5,010 matches
-
învălmășească și îmi este foarte greu să le astâmpăr. În urma mea simt călcătură de om vlăguit. Pași târșiți. Încerc să-mi întorc privirea pentru a mă dumiri despre ce este vorba, dar nu știu de ce amân mereu acest lucru. Mă zbat între dorința de a afla cine îmi calcă pe urme și renunțare. Îmi adun totuși voința și întorc fața. Descopăr că nu e altcineva decât o bătrână, care pășește cu greutate aburcându-și mereu o traistă pe umăr. O privesc cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mai puțin de gândul ca acele fapte să fie scrise cu de amănuntul, dar diacul trebuie să le însemneze... Încerc s-o urmăresc pe bătrână cât pot de atent, dar pleoapele îmi devin din ce în ce mai grele și... mi se închid. Mă zbat între vis și realitate... ...Nu după multă vreme, prin fața ochilor pornesc să se strecoare imagini; la început ca niște umbre pe un perete alb, apoi capătă înfățișări adevărate de oameni și cai...Aud aievea tropot de cai, zăngănit de arme
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
așa pe neașteptate. Trebuie să fie cineva prin preajmă...Nu după multă vreme, m-a cuprins o stare de moleșeală, ca cea din preajma somnului. „Poate sunt obosit.” - am gândit eu, căutând să-mi țin atenția trează. Atâtea emoții...În timp ce mă zbăteam între vis și realitate, am auzit glas de femeie, cunoscut: „Conașule, stai liniștit și mă ascultă. Întâi vreau să-mi spui dacă îți place când te găsești în preajma lui vodă.” „De unde vorbești?” am întrebat aerul din jurul meu. „Sunt aici lângă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
priveau spre mine. Am avut impresia - pentru o clipită - că ele încearcă să mă liniștească: „Stai pe pace. El e moșneagul Martin. Îngăduitor și cuminte ca o oaie.” Această părere a venit ca o mângâiere pentru inima mea, care se zbătea să iasă din piept. În cele din urmă, m-am liniștit. Prudent, însă, m-am retras totuși la o distanță potrivită, de unde îl urmăream pe „moșnegul Martin”, care moșmolea prin zmeuriș. Până la urmă, am uitat de el și am colindat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
se cuvenea. Mai anevoie era de găsit formula. Achiziția unei case era o bună ocazie. Rim era, deci, sârguitor la acea idee. Zăpăcise pe Lina cu tirania lui de bolnav, o șicanase în afecțiunea ei pentru Lenora Hallipa, ce se zbătea într-o mare criză conjugală, și strigase împotriva lichelei de Lică, ce trăia pe spinarea lor și pe care-1 amenința că-1 va da afară ca pe un cerșetor, fiindcă nu se putea ști dacă într-o zi nu va fura
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
împotriva lichelei de Lică, ce trăia pe spinarea lor și pe care-1 amenința că-1 va da afară ca pe un cerșetor, fiindcă nu se putea ști dacă într-o zi nu va fura! Lina, asurzită de refrenul permanent a! "casei", zbătută între pretențiile lui Rim și între pretențiile lui Lică, deprins să fie alimentat, adoptase, în sfârșit, proiectul cumpărării. In fond ea se temea de acea achiziție; econoamă și fricoasă, nu cuteza să riște tot ce avea, dai- consimțise pentru a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Atât timp cât fusese trecut la rubrica luxului necesar, totul mersese bine, dar la primul conflict Maxențiu se vedea constrâns. Cunoscu acum noi tragedii: avu gânduri de furt, proiecte absurde de a-și procura bani. Un Maxențiu imaginar, escroc și tâlhar, se zbătu cu cel nevolnic și cinstit. Sfârși prin a demasca doctorului Răut mizeriile lui de soț-eonsorte. Doctorul, prudent, socoti că, deoarece bolnavul nu poate pleca, ce] mai bun lucru e să dureze cât mai mult pe loc. Cercă deci să-1 convingă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
României pe plan internațional dispărută. Criza economică nu a făcut decât să agraveze relele care au precedat-o. Incompetenți, nu au știut să atenueze șocul crizei ce ne-a lovit. Dacă România profundă (a celor mulți și cinstiți n.n.) se zbate în dificultăți și deznădejde, clasa politicianistă prosperă: case peste case (politicianiști cu patru, cinci, șase locuințe; te întrebi ce vor fi făcând cu ele?), vile în țară și străinătate, mașini de lux, etc. Acum, vedem că politica este mijlocul cel
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
obținut de la Primărie și un sediu, pus la punct cu multă trudă, dezvoltând activități de înscriere în istorie a jertfei românești anticomuniste ca și acțiuni de întrajutorare a soțiilor și rudelor celor oprimați în lunga noapte comunistă și care se zbat în grele condiții sociale. Arhivele Ministerului Apărării Naționale dețin doar o parte din documentele asasinatelor și condamnărilor comuniste, întrucât felul de a acționa bolșevic era secretos prin definiție. Sunt fapte. Sunt istorie vie cu mai mare putere decât a cuvintelor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
superiorizare în devenirea noastră, nu putem ocoli această cale directă, ziditoare, dătătoare de puteri nestăvilite. Ne-a învățat Socrate, ne învață Hristos să luptăm cu sinele aluvionar întru salvarea celui divin. În zilele noastre, cu toate păcatele în care ne zbatem și în care atâția rătăcesc, neamul românesc beneficiază de un impresionant număr de duhovnici, majoritatea trecuți pe sub talpa iadului închisorilor comuniste și a căror listă nu o prezint aici, dar trebuie să citez pe cel care ne repetă și prin
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
plan moral, sentimental [...] Dar factorul hotărâtor care m-a susținut și mai mult a fost FAMILIA care, cu acea dragoste deosebită ce mi-a oferit în permanență, m-a făcut să simt că viața este frumoasă, că merită să te zbați și să lupți mereu cu dârzenie, că optimismul ce-și face loc în om îl face să treacă mai ușor peste unele piedici și necazuri de care nimeni nu e scutit.(p.102-103) Jurnal al unui om împlinit până la fericire
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
și s-o repună la arest.Tot alergând cu ochii pe sus, după traiectoria pe care o realiza,musca, n-a observat un fotoliu, de care, când s-a rostogolit, venind cu ceafa de chiuvetă, căzând cu fața în sus, zbătându-se nițel, cam cât un cocoș, lovit de securică, pe butuc, s-a liniștit definitiv. Reintrând, Nuța,în cameră, a rămas năucită. Nuțu - mort, ca de când lumea! A ieșit. S-a dus la vecini. I-a chemat. Le-a explicat
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
aceiaîși puneau în evidență, ei între ei, batjocoritoarea viață de huzur, pe care o duceau, ca într-un cerc închis,în cercul mare al vieții de obidă, de umilințe și de jafuri, pe față și pe sub față, în care se zbătea, poporul, numit, atât de mărinimos, ROMÂN! Zi și noapte, din interiorul acestei clădiri făcute, ingenios, numai din lemn subțire, cu talent ornat, ieșită, din toate punctele de vedere,în evidență, DISCOTECA BINGO trona,în buricul localității, ca nimic altceva, pe
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Așa, că, numără-mi repede tot. Nu ne întârzia. N-auzi? Și,în vreme ce rostea aceste ultime cuvinte, o tot apăsa, pe gât,încât, bătrâna începu să horcăie. Din cauza sufocării. Hai, nu te mai preface! Banii! Cât mai iute, banii! Se zbate, de două-trei ori, scurt și nervos, după care se nmoaie, ca o cârpă udă. Și, chiar că este și udă, de transpirație, transpirația morții, care puse,în următoarea secundă, stăpânire, pe ea. Deschide ușa și fratele geamăn, de dincolo. Cât
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Fiindcă l-am terminat. Cum, pentru numai două amărâte de milioane, să omori, un ditamai ghiuj? Și-l trântește, cât de tare poate, cu capul de betonul peretelui. Capul geamănului devine o puternică cișmea arteziană, de sânge. Se rostogolește, se zbate, puțin, după care, sucombă. Speriat, se precipită, criminalul, dulcele prim;îl buzunărește, rapid. Nu găsește nimic. Iese, pe scări. Afară căzuse un ger cumplit. Umiditatea de pe trepte se transformase într-un polei nemilos. Dulcele alunecă. Și se rostogolește, și se
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
jos în sus, de la gât la glezne și de la glezne la gât, de la sâni până la fese și de la fese până la sâni, de la burtă la șale și de la șale la burtă. Și iar. Și iar. O văd, o simt, cum se zbate,într-un tremur abea perceptibil.Și simt, și cât îi este de bine. Apoi, coboară într-un somn profund și liniștit. Ca liniștea din miez de codru. Ori din vioara de aur a gândului. Ori din sipetul împovărat cu frumuseți
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
întoarse spatele și-i arătă lui Voicea doar ceafa cu cârlionți cărunți. Namila ridică găleata deasupra capului și, furios, o răsturnă în creștetul moșului, îndesându-i-o ca pe o glugă. Agitând ca o găină tăiată brațele scurte, bătrânul se zbătu și dădu să se întoarcă dar, înecat, se prăbuși în iarbă. Beat, tăietorul râdea gros. Căpitanul scoase un sunet răgușit : - Ne ! Simțindu-l pe bătrân în puterea sa, Voicea făcu treaba cu temei. Cu hotărârea pătimașă care da trăsăturilor lui
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Surveni o emoție familiară, terifiantă. Putea simți cum emoția deștepta reflexe îndepărtate ale sistemului său nervos, ca pe un început vechi al unei panici periculoase copilărești, un produs al zilelor lui oribile anterioare, când era o ființă chinuită. I se zbăteau mușchii feței. De trei ori înghiți în sec. Apoi, cu un gest rigid, salută și el. Se așeză după ce se îndreptă în grabă spre capul mesei. Clane așteptă până când se așezară și ei, apoi ceru rapoarte scurte despre trupele disponibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
mi pasă de el? Cine e el ca să-mi pese?“ Victor se ridică și se-ndreptă către ușă, fără să mai vadă cum Ingrid se prăbușește, cu sânii goi, pe pat, cum mușcă perna um plând-o de salivă, cum se zbate, cum zgârie cu un ghiile cearșaful. Ajuns acasă, băiatul stătu multă vreme la fereas tră. Privea cal canul casei de vizavi, coșcovit și bătrân, ce abia se mai ținea în picioare, prins cu scoabe ruginite. O lumină galbenă se-ntindea
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
partidul lui Traian Băsescu și-a asociat la guvernare pe reprezentanții etniei maghiare, mintea acestui om, care gândește doar în momente de mari sărbători a luato razna. Pentru a-i îndepărta pe români de la marile probleme sociale în care se zbat, Traian Băsescu a pus în discuție , în procedură de urgență, regionalizarea României, fără de care nu vom putea să avansăm pe treptele Uniunii Europene. În acest fel, a redeschis problema autonomiei Ținutului Secuiesc, a împlântat din nou pumnalul în inima României
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93377]
-
dar, când e cazul, nu trebuie neglijat nici acest aspect). Adevărul nu-ți este niciodată servit pe tavă: Poftiți, domnu’ sau tovarășu’, serviți extras de adevăr, concentrat de adevăr ori adevăr în stare pură!? Pentru adevărul tău trebuie să te zbați și să te bați. Oricând și cu oricine. Faptul că am devenit un nume și în literatură îmi conferă dreptul, dar și obligația de a spune adevărul, sigur, cu mijloacele locale și harul ce-i stau scriitorului la îndemână. Nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
patriarhale porți de lemn Pe când blajine Tunete îți dau fiori. Tăcerea odăii se răsucește-ncet în sine, Uimită Umbra se rătăcește, sfioasă, în lumină Și´apoi sărută întristate Nopți senine Descătușată-n chinuri sub maldăr de rășină. Timpul, istovit, se zbate, năruit, în nemișcare Clipa nezămislită e amăgită în surghiun, Iar Universul rătăcit, se zbenguie fără suflare În mintea scăpărătoare a unui biet nebun. Pe malul lacului, străvechi, de secetă ucis, Nălucile Rusalcelor nu contenesc în joc Și cum Ursita crudă
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93386]
-
niște degete, penele înclină pasărea în unghiul vântului. Capul roșu-sângeriu se pleacă, iar aripile bat împreună, un preot înfășurat în mantie oferind binecuvântarea. Coada se face cupă și pântecul se încovoaie, surprinse de înălțarea pământului. Picioarele lovesc, genunchii întorși înapoi zbătându-se ca un tren de aterizare avariat. O altă pasăre plonjează și vine grămadă, luptându-se pentru un loc liber la popasul ticsit, de-a lungul celor câțiva kilometri de apă rămasă încă limpede și suficient de lată ca să pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ăsta, lucrurile se schimbă rapid. S-a renunțat la PEG-SOD, după rezultatele slabe obținute în faza a treia de testare. Și Cerestat nu cred că o să vrei dumneata. —Domnule doctor. Abordă tonul ei de relații cu clienții. Fratele meu se zbate să deschidă ochii. Spuneți că ar putea fi speriat. Acceptăm orice îi puteți oferi. — Toate experimentele cu Cerestat - Aptiganel - au fost oprite. O cincime din pacienții tratați cu așa ceva au murit. Dar aveți și alte medicamente, nu-i așa? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
neîndemânatice. Degetele lui traseră de aparatura invadatoare. Cel mai mult ura tubul gastric prin care era hrănit. Când brațele sale învățară să tragă de el, asistentele îl imobilizară cu legături nedureroase. Din când în când, ceva îl îngrozea și se zbătea ca să scape. Nopțile erau cele mai grele. La un moment dat, când Karin se pregătea să plece, fu străbătut de un val de chimicale și țâșni în sus, căznindu-se să se ridice până ajunse aproape în genunchi pe patul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]