36,010 matches
-
roman, Editura Fundației Pro. Premiul Asociației Editorilor din România pentru cea mai bună carte pentru copii a anului; - "Ieși din rând!" - 2005, roman, Editura Fundației Pro; 2011 - ediția a doua, Crime Scene Publishing; - "Prințul iluziilor", 2005, literatură pentru copii, Editura Fundației Pro; desene de arhitect Cristina Popescu; - "Darul Ioanei" - 2007, roman, Editura Polirom; - "Greuceanu. Roman (cu un) polițist" - 2007, roman, Editura Paralela 45; Premiul Asociației Scriitorilor din București; 2010 - ediția a doua, Crime Scene Publishing; - "Fire and Ice. Cronica dragonilor", adaptare
Stelian Țurlea () [Corola-website/Science/326188_a_327517]
-
Vianu, Cosmin Maricari, Ruxandra Câmpeanu și Adriana Minculescu; - "Cincizeci de ani" - 2013, roman, Editura Tritonic; - "Caz închis" - 2013, roman, Editura Cartea românească; - "Crimă la Torino" - 2014, roman, Crime Scene Press - "Bucureștii în vremea lui Carol I", 3 volume, 2006, Editura Fundației Pro, Premiul special al Uniunii Scriitorilor; 2007 - ediția a doua, Editura Cadmos; - Nicolae Noica - "Lucrări publice în vremea lui Carol I. Acte de fundare", 2007, Editura Cadmos; - Nicolae Noica - "Palatul Patriarhiei", 2008, Editura Cadmos; - Nicolae Noica - "Palatul Regal", 2009, Editura
Stelian Țurlea () [Corola-website/Science/326188_a_327517]
-
2000 și Premiul AER pentru roman în 2003. Premii în jurnalistică: Premiul Asociației Profesioniștilor din Televiziune (APTR) pentru jurnalul de știri Observator (Antena 1), 1995, Premiul APTR pentru Observator, 1996, Premiul special APTR pentru documentarul „13-15 iunie 1990”, 1996, Premiul Fundației Pro pentru manageriat jurnalism, 1999, Premiul Fundației Pro pentru jurnalism, 2001, Premiul Radio Romania Cultural pentru „Ziarul de Duminică”, 2007.
Stelian Țurlea () [Corola-website/Science/326188_a_327517]
-
2003. Premii în jurnalistică: Premiul Asociației Profesioniștilor din Televiziune (APTR) pentru jurnalul de știri Observator (Antena 1), 1995, Premiul APTR pentru Observator, 1996, Premiul special APTR pentru documentarul „13-15 iunie 1990”, 1996, Premiul Fundației Pro pentru manageriat jurnalism, 1999, Premiul Fundației Pro pentru jurnalism, 2001, Premiul Radio Romania Cultural pentru „Ziarul de Duminică”, 2007.
Stelian Țurlea () [Corola-website/Science/326188_a_327517]
-
în 30 de limbi și vândut în 10 milioane de copii, aducând Clubului de la Roma o reputație mondială. Dennis Meadows a revizuit și corectat modelul în 1992, prima prezentare a noii analize având loc în timpul conferinței „Dincolo de Limite”, organizată de Fundația Aurelio Peccei. Între 1970 și 1980, Peccei a conceput și pus în aplicare un plan menit să ducă la sporirea receptivității politicienilor de la cele mai înalte nivele privind problema supraviețuirii pe termen lung a umanității. Cu sprijinul lui Bruno Kreisky
Aurelio Peccei () [Corola-website/Science/326277_a_327606]
-
Robert Silverberg prezintă substanța fictivă a lui Asimov, tiotimolina, într-un mod umoristic. Povestirea lui Edward Wellen se alătură seriei de povestiri polițiste asimoviene în care personajul principal este Wendell Urth. Harry Turtledove umple perioada dintre cele două jumătăți ale Fundației și Imperiului, prezentând căderea planetei Trantor. Connie Willis își imaginează un viitor în care Asimov întâlnește roboți realizați după personajele sale. George Alec Effinger repovestește Căderea nopții din perspectiva personajului său, Maureen Birnbaum. Povestirea a apărut și în antologia "Maureen
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
cerc" și alegerea lui Stephen Byerly la conducerea lumii, povestirea lui Poul Anderson îi include și pe Susan Calvin, Alfred Lanning, Greg Powell și Mike Donovan. Povestirea lui George Zebrowski, a cărei acțiune se petrece în anul 1056 din Era Fundației, prezintă o perioadă datând de după crearea celui de-Al Doilea Imperiu, intrând în conflict cu romanele "Marginea Fundației" și "Fundația și Pământul" prin lipsa Gaiei. Deși se concentrează asupra roboților inteligenți și Cele trei legi ale roboticii, povestirea lui Robert
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
Calvin, Alfred Lanning, Greg Powell și Mike Donovan. Povestirea lui George Zebrowski, a cărei acțiune se petrece în anul 1056 din Era Fundației, prezintă o perioadă datând de după crearea celui de-Al Doilea Imperiu, intrând în conflict cu romanele "Marginea Fundației" și "Fundația și Pământul" prin lipsa Gaiei. Deși se concentrează asupra roboților inteligenți și Cele trei legi ale roboticii, povestirea lui Robert Sheckley este independentă de universul Roboților-Imperiului-Fundației. Edward D. Hoch a contribuit cu o povestire polițistă din seria "Black
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
Lanning, Greg Powell și Mike Donovan. Povestirea lui George Zebrowski, a cărei acțiune se petrece în anul 1056 din Era Fundației, prezintă o perioadă datând de după crearea celui de-Al Doilea Imperiu, intrând în conflict cu romanele "Marginea Fundației" și "Fundația și Pământul" prin lipsa Gaiei. Deși se concentrează asupra roboților inteligenți și Cele trei legi ale roboticii, povestirea lui Robert Sheckley este independentă de universul Roboților-Imperiului-Fundației. Edward D. Hoch a contribuit cu o povestire polițistă din seria "Black Widowers". Povestirea
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
imaginat de Asimov (cu excepția unei povestiri). Harry Harrison apelează la personajul său, Stainless Steel Rat, pentru a-i ajuta pe bătrânul Mike Donovan și pe nepoata lui Susan Calvin să rezolve un mister. Relatând evenimentele petrecute după prima parte a Fundației, povestirea lui Orson Scott Card descrie crearea celei de-a doua Fundații de către Hari Seldon. Janet Asimov povestește despre cum este să fii soția lui Asimov. Isaac Asimov prezintă legătura dintre viața și cariera sa și realizările științifice și literare
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
Stainless Steel Rat, pentru a-i ajuta pe bătrânul Mike Donovan și pe nepoata lui Susan Calvin să rezolve un mister. Relatând evenimentele petrecute după prima parte a Fundației, povestirea lui Orson Scott Card descrie crearea celei de-a doua Fundații de către Hari Seldon. Janet Asimov povestește despre cum este să fii soția lui Asimov. Isaac Asimov prezintă legătura dintre viața și cariera sa și realizările științifice și literare ale lumii.
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
al XVIII-lea. În timp, casa a aparținut lui Ioan Ianov (1834-1903) („Ivanov” fiind o greșeală de dactilografiere), avocat și poet, iar din 1926 savantului Petru Bogdan, chimist și membru al Academiei Române, rector al Universității din Iași și director al Fundației Regale „Regele Ferdinand”. Aici s-a născut, în 5 ianuarie 1950, Petru Culianu, scriitor și istoric al religiilor, nepotul lui Petru Bogdan. Casa a fost naționalizată în 1950, urmașii familiei Culianu reușind să o redobândească abia în 1997. Casa, ce
Casa Ianov din Iași () [Corola-website/Science/326356_a_327685]
-
RDG, dar la scurt timp după ce tatăl său s-a sinucis în 1949, familia s-a mutat în RFG. Mahler, care în 1956 s-a înscris în SPD, a studiat dreptul la Universitatea Liberă din Berlin cu prestigioasa bursă a „Fundației Academice a Poporului German” ("Studienstiftung des deutschen Volkes"). După ce s-a înscris în 1960 în Uniunea Socialistă a Studențior Germani (SDS), Mahler a fost dat afară din SPD. La terminarea studiilor a înființat, în 1964, un birou de avocatură în
Horst Mahler () [Corola-website/Science/326357_a_327686]
-
a fost un program de cinci ani, inițiat în 2009 care a avut drept scop diversificarea gamei de servicii oferite de bibliotecile publice din România. a făcut parte din programul Global Libraries finanțat de "Fundația Melinda și Bill Gates și a fost implementat de IREX România." Finanțatea de 26,9 milioane de dolari a ajutat la modernizarea a 2.283 de biblioteci cu calculatoare și alte echipamente IT. Paul-Andre Baran a fost directorul programului Biblionet
Biblionet () [Corola-website/Science/326370_a_327699]
-
a fost o fundație culturală înființată în Iași la inițiativa Regelui Ferdinand I pentru a marca împlinirea vârstei de 60 de ani. Fundația era constituită din două structuri: Fundațiunea Universitară „Regele Ferdinand I” și Institutul cu internat pentru educația fiicelor de ofițeri. În scopul
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
a fost o fundație culturală înființată în Iași la inițiativa Regelui Ferdinand I pentru a marca împlinirea vârstei de 60 de ani. Fundația era constituită din două structuri: Fundațiunea Universitară „Regele Ferdinand I” și Institutul cu internat pentru educația fiicelor de ofițeri. În scopul desfășurării activitățiilor proprii Fundațiunea Universitară „Regele Ferdinand I” a construit o clădire monumentală care a adăpostit o bibliotecă, săli
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
de ofițeri. În scopul desfășurării activitățiilor proprii Fundațiunea Universitară „Regele Ferdinand I” a construit o clădire monumentală care a adăpostit o bibliotecă, săli de expozitie și birouri. În 1946, regele Mihai I, președinte al Comitetului de Conducere și Administrație al Fundației „Regele Ferdinand I”, a emis un decret-lege prin care Senatul Universității din Iași prelua atribuțiile acesteia. În această clădire a fost transferată biblioteca Universității din Iași, prin fuziunea celor două biblioteci formându-se Biblioteca Universitară „Regele Ferdinand I”, accesibilă studenților
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
din Copou fusese avariată grav în urma bombardamentelor din 1944. După 1948 Biblioteca s-a numit „Mihai Eminescu”. Clădirea ridicată de din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-03964. Fundația a fost creată la inițiativa Regelui Ferdinand I care dorea să-și marcheze aniversarea a 60 de ani. Statutul legal al Fundației a fost decis printr-o lege aprobată de Adunarea Deputaților și Senatul României în ședințele din 29 octombrie
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-03964. Fundația a fost creată la inițiativa Regelui Ferdinand I care dorea să-și marcheze aniversarea a 60 de ani. Statutul legal al Fundației a fost decis printr-o lege aprobată de Adunarea Deputaților și Senatul României în ședințele din 29 octombrie, și, respectiv, 19 noiembrie 1925. Legea, care a fost publicată la 11 februarie 1926, cuprindea doar două articole care precizau: Statutul ce
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
de Adunarea Deputaților și Senatul României în ședințele din 29 octombrie, și, respectiv, 19 noiembrie 1925. Legea, care a fost publicată la 11 februarie 1926, cuprindea doar două articole care precizau: Statutul ce preciza modalitățile de conducere și administrare ale Fundației „Regele Ferdinand I” a fost publicat un an mai târziu, în "Monitorul Oficial" din 24 februarie 1927. Prin statut se prevedea crearea unui Consiliu, însărcinat cu conducerea și administrarea Fundației, și a două Comitete („Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
precizau: Statutul ce preciza modalitățile de conducere și administrare ale Fundației „Regele Ferdinand I” a fost publicat un an mai târziu, în "Monitorul Oficial" din 24 februarie 1927. Prin statut se prevedea crearea unui Consiliu, însărcinat cu conducerea și administrarea Fundației, și a două Comitete („Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală a tineretului și pentru cercetările științifice consacrate cunoașterii României” și „Comitetul pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor”), toate trei trebuind să funcționeze în sediul central al Fundației din București. Din
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
conducerea și administrarea Fundației, și a două Comitete („Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală a tineretului și pentru cercetările științifice consacrate cunoașterii României” și „Comitetul pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor”), toate trei trebuind să funcționeze în sediul central al Fundației din București. Din Consiliul Fundației, al cărui președinte a fost mult timp C. Hiott, Ministrul Casei Regale, înlocuit ulterior de generalul aghiotant regal Ballif, au făcut parte personalități ale culturii: Ion Bianu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Gheorghe T. Kirileanu, I. Pompilian, ministrul
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
a două Comitete („Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală a tineretului și pentru cercetările științifice consacrate cunoașterii României” și „Comitetul pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor”), toate trei trebuind să funcționeze în sediul central al Fundației din București. Din Consiliul Fundației, al cărui președinte a fost mult timp C. Hiott, Ministrul Casei Regale, înlocuit ulterior de generalul aghiotant regal Ballif, au făcut parte personalități ale culturii: Ion Bianu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Gheorghe T. Kirileanu, I. Pompilian, ministrul Gheorghe Balș, Petru Bogdan, rectorul
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
Regale, înlocuit ulterior de generalul aghiotant regal Ballif, au făcut parte personalități ale culturii: Ion Bianu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Gheorghe T. Kirileanu, I. Pompilian, ministrul Gheorghe Balș, Petru Bogdan, rectorul Universității din Iași. Pentru realizarea scopurilor pe care și le propunea Fundația, două structuri subalterne au fost create în Iași: Fundația Universitară, administrată de „Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală a tineretului și pentru cercetările științifice consacrate cunoașterii României”, al cărui prim Director administrativ a fost G.T. Kirileanu, bibliotecarul Regelui, avea ca
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
făcut parte personalități ale culturii: Ion Bianu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Gheorghe T. Kirileanu, I. Pompilian, ministrul Gheorghe Balș, Petru Bogdan, rectorul Universității din Iași. Pentru realizarea scopurilor pe care și le propunea Fundația, două structuri subalterne au fost create în Iași: Fundația Universitară, administrată de „Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală a tineretului și pentru cercetările științifice consacrate cunoașterii României”, al cărui prim Director administrativ a fost G.T. Kirileanu, bibliotecarul Regelui, avea ca obiective: Pentru a adăposti sediul Fundației Universitare a fost
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]