37,049 matches
-
Borz s-a oferit în locul acestui tată de familie. A murit în urma unei injecții administrate de medicul penitenciarului. A fost scos mort din celulă după câteva zile, când șobolanii îi roseseră extremitățile și fața. La Aiud s-a ridicat un monument numit "Calvarul Aiudului”. Acesta este înălțat pe Dealul Robilor pentru victimele opresiunii comuniste din aceasta temniță. Are forma unui parc memorial plantat cu pini, cu o platformă rezervată pentru pomeniri și slujbe religioase. Pe un soclu în al cărui spațiu
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
slujbe religioase. Pe un soclu în al cărui spațiu interior se afla o capelă și osuarul, s-au înălțat șapte cruci duble îngemănate, care simbolizează solidaritatea dintre deținuți. Acestea susțin o cruce mare așezată peste ele ca un acoperiș. În interiorul monumentului pereții sunt acoperiți cu numele celor decedați în temnița Aiudului. La litera „B” figurează și numele părintelui martir Ilie Borz. Alături de preoți la Aiud au murit mulți ofițeri superiori ai elitei Armatei Române, oameni de cultură dar și simpli și
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
și după 1944. Totodată, persoanele care au reușit să obțină o despagubire derizorie sunt, de asemenea, în așteptarea emiterii unor acte ce ar stabili un mecanism viabil și eficace de despagubire. Pe de alta parte, nu există până acum vreun monument dedicat celor ce au suferit de pe urma deportărilor staliniste, cu toate ca atât autoritățile publice centrale ale Republicii Moldova, cât și autoritățile municipale din Chișinău au pomenit deseori despre înălțarea unui asemenea monument. Tot tergiversată este și construirea bisericii in memoria deportaților, care urmează
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
de despagubire. Pe de alta parte, nu există până acum vreun monument dedicat celor ce au suferit de pe urma deportărilor staliniste, cu toate ca atât autoritățile publice centrale ale Republicii Moldova, cât și autoritățile municipale din Chișinău au pomenit deseori despre înălțarea unui asemenea monument. Tot tergiversată este și construirea bisericii in memoria deportaților, care urmează să fie edificată în regiunea gării feroviare din Chișinău. La recensământul din 1989, în RSS Kazahă nu s-a înregistrat nici un român; în cel peste un deceniu, în independenta
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
anul 1887 în satul Ciumârna din comuna Vatra Moldoviței aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în apropierea drumului național 17A și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Deși a fost una din primele biserici de lemn documentate din Bucovina istorică, fiind publicată încă din 1896, a fost uitată de cercetătorii români. Anonimă, rezistă prin grija comunității. După cum atestă "„Condica Cronicală a Parohiatului Ortodox
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
1887. În anul 1896 arhitectul austriac Karl A. Romstorfer efectuează o serie de studii referitoare la biserica din Ciumârna, care devine una dintre primele biserici de lemn documentate din Bucovina istorică. este construită din bârne îmbinate în „coadă de rândunică”. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu un pridvor pe latura de sud. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
ca sediu autorităților administrative ale orașului. Ea se află situată în centrul orașului, pe Strada Ștefan cel Mare nr. 36. Acest edificiu a fost inclus, sub denumirea de "„Clădirea administrativă a orașului, azi Prefectura și Consiliul Județean Suceava”", pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . În prezent, în această clădire funcționează Instituția Prefectului și Consiliul Județean Suceava. se află pe Strada Ștefan cel Mare, vizavi de Biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk. Pe celelalte trei
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
de municipiul Suceava. Această ctitorie a funcționat ca mănăstire de călugări până la 29 aprilie 1785 când a fost desființată de austrieci, iar biserica mănăstirii a devenit biserică parohială. Ansamblul Bisericii "Sf. Ilie" din Sfântu Ilie a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din 3 obiective: Pe locul actualei biserici, după cum au dovedit cercetările arheologice efectuate la sfârșitul secolului al XX-lea, a existat o construcție de lemn pe
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
Cetatea turcească Pâncota este o cetate de pământ cu șanț exterior, relativ bine conservata, amplasată în estul orașului Pâncota (județul Arad). Situl arheologic aferent este monument istoric, cu și cod RAN . Situl a fost cunoscut încă în secolul al XIX-lea, când au fost efectuate o serie de săpături amatoricești care au scos la iveală, în interiorul cetății, ruinele unei biserici, incinta acesteia și peste 60 de
Cetatea Pâncota () [Corola-website/Science/317494_a_318823]
-
datată din secolele XIII-XV. Situl se află pe o terminație de deal, o terasă domoală care coboară spre est, situată la circa 0,2 km vest de pârâul Cigher, la limita de sud-vest a comunei Tauț, fiind trecut pe lista monumentelor istorice din județul Arad cu . Apariția volumului Biserici medievale în județul Arad a constituit preambulul începerii primelor săpături arheologice sistematice la Tauț, în punctul ”La Cetate”. În anul 1999 s-au făcut primele investigații la fața locului, tot atunci realizându
Cetatea Tauț () [Corola-website/Science/317495_a_318824]
-
peste veacuri cu trecătorii. Comanda pentru realizarea statuii lui Ion Heliade-Rădulescu a fost primită de Ettore Ferrari de la Primăria Capitalei în 1879. A reușit să termine lucrarea în 1880, an în care a fost dezvelită. După ce s-a ridicat acest monument, Alexandru Vlahuță a scris în cinstea statuii o poezie în spiritul romantic al epocii și care se încheia astfel: În aceeași epocă, a început să circule și o epigramă la adresa statuii: Duminică 5 septembrie 2010, statuia lui Heliade Rădulescu a
Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București () [Corola-website/Science/321836_a_323165]
-
mutate și celelalte trei statui de la Universitate, pentru a se putea realiza o parcare subterană în centrul Capitalei. După terminarea lucrărilor la parcarea subterană, statuia a fost reinstală la locul ei la 5 mai 2012. Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2377, Monumentul este amplasat în Piața Universității, sector 3.
Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București () [Corola-website/Science/321836_a_323165]
-
se putea realiza o parcare subterană în centrul Capitalei. După terminarea lucrărilor la parcarea subterană, statuia a fost reinstală la locul ei la 5 mai 2012. Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2377, Monumentul este amplasat în Piața Universității, sector 3.
Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București () [Corola-website/Science/321836_a_323165]
-
Institutului. În 1921, a fost membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase și ulterior vicepreședinte al acestuia. Prima sa lucrare importantă a fost catapeteasma pentru pavilionul românesc de la Expoziția Universală de la Paris (1900). În 1921 a ridicat, împreună cu arhitectul Arghir Culina, monumentul "”Avântul Țării”", care se află și astăzi în Piața Walter Mărăcineanu, în apropierea Grădinii Cișmigiu din București. Lucrarea a fost construită în cinstea eroilor căzuți la datorie în campania din 1913. La origine, sculptura înfățișa trecerea românilor peste Dunăre în
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
eroilor căzuți la datorie în campania din 1913. La origine, sculptura înfățișa trecerea românilor peste Dunăre în Bulgaria. Basoreliefurile însă, au fost șterse de regimul comunist. De aceea, numele lui Becker nu se mai află pe lucrarea respectivă. Pe piedestalul monumentului, de formă piramidală, cu colțurile rotunjite, realizat din beton armat placat cu travertin de Deva, se află un grup statuar, turnat din bronz, format din două personaje alegorice: o femeie, simbolizând Patria, care ține în mâna dreaptă un drapel fluturând
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
femeie, simbolizând Patria, care ține în mâna dreaptă un drapel fluturând, și un militar român cu arma în mâna dreaptă, prezentat în avântul atacului. La baza grupului statuar se află un vultur din bronz, cu aripile larg întinse. Pe fațada monumentului, într-un medalion, se poate citi inscriptia: "Avântul Țării". Monumentul este înscris la poziția 2342 și cu codul , în Lista monumentelor istorice actualizată prin ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004. De-a lungul anilor, Emil von
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
fluturând, și un militar român cu arma în mâna dreaptă, prezentat în avântul atacului. La baza grupului statuar se află un vultur din bronz, cu aripile larg întinse. Pe fațada monumentului, într-un medalion, se poate citi inscriptia: "Avântul Țării". Monumentul este înscris la poziția 2342 și cu codul , în Lista monumentelor istorice actualizată prin ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004. De-a lungul anilor, Emil von Becker a creat numeroase lucrări spectaculoase: monumente publice, monumente funerare
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
în avântul atacului. La baza grupului statuar se află un vultur din bronz, cu aripile larg întinse. Pe fațada monumentului, într-un medalion, se poate citi inscriptia: "Avântul Țării". Monumentul este înscris la poziția 2342 și cu codul , în Lista monumentelor istorice actualizată prin ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004. De-a lungul anilor, Emil von Becker a creat numeroase lucrări spectaculoase: monumente publice, monumente funerare, statui, clădiri publice și private, cu sculpturi ornamentale, busturi, cavouri, grădini
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
inscriptia: "Avântul Țării". Monumentul este înscris la poziția 2342 și cu codul , în Lista monumentelor istorice actualizată prin ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004. De-a lungul anilor, Emil von Becker a creat numeroase lucrări spectaculoase: monumente publice, monumente funerare, statui, clădiri publice și private, cu sculpturi ornamentale, busturi, cavouri, grădini publice sau particulare, medalistică, numismatică, măști mortuare. O capodoperă realizată de Becker este Mormântul Ostașului Necunoscut din București, închinat memoriei celor căzuți în Primul Război Mondial
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
Țării". Monumentul este înscris la poziția 2342 și cu codul , în Lista monumentelor istorice actualizată prin ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004. De-a lungul anilor, Emil von Becker a creat numeroase lucrări spectaculoase: monumente publice, monumente funerare, statui, clădiri publice și private, cu sculpturi ornamentale, busturi, cavouri, grădini publice sau particulare, medalistică, numismatică, măști mortuare. O capodoperă realizată de Becker este Mormântul Ostașului Necunoscut din București, închinat memoriei celor căzuți în Primul Război Mondial și amplasat
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
în fața Palatului Artelor (care, în acea vreme, găzduia Muzeul Militar). Pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, lucrarea a fost demontată în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și a fost strămutată la Mausoleul de la Mărășești, pentru a nu concura cu "Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism". Abia la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia readucerii Mormântului Ostașului Necunoscut pe locul său originar, din 1923, pe esplanada din fața actualului "Memorial al Eroilor Neamului". O altă operă
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
la Liège, în memoria aliaților care au luptat împreună în Primul Război Mondial. Sarcofagul are pe capac o spadă de bronz, gravată cu cei doi ” F”, monograma regelui Ferdinand. Cu această ocazie, Emil Becker a creat și două medalii, reprezentând monumentele și pe cei doi regi: Leopold al III-lea al Belgiei și Carol al II-lea al României. În aceeași linie, a realizat și "Monumentul soldaților căzuți în Primul Război Mondial", ridicat în 1940 la Rădăuți. Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
F”, monograma regelui Ferdinand. Cu această ocazie, Emil Becker a creat și două medalii, reprezentând monumentele și pe cei doi regi: Leopold al III-lea al Belgiei și Carol al II-lea al României. În aceeași linie, a realizat și "Monumentul soldaților căzuți în Primul Război Mondial", ridicat în 1940 la Rădăuți. Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, turnat în bronz de Emil Becker în 1934, a fost amplasat în fața primăriei din Alexandria. În afară de aceste lucrări de artă monumentală, artistul a realizat
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
mulaje după figurile unor marcante personalități ale vremii: Ion C. Brătianu, Take Ionescu, Octavian Goga, Ion Gheorghe Duca, Regina Maria, Patriarhul Miron Cristea, pe baza cărora a creat apoi măști mortuare. Din mâinile sale au ieșit și o serie de monumente funerare, adevărate opere de artă, între care "Capela Emil Lahovari" din cimitirul Bellu, clădită de arh. E. Schmidt și ornamentată în stil pseudo-antic de E. W. Becker. Tot el e autorul monumentului funerar al lui Take Ionescu, de la Mănăstirea Sinaia
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
mâinile sale au ieșit și o serie de monumente funerare, adevărate opere de artă, între care "Capela Emil Lahovari" din cimitirul Bellu, clădită de arh. E. Schmidt și ornamentată în stil pseudo-antic de E. W. Becker. Tot el e autorul monumentului funerar al lui Take Ionescu, de la Mănăstirea Sinaia. A contribuit și la decorarea unor clădiri reprezentative. Astfel, frontonul care decorează clădirea Camerei Române de Comerț, reprezentând Industria și pe Hermes - zeul comerțului, sculpturile exterioare și interioare ale Palatului Cantacuzino, în
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]