatorilor cu produse agroalimentare, se impune instituirea unui cadru legal în vederea obținerii de informații exacte și complete privind stocurile de produse agricole din depozite“. ... 44. Așadar, este neechivoc că voința legiuitorului, configurată în normele juridice în discuție, se întemeiază pe imperativul izvorât din complexitatea circumstanțială a momentului, nevoia de asigurare a securității alimentare, coroborată cu satisfacerea interesul public general. În acest context, reglementările cuprinse în legea criticată derivă inclusiv din
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
Curții Constituționale nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragraful 74). ... 124. Prin urmare, o asemenea calificare determină concluzia că legea reprezintă cea mai înaltă formă de voință juridică și, ca o consecință a acestui rol, toate celelalte acte juridice trebuie să îi fie subordonate. ... 125. De asemenea, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat deja în privința efectelor unui act normativ adoptat în
DECIZIA nr. 11 din 20 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266808]
-
dreptul lucrătorilor culturali profesioniști de asociere în alte asociații sau uniuni de creație constituite sau care vor fi constituite sau dreptul la libera asociere în orice alt scop. Articolul 28 (1) Pentru constituirea unei asociații profesionale este necesar acordul de voință liber exprimat al unui număr de cel puțin 30 de lucrători culturali profesioniști din același sector de activitate culturală sau creativă. (2) Niciun lucrător cultural profesionist nu poate fi constrâns să facă sau să nu facă parte, să se retragă
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 21 din 5 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266709]
-
domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale (se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 157 din 13 mai 2020). Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a legifera în acest sens este un act de voință al Parlamentului, iar, în virtutea textului constituțional menționat, Parlamentul are competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. ... 22. Pentru aceste motive, se susține că prevederile legale criticate întrunesc exigențele de precizie, previzibilitate și claritate, cerințe
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
suprimarea surselor independente de informații în combinație cu dezinformarea. Interferența străină în spațiul informațional, adesea efectuată ca parte a unei operațiuni hibride mai ample, poate fi înțeleasă ca eforturi coercitive și înșelătoare de a perturba formarea și exprimarea liberă a voinței politice a indivizilor de către un actor de stat străin sau agentul acestuia“. ... 135. Cu privire la sensul noțiunii de „știri false“, aceasta nu este definită legal, aspect ce indică intenția legiuitorului de a-i fi conferit expresiei anterior menționate
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
al României, Partea I, nr. 471 din 1 iulie 2003). Totodată, instanța de contencios constituțional a reținut că dispozițiile din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 „au menirea de a asigura realizarea efectivă a salubrizării localităților, dincolo de voința fiecărui individ. Fiind un serviciu de interes public, ar fi inadmisibil ca acesta să fie lăsat la libera apreciere a individului, care [...] pot fi de acord sau nu ca prestarea acestui serviciu să fie realizată de un anumit operator, punând
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
constatării caracterului ilicit al faptei prin dispozitivul hotărârii și respingerii acțiunii în pretenții ca prescrisă sau ca neîntemeiată, după cum există și posibilitatea admiterii ambelor capete de cerere. ... 41. Acest raționament juridic este valabil pentru ipoteza în care este neîndoielnică voința reclamantului de a învesti instanța cu un capăt de cerere distinct având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei. ... 42. În schimb, dacă referirea la caracterul ilicit al faptei reprezintă doar expresia voinței reclamantului de a antama o condiție a
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
valabil pentru ipoteza în care este neîndoielnică voința reclamantului de a învesti instanța cu un capăt de cerere distinct având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei. ... 42. În schimb, dacă referirea la caracterul ilicit al faptei reprezintă doar expresia voinței reclamantului de a antama o condiție a răspunderii civile delictuale, menită a asigura obligarea celeilalte părți la plata despăgubirilor, se va considera că acțiunea are un singur capăt de cerere având ca obiect pretenții. ... ... VII. Opinia judecătorilor-raportori 43. Judecătorii-raportori au
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
III, capitolul 5 al Constituției, în cadrul secțiunii 1 cu denumirea marginală „Administrația publică centrală de specialitate“, legiuitorul constituant a inclus în cadrul acestei categorii, printre altele, forțele armate. Astfel, potrivit art. 118 din Constituție: (1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
lege pentru autor. ... VII. Dispoziții legale incidente Constituția României, titlul III, capitolul V, secțiunea 1 „Administrația publică centrală de specialitate“ Articolul 116 Structura (1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului. Articolul 118 Forțele armate (1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
secțiunea 1 cu denumirea marginală „Administrația publică centrală de specialitate“, art. 116 alin. (1) se referă în mod generic la ministere care „se organizează numai în subordinea Guvernului“ și în art. 118 la „forțele armate“: (1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
publice în temeiul unor contracte de concesiune sau cel în care administratorul judiciar în cadrul unei proceduri de insolvență este o persoana juridică. În primul rând, în analiza dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal, trebuie pornit de la voința legiuitorului exprimată în expunerea de motive a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în care se arată că s-a optat „pentru asimilarea cu funcționarii a persoanelor fizice care exercită o profesie de interes public pentru care este necesară o
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
publică ce le-au fost delegate printr-un act al autorității statale competente și sunt supuse controlului acesteia, ceea ce justifică asimilarea lor cu funcționarii“. Se constată, așadar, că, în privința persoanelor care pot avea calitatea de funcționar public asimilat, voința legiuitorului este clară, neechivocă, acestea fiind persoanele fizice ce îndeplinesc în mod cumulativ două cerințe obligatorii: să exercite un serviciu de interes public și să fie învestite cu îndeplinirea respectivului serviciu public de către o autoritate publică sau să exercite
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
din Codul penal (1969), persoana juridică nu poate fi autor al infracțiunii de abuz în serviciu (Decizia penală nr. 386/A din 7 noiembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală). Ca atare, astfel cum rezultă atât din voința explicită a legiuitorului, cât și din jurisprudența obligatorie a instanței supreme și din deciziile instanței de contencios constituțional, împrejurarea că o persoană juridică prestează un serviciu de interes public pentru care a fost învestită sau este supravegheată/controlată de o autoritate
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
opțiuni și prelungiri menționate în mod explicit în documentele achiziției. ... ... 9. În anexă, la capitolul 3, punctul 3.8 se modifică și va avea următorul cuprins: 3.8. Ofertă - document prezentat de operatorul economic în cadrul procedurii competitive prin care își manifestă voința de a se angaja din punct de vedere juridic într-un proces de achiziție și care conține informații tehnice și financiare despre produse/servicii/lucrări ofertate. ... ... 10. În anexă, la capitolul 4 punctul 4.1, tabelul se abrogă. ... 11. În anexă, la capitolul
ORDIN nr. 1.354 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266717]
-
prin Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018, a precizat că Parlamentul are, de principiu, obligația constituțională de a legifera în orice domeniu și în privința oricărui raport juridic reflectat din viața socială, economică, culturală, juridică a statului, deținând, prin voința Adunării constituante, monopol de legiferare. ... 22. Consideră că stabilirea criteriilor de selecție a membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare nu poate fi reținută ca argument de neconstituționalitate, fiind mai degrabă un aspect de oportunitate, în care Parlamentul, în calitate
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
nicidecum să determine schimbarea, prin diminuare, a numărului de ani de experiență profesională relevantă în materie. ... 54. În aceste condiții, redactarea rezultată în urma reexaminării solicitate de Președinte are valoarea unei noi prevederi adoptate de Parlament, care denotă o nouă voință politică, exprimând o altă viziune decât cea cuprinsă în legea adoptată inițial. În același timp, Curtea remarcă faptul că această modificare poartă asupra unui aspect care nu a fost vizat de cererea de reexaminare, fără ca această schimbare de concepție
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]