38,366 matches
-
ani, Smithsonian a comemorat aniversarea în 1981 a 150 de ani de la construirea ei repunând-o în funcțiune și făcând astfel din ea cea mai veche locomotivă cu aburi funcțională din lume. Astăzi, "John Bull" este din nou expusă la Muzeul Național de Istorie Americană de la Smithsonian în Washington, D.C. Replica este și ea conservată la Muzeul Căilor Ferate din Pennsylvania. "John Bull" a fost construită în Newcastle, Anglia, de către Robert Stephenson and Company pentru Camden and Amboy Railroad (C&A
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
în funcțiune și făcând astfel din ea cea mai veche locomotivă cu aburi funcțională din lume. Astăzi, "John Bull" este din nou expusă la Muzeul Național de Istorie Americană de la Smithsonian în Washington, D.C. Replica este și ea conservată la Muzeul Căilor Ferate din Pennsylvania. "John Bull" a fost construită în Newcastle, Anglia, de către Robert Stephenson and Company pentru Camden and Amboy Railroad (C&A), prima cale ferată din New Jersey. A fost dezasamblată și apoi transportată peste Oceanul Atlantic în lăzi
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
Smithsonian a avut loc la 22 decembrie 1884, unde a fost pusă în Sala de Est a clădirii Arte și Industrie. Locomotiva a rămas expusă aici timp de aproape 80 de ani, fiind rareori transportată pentru diverse alte expoziții în afara muzeului. Cea mai semnificativă astfel de ieșire a avut loc în 1893 când locomotiva a fost dusă la Chicago pentru World's Columbian Exposition. Pennsylvania Railroad, ca și multe alte companii feroviare de la acea vreme, își afișa emfatic progresul; PRR a
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
în plimbări pentru participanții la aceasta, iar trenul a plecat din Chicago la 6 decembrie pe drumul de întoarcere spre Washington. Locomotiva a ajuns înapoi la Washington la 13 decembrie. În 1927, "John Bull" a avut o nouă ieșire din muzeu. Baltimore and Ohio Railroad își sărbătorea centenarul în acel an la Baltimore, Maryland. Întrucât vagonul de apă și combustibil al locomotivei era grav deteriorat și fusese demontat în 1910, PRR a construit o replică a acestuia la atelierele din Altoona
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
Altoona, Pennsylvania. Locomotiva a fost și ea recondiționată la Altoona pentru a fi folosită în timpul târgului, care a rămas ultima ocazie cu care a fost pusă în funcțiune până în 1980. După revenirea la Smithsonian, a rămas expusă static. În 1930, muzeul a contractat Altoona Works pentru a construi o nouă replică a vagonului de serviciu pentru a fi expus alături de ea în muzeu. De această dată, însă, replica a refolosit câteva piese păstrate de la vagonul de serviciu original demonatat cu douăzeci
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
care a fost pusă în funcțiune până în 1980. După revenirea la Smithsonian, a rămas expusă static. În 1930, muzeul a contractat Altoona Works pentru a construi o nouă replică a vagonului de serviciu pentru a fi expus alături de ea în muzeu. De această dată, însă, replica a refolosit câteva piese păstrate de la vagonul de serviciu original demonatat cu douăzeci de ani în urmă. Smithsonian a recunoscut vârsta locomotivei în 1931. Întrucât muzeul nu avea, însă, fonduri pentru recondiționarea locomotivei pentru a
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
de serviciu pentru a fi expus alături de ea în muzeu. De această dată, însă, replica a refolosit câteva piese păstrate de la vagonul de serviciu original demonatat cu douăzeci de ani în urmă. Smithsonian a recunoscut vârsta locomotivei în 1931. Întrucât muzeul nu avea, însă, fonduri pentru recondiționarea locomotivei pentru a fi din nou pusă în funcțiune, s-a decis blocarea locomotivei (cu roțile motoare ridicate de pe șine cu ajutorul cricurilor cu aer comprimat). Muzeul a împrumutat un vagon din 1836 de la Pennsylvania
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
Smithsonian a recunoscut vârsta locomotivei în 1931. Întrucât muzeul nu avea, însă, fonduri pentru recondiționarea locomotivei pentru a fi din nou pusă în funcțiune, s-a decis blocarea locomotivei (cu roțile motoare ridicate de pe șine cu ajutorul cricurilor cu aer comprimat). Muzeul a împrumutat un vagon din 1836 de la Pennsylvania Railroad pentru a fi pus pe șine în spatele vagonului de serviciu reconstruit, și aniversarea de 100 de ani a locomotivei a fost sărbătorită oficial la 12 noiembrie 1931. Ceremonia a fost transmisă
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
la o replică; de această dată, replica era o copie funcțională a locomotivei. Aceasta a funcționat în 1940 la "New York World's Fair", în vreme ce originalul împreună cu vagonul de serviciu reconstruit a revenit la Smithsonian. Locomotiva originală a fost expusă în afara muzeului în 1939 la New York World's Fair, dar custozii muzeului au hotărât că este prea fragilă pentru a fi expusă repetat în exterior. După aceea, a fost pusă înapoi în Sala de Est unde a rămas timp de 25 de
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
funcțională a locomotivei. Aceasta a funcționat în 1940 la "New York World's Fair", în vreme ce originalul împreună cu vagonul de serviciu reconstruit a revenit la Smithsonian. Locomotiva originală a fost expusă în afara muzeului în 1939 la New York World's Fair, dar custozii muzeului au hotărât că este prea fragilă pentru a fi expusă repetat în exterior. După aceea, a fost pusă înapoi în Sala de Est unde a rămas timp de 25 de ani. În 1964, locomotiva a fost dusă în locul unde se
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
este prea fragilă pentru a fi expusă repetat în exterior. După aceea, a fost pusă înapoi în Sala de Est unde a rămas timp de 25 de ani. În 1964, locomotiva a fost dusă în locul unde se află astăzi, la Muzeul Național de Istorie Americană (pe atunci "Muzeul de Istorie și Tehnologie). "John Bull" a mai rămas pe loc timp de 15 ani, dar semnificația ei ca una dintre cele mai vechi locomotive și utilizarea pe prima cale ferată din New
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
repetat în exterior. După aceea, a fost pusă înapoi în Sala de Est unde a rămas timp de 25 de ani. În 1964, locomotiva a fost dusă în locul unde se află astăzi, la Muzeul Național de Istorie Americană (pe atunci "Muzeul de Istorie și Tehnologie). "John Bull" a mai rămas pe loc timp de 15 ani, dar semnificația ei ca una dintre cele mai vechi locomotive și utilizarea pe prima cale ferată din New Jersey nu era observabil în literatura expoziției
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
cale ferată din New Jersey nu era observabil în literatura expoziției. Întrucât se apropia anul 1981, aniversarea de 150 de ani a locomotivei, Smithsonian a demarat discuții despre comemorarea vârstei acesteia. S-au pregătit publicații și exponate speciale, dar oficialii muzeului au rămas cu gândul că se poate mai mult. Locomotiva a trecut prin mai multe inspecții superficiale în 1980 în care s-a constatat că piesele sunt în stare relativ bună. Nu s-au observat prea multe urme de deteriorare
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
sunt în stare relativ bună. Nu s-au observat prea multe urme de deteriorare la aceste prime inspecții și, la ridicarea roților de pe șine, prima după 50 de ani, osiile erau funcționale. Într-o dimineață din ianuarie 1980, înainte de deschiderea muzeului, angajații muzeului au alimentat cilindrii cu aer comprimat și au deplasat roțile prin intermediul arborilor de legătură. După ce aerul comprimat a scos praf și moloz din coșul de eșapament al locomotivei, ea funcționa corect. Partea mecanică părea a fi în ordine
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
stare relativ bună. Nu s-au observat prea multe urme de deteriorare la aceste prime inspecții și, la ridicarea roților de pe șine, prima după 50 de ani, osiile erau funcționale. Într-o dimineață din ianuarie 1980, înainte de deschiderea muzeului, angajații muzeului au alimentat cilindrii cu aer comprimat și au deplasat roțile prin intermediul arborilor de legătură. După ce aerul comprimat a scos praf și moloz din coșul de eșapament al locomotivei, ea funcționa corect. Partea mecanică părea a fi în ordine, dar nu
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
aerul comprimat a scos praf și moloz din coșul de eșapament al locomotivei, ea funcționa corect. Partea mecanică părea a fi în ordine, dar nu se știa dacă mai poate cazanul să reziste la presiunea aburilor și la foc deschis. Muzeul a cerut firmei Hartford Steam Boiler Inspection and Insurance Company să inspecteze cazanul. Inspecția a fost efectuată după ora închiderii muzeului (între 6:30 p.m. și 4:00 a.m.) timp de trei zile și a inclus teste electromagnetice, cu ultrasunete
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
în ordine, dar nu se știa dacă mai poate cazanul să reziste la presiunea aburilor și la foc deschis. Muzeul a cerut firmei Hartford Steam Boiler Inspection and Insurance Company să inspecteze cazanul. Inspecția a fost efectuată după ora închiderii muzeului (între 6:30 p.m. și 4:00 a.m.) timp de trei zile și a inclus teste electromagnetice, cu ultrasunete și radiografice. Testele au relevat câteva defecte, dar s-a estimat că motorul poate funcționa cu o presiune redusă la 340
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
aburi pe câțiva kilometri de cale ferată secundară lângă râul Potomac în Washington, D.C. Astfel, a devenit cea mai veche locomotivă cu aburi în funcțiune (și cel mai vechi vehicul autopropulsat) din lume. "John Bull" se află astăzi expus în Muzeul Național de Istorie Americană din Washington, D.C. Replica construită în 1939, aparține de Railroad Museum of Pennsylvania care o și întreține și, în 2009, era singura mașină funcțională din acest muzeu.
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
din lume. "John Bull" se află astăzi expus în Muzeul Național de Istorie Americană din Washington, D.C. Replica construită în 1939, aparține de Railroad Museum of Pennsylvania care o și întreține și, în 2009, era singura mașină funcțională din acest muzeu.
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
istorice prahovene. 1929-1933", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1976 (redactor responsabil, 278 pagini). 5. "Prahova - Vatră de Istorie", culegere de studii și articole, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și Muzeul de Istorie și Arheologie, 1977 (unul dintre coordonatori, 235 pagini). 6. "Istoria Prahovei în date cronologice", partea I și II, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și Biblioteca “Nicolae Iorga”, 1977 (coautor, 894 pagini). 7. "Monografia județului Prahova", București, Editura
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
1894. Lui Peary i-a luat trei ani pentru a organiza și efectua încărcarea meteoriților de fier pe nave. A fost necesară construirea singurei căi ferate (mică și scurtă) din Groenlanda. Peary a vândut piesele pentru 40.000 dolari la Muzeul American de Istorie Naturală din New York, unde acestea sunt încă expuse. Ahnighito care are 3.4 x 2.1 x 1.7 metri este expus în "Ross Arthur Hall". Este cel mai greu meteorit care a fost mutat vreodată de
Meteoritul Cape York () [Corola-website/Science/320631_a_321960]
-
expus în "Ross Arthur Hall". Este cel mai greu meteorit care a fost mutat vreodată de omenire, este atât de greu că a fost necesar construirea unui stand special, astfel încât s-a ajuns să se sprijine direct pe roca de sub muzeu. În 1963, o piesă importantă din meteoritul Cape York (a patra), a fost descoperită de Vagn F. Buchwald lângă Agpalilik. Meteoritul Agpalilik, de asemenea, cunoscut ca "Man" (omul), cântărește aproximativ 20 de tone, și este în prezent expus în Muzeul
Meteoritul Cape York () [Corola-website/Science/320631_a_321960]
-
muzeu. În 1963, o piesă importantă din meteoritul Cape York (a patra), a fost descoperită de Vagn F. Buchwald lângă Agpalilik. Meteoritul Agpalilik, de asemenea, cunoscut ca "Man" (omul), cântărește aproximativ 20 de tone, și este în prezent expus în Muzeul de Geologie de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca. Alte piese mai mici au fost descoperite de asemenea, cum ar fi meteoritul "Savik I" care are 3 tone și a fost găsit în 1911 și fragmentul găsit în 1984 "Tunorput" care are
Meteoritul Cape York () [Corola-website/Science/320631_a_321960]
-
din decembrie 2009. Din acel moment revista a căpătat o imagine modernă, occidentală. Ca structură publicația are un cover story - Dosar sau Controversă, urmat de alte articole. De asemenea există rubrici de: Actualitate, Agendă (film, carte, expo și TV) Din Muzeele României. Pe lângă subiectele de istorie politică și militară, revista încearcă să ofere o perspectivă diversă publicând și articole despre istoria modei, cea culinară, a patrimoniului și alte materiale de istorie cotidiană. Revista readuce în actualitate momente importante din decursul istoriei
Historia () [Corola-website/Science/320667_a_321996]
-
a fi discutate, mai mult decât oferă, număr de număr, dosarul „Historia”; dar și pentru că nu dorim să ne lipsim cititorii de ediția obișnuită a revistei, cu rubricile care au intrat deja în conștiința celor care ne urmăresc: Actualitate, Din Muzee, Dosar, Patrimoniu, Din Arhive, Propagandă, Istorii recuperate, Istoria sportului, Istoria modei, Agendă, Istorii comestibile.»
Historia () [Corola-website/Science/320667_a_321996]