43,501 matches
-
redactat textul prezentat la televiziune prin care “scînteiștii se deziceau de minciună” și a fost singurul care și-a semnat articolul apărut în “Scînteia Poporului”. În aceeași zi a propus numele de „Adevărul” , fiind ales președinte al consiliului FSN din ziar , iar trei zile mai târziu a fost ales președinte al adunării generale care a transformat ziarul „Scînteia” în ziarul „Adevărul”. Ulterior a propus și adoptarea articolului 16, alin. 2 din Constituția României „Nimeni nu este mai presus de lege” ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
care și-a semnat articolul apărut în “Scînteia Poporului”. În aceeași zi a propus numele de „Adevărul” , fiind ales președinte al consiliului FSN din ziar , iar trei zile mai târziu a fost ales președinte al adunării generale care a transformat ziarul „Scînteia” în ziarul „Adevărul”. Ulterior a propus și adoptarea articolului 16, alin. 2 din Constituția României „Nimeni nu este mai presus de lege” ca slogan, ce a figurat pe frontispiciul ziarului până la cumpărarea acestuia de către Dinu Patriciu. A fost acționar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
semnat articolul apărut în “Scînteia Poporului”. În aceeași zi a propus numele de „Adevărul” , fiind ales președinte al consiliului FSN din ziar , iar trei zile mai târziu a fost ales președinte al adunării generale care a transformat ziarul „Scînteia” în ziarul „Adevărul”. Ulterior a propus și adoptarea articolului 16, alin. 2 din Constituția României „Nimeni nu este mai presus de lege” ca slogan, ce a figurat pe frontispiciul ziarului până la cumpărarea acestuia de către Dinu Patriciu. A fost acționar, membru al Consiliului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
fost ales președinte al adunării generale care a transformat ziarul „Scînteia” în ziarul „Adevărul”. Ulterior a propus și adoptarea articolului 16, alin. 2 din Constituția României „Nimeni nu este mai presus de lege” ca slogan, ce a figurat pe frontispiciul ziarului până la cumpărarea acestuia de către Dinu Patriciu. A fost acționar, membru al Consiliului Director și al Consiliului de Administrație al S.C. „Adevărul” S.A. În 1992, a devenit redactor șef adjunct deținând această funcție până în ianuarie 1996, când a demisionat din toate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
Consiliului Director și al Consiliului de Administrație al S.C. „Adevărul” S.A. În 1992, a devenit redactor șef adjunct deținând această funcție până în ianuarie 1996, când a demisionat din toate funcțiile deținute în semn de protest față de intențiile de vânzare a ziarului către un om de afaceri controversat. Timp de mai mulți ani (1991-1995) a publicat sub titlul „Corupția în serial” numeroase anchete ce s-au soldat cu demiterea unor miniștri și sancționarea altor demnitari. De asemenea, a publicat în acest ziar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
ziarului către un om de afaceri controversat. Timp de mai mulți ani (1991-1995) a publicat sub titlul „Corupția în serial” numeroase anchete ce s-au soldat cu demiterea unor miniștri și sancționarea altor demnitari. De asemenea, a publicat în acest ziar, pe lângă alte sute de articole, zeci de editoriale de pagina întâi. În 1996, a preluat de la S.C. „Adevărul” săptămânalul „Exclusiv” și a înființat ziarul independent „Ultima oră” (serie nouă, ziarul fiind fondat în anul 1914), pe care îl conduce și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
au soldat cu demiterea unor miniștri și sancționarea altor demnitari. De asemenea, a publicat în acest ziar, pe lângă alte sute de articole, zeci de editoriale de pagina întâi. În 1996, a preluat de la S.C. „Adevărul” săptămânalul „Exclusiv” și a înființat ziarul independent „Ultima oră” (serie nouă, ziarul fiind fondat în anul 1914), pe care îl conduce și în prezent. În 2007, pentru o scurtă perioadă a fost și director al cotidianului „Atac”. Ion Marin a publicat în cotidianele la care a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
și sancționarea altor demnitari. De asemenea, a publicat în acest ziar, pe lângă alte sute de articole, zeci de editoriale de pagina întâi. În 1996, a preluat de la S.C. „Adevărul” săptămânalul „Exclusiv” și a înființat ziarul independent „Ultima oră” (serie nouă, ziarul fiind fondat în anul 1914), pe care îl conduce și în prezent. În 2007, pentru o scurtă perioadă a fost și director al cotidianului „Atac”. Ion Marin a publicat în cotidianele la care a lucrat, precum și în alte publicații, peste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
Jurnalism, mai întâi ca profesor asociat, lector universitar, conferențiar și apoi profesor universitar doctor, titular la disciplinele „Drept constituțional”, ”Dreptul comunicării”, „Geopolitică și securitate globală” și “Jurnalism și terorism”. A mai predat cursuri de jurnalism, între care „Conceperea și elaborarea ziarului” și „Mass-media și politica”. În anul 2011 a devenit decanul Facultății de Jurnalism, din cadrul Universității Hyperion. Este autorul a numeroase comunicări științifice publicate în țară și străinătate. Ca membru al colegiului de redacție al revistei „Geopolitics, History and International Relations
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
cenzor) al Clubului Român de Presă (până în anul 2005). Este membru OADO și membru al Federalei Naționale a Revoluționarilor din România. În lucrarea „Presa românească de la începuturi până în prezent, dicționar cronologic 1790-2007”, coordonată de I.Hangiu, lui Ion Marin și ziarului său „Ultima oră” li se dedică un amplu capitol în volumul IV, 1989-2007, pg.611-613. În monografia intitulată „Rotativa de plumb a tranziției” - Începuturile presei postdecembriste românești „Adevărul” și „Expres”, editura „Fundația România 2000”, apărută în anul 2008, alături de ziariști
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
din fonduri proprii și a reușit să creeze o punte de legatură culturală între românii din toate statele lumii, făcând ceea ce ar trebui sa facă Ministerul Culturii. Totodată, domnia sa promovează prin revista proprie dar și prin alte 84 de reviste, ziare, posturi de radio și TV din țară și diaspora - talentul românesc pe toate meridianele, fiind și membru fondator al Asociației Internaționale a Jurnaliștilor de Origine Română / Toronto /Canada. Organizează concursuri internaționale de poezie și proză pentru românii din întreaga lume
LANSAREA ANTOLOGIEI ” LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” – STARPRESS 2015 la RM.VÂLCEA / OSPĂŢ AL CUVÂNTULUI de ZIUA LIMBII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92619_a_93911]
-
Mihăescu, publicată ulterior în colecția Universitas a Editurii Minerva (București, 1973). A lucrat ca profesor de limba română, logică și psihologie la Liceul Șt. O. Iosif din Rupea (Brașov), apoi ca muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la ziarul Drum nou din Brașov. A debutat în Gazeta literară în 1960 cu un articol despre Gala Galaction, iar editorial în 1963 cu romanul Visele au contururi precise. În intervalul 1965-1985 a fost cadru didactic la Institutul Pedagogic din Pitești, iar
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
străine plus un specialist în materie, detașat la Paris pentru a aranja colecția suveranului (3.759.901 de lei). Carol al II-lea a folosit chiar și automobile rechiziționate. Convorbirile telefonice interne și externe (17.963.684) și abonamentele la ziare (6.784.838 de lei) au fost decontate de Poștă. Carol nu a ezitat să pună mâna pe cei 6.000.000 de lei din fondul “Soldați”, ai celor detașați pentru stagiu la Palat, sumă strânsă astfel încât la finalul serviciului
Aia hoti…astia hoti…Cât a furat Carol al II-lea? [Corola-blog/BlogPost/92625_a_93917]
-
în contumacie, ca instigator pentru crimele comise de armata maghiară în localitățile Sucutard și Mureșenii de Câmpie. Nyiro Jozsef a fost adept al horthysmului, un militant al fascismului din Ungaria, membru al Parlamentului de la Budapesta, a scris și a coordonat ziare de orientare fascistă din capitala ungară, a fost vicepreședinte al unei comisii parlamentare sub Guvernul Szalasi, în octombrie 1944, atunci când a avut loc deportarea evreilor la Auschwitz. El a dus o politică de orientare nazistă, iar ca jurnalist a promovat
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
și dumnealui că ne străduim să nu vă dezamăgim! Rămânem în presă, Domnilor Profesori. Rămânem, chiar dacă ea nu mai e ce-a fost. Ne-ați spus să prețuim profesia aceasta, să o respectăm și să o iubim. S-au închis ziare, s-au lichidat televiziuni... dovada supremă a devotamentului a fost când oamenii au stat și ani fără salarii. Tot din respect pentru condei, unii am ales să nu mai semnăm gratis. Sperăm că vor înțelege asta și colegii noștri care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92660_a_93952]
-
oricăruia dintre dumneavoastra. Atât înscrierea, cât și prezența în acest catalog este gratuită până în luna august 2015. Catalogul vrea să promoveze reciproc servicii, precum și să stabilească noi legături profesionale între români și greci în general. Puteți transmite anunțul dumneavostră către ziarul nostru la info@romedia.gr ori anatutuianu@romedia.gr Amănunte la http://romedia.gr/catalog-servicii-romanesti.html RoMedia.gr
RoMedia iese la rampa cu un nou proiect ! [Corola-blog/BlogPost/92685_a_93977]
-
încheie autoare fotografiilor din expoziția “Arhaic versus Modern”. Mădălina Corina Diaconu este membru UZP. A trăit o perioadă îndelungată în afara țării, cei mai mulți ani petrecându-i în Washington DC. În toată această perioadă a fost corespondent de presă și colaborator al ziarelor de limbă română de pe teritoriul SUA, implicându-se activ în evenimentele culturale de pe lîngă Ambasada României la Washington și a altor organizații românești, non guvernamentale, de pe teritoriul SUA. ” Fotografia este o pasiune și o necesitate pentru ilustrarea articolelor trimise spre
Membru UZP expune la Muzeul Costumului Popular din Palatul Parlamentului [Corola-blog/BlogPost/92682_a_93974]
-
ochiul surprinde un moment din care se naște povestea”, afirmă Mădălina Corina Diaconu. În prezent ea s-a restabilit în orașul natal, București și este președinta Clubului Presei Transatlantice, reporter la Radio România Cultural, redactor la Radio Prodiaspora, correspondent al ziarelor de limba romana din SUA. Publicul este invitat să viziteze expoziția în perioada 17 - 29 septembrie 2013.
Membru UZP expune la Muzeul Costumului Popular din Palatul Parlamentului [Corola-blog/BlogPost/92682_a_93974]
-
nu am fost admiși ca membri UAP pe motive politice. Diferența dintre România anului 1987 și New York a fost copleșitoare. Când cineva de la o organizație artistică non-profit a vrut să ne ajute spunându-ne că în ediția de duminică a ziarului New York Times sunt afișate joburi pentru artiști, nu ne venea să credem. În România comunistă orice job decent se lua numai cu pile. Ziarul New York Times avea sute de pagini. Ziarul Scînteia avea 4. Biblioteca unei mici localități din Long
“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
-
organizație artistică non-profit a vrut să ne ajute spunându-ne că în ediția de duminică a ziarului New York Times sunt afișate joburi pentru artiști, nu ne venea să credem. În România comunistă orice job decent se lua numai cu pile. Ziarul New York Times avea sute de pagini. Ziarul Scînteia avea 4. Biblioteca unei mici localități din Long Island, unde ne-am stabilit, avea un număr copleșitor de cărți, albume de artă și de stiință. Pe fiecare etaj erau două mașini de
“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
-
ajute spunându-ne că în ediția de duminică a ziarului New York Times sunt afișate joburi pentru artiști, nu ne venea să credem. În România comunistă orice job decent se lua numai cu pile. Ziarul New York Times avea sute de pagini. Ziarul Scînteia avea 4. Biblioteca unei mici localități din Long Island, unde ne-am stabilit, avea un număr copleșitor de cărți, albume de artă și de stiință. Pe fiecare etaj erau două mașini de copiat, unde pentru 10 cenți aveai voie
“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
-
care mă interesau. Că voi putea explora suprafața unui gândac mărită de sute de ori și că voi putea explora suprafața unei minuscule semințe până la infinit. Și lucrul acesta mi s-a întâmplat pentru că, întâmplător, am citit un anunț în ziar că New York Hall of Science, un muzeu de știință popularizată din Queens avea un “open house” și oricine putea participa cu obiecte aduse pentru a fi mărite și vizionate la SEM. Acolo am devenit primul artist in residence. Asta prin
“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
-
și Editurii „Alexandru cel Bun” - Redacția „Glasul Bucovinei” Cernăuți-București. La Rădăuți, dar și la Cernăuți, prima comunicare i-a aparținut fondatoarei revistei cernăuțene, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, redactor-șef al „Glasului Bucovinei”, și s-a referit la „Ziarul «Glasul Bucovinei» 1918 și revista «Glasul Bucovinei» 1994 - tradiție și continuitate”, precum și la „«Glasul Bucovinei» - 20 de ani de la apariție”. Domnia Sa a rechemat din memorie ziua de 15 mai 1994 când a fost lansată revista pe care o conduce, prin
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]
-
în Cipru în anii trecuți. Mă bucur că proiectul pe care l-am inițiat, dintr-o nebunie aș putea spune, dar care se datorează copilașilor dumneavoastră, cei care au participat în noiembrie 2012 la spectacolul Tinere talente românești, organizat de ziarul românesc din Cipru și unde am fost în juriu... mi-a venit ideea... gândindu-mă că, poate acești copii, majoritatea rămânâd în continuare în insulă, odată vor dori să citească în limba română. De aceea am inițiat acest proiect, iar
Colț de carte românească în bibliotecile din Cipru [Corola-blog/BlogPost/92744_a_94036]
-
din partea unei echipe care conduce un parc similar în Germania. Ne așteptăm ca parcul de la Râșnov să fie vizitat de cel putin 100.000 de turiști, în primul an”, a susținut Adrian Apostu, managerul de proiect, potrivit unui comunicat remis Ziare.com. Terenul pentru parcul cu dinozauri, finanțat cu fonduri europene, a fost concesionat pe o perioadă de 49 de ani de Primăria orașului Râșnov. Investitorii se așteaptă la o cifră de afaceri de 500.000 de euro în primul an
Cel mai mare parc cu dinozauri din sud-estul Europei se deschide la Rasnov [Corola-blog/BlogPost/92767_a_94059]