38,366 matches
-
agrotehnicii culturilor de câmp. Oamenii de la acest institut obținuse soiuri noi de culturi: grâul de toamnă „Bălți 32”, soi „Biruința 12”, binecunoscute atât în republică cât și în străinătate. Domeniul culturii era reprezentat de Teatrul muzical dramatic moldo-rus „Vasile Alecsandri”, Muzeul interraional de studiere a ținutului, 26 de biblioteci (circa 500 mii de volume), 16 cluburi, 4 cinematografe, Casa lucrătorilor de învățământ, Palatul pionierilor și școlarilor. Presa locală era supusă cenzurii și apărea doar un singur ziar- Komunist - numit organ al
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
inscripție romană, textul în limba latină făcând referiri la Legiunea a XIII-a Gemina. Specialiștii de la diverse instituții ale statului au încercat prin diverse metode să-l determine pe părintele Danciu să le permită să ducă această inscripție la diverse muzee, dar nu au reușit. Părintele Danciu, pe bună dreptate, a considerat că este un sacrilegiu ca masa din Altar sa fie stricată si sa-i fie luată inscripția; de asemenea, a considerat această inscripție ca aparținând bisericii satului, locul ei
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
din Stockholm. În 1905 el cumpără vila Waldemarsudde din peninsula Djurgården, pe care o amenajează cu ajutorul arhitectului Ferdinand Boberg în stil Art Nouveau. În anul 1947, anul morții lui, lasă vila și clecția de lucrări statului suedez. Astăzi vila este muzeu, cu o vastă colecție de lucrări a picturii suedeze din secolul 19. și 20.
Prințul Eugén, Duce de Närke () [Corola-website/Science/321665_a_322994]
-
, comuna Ceahlău, județul Neamț, este o biserică construită în 1773 și aflată în prezent la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Biserica a fost transferată în muzeu prin 1958, ca urmare a începerii lucrărilor la barajul hidroenergetic de la Bicaz. Biserica din Răpciuni face parte din cele 4 biserici de lemn aflate la Muzeul Național al Satului
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
, comuna Ceahlău, județul Neamț, este o biserică construită în 1773 și aflată în prezent la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Biserica a fost transferată în muzeu prin 1958, ca urmare a începerii lucrărilor la barajul hidroenergetic de la Bicaz. Biserica din Răpciuni face parte din cele 4 biserici de lemn aflate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Arhitectura se încadrează în stilul vechilor biserici moldovenești din
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
în prezent la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Biserica a fost transferată în muzeu prin 1958, ca urmare a începerii lucrărilor la barajul hidroenergetic de la Bicaz. Biserica din Răpciuni face parte din cele 4 biserici de lemn aflate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Arhitectura se încadrează în stilul vechilor biserici moldovenești din lemn. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine. Construcția are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
Săvârșit”". În anii '50 ai secolului al XX-lea, odată cu construirea barajului și crearea lacului de acumulare de la Bicaz, lăcașul de cult din Răpciuni a fost strămutat la București, făcând parte astăzi din patrimoniul cultural național găzduit și conservat de Muzeul Satului. Demontarea bisericii a fost făcută cu meșteri dulgheri locali, care au și reconstruit-o în muzeu. Numele lor figurează în actele contabile aferente anului transferării. Aceștia au fost: Ursu Vasile, Borșa Ion, Bocancea Gheorghe, Bocancea Ion, Târșa Gheorghe, Bonteanu
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
de la Bicaz, lăcașul de cult din Răpciuni a fost strămutat la București, făcând parte astăzi din patrimoniul cultural național găzduit și conservat de Muzeul Satului. Demontarea bisericii a fost făcută cu meșteri dulgheri locali, care au și reconstruit-o în muzeu. Numele lor figurează în actele contabile aferente anului transferării. Aceștia au fost: Ursu Vasile, Borșa Ion, Bocancea Gheorghe, Bocancea Ion, Târșa Gheorghe, Bonteanu Gheorghe, Chiorbeja Grigore și Roștioru Nicolae. Unul dintre bătrânii satului Ceahlău a declarat: În anul 2007 s-
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
echipă specializată, cu îndelungată experiență în acest tip de intervenții la bisericile de lemn. A doua etapă în reabilitarea acestui monument a fost restaurarea picturii murale. Lucrările de restaurare a picturii murale au durat aproximativ un an. Paula Popoiu, directorul Muzeului Satului, a spus, în cadrul Sesiunii Naționale de Conservare-Restaurare „Doina Darvaș”, desfășurată la Sala Multimedia a Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național (MCCPN), că intenționează să resfințească biserica de lemn din satul Răpciuni: Biserica veche a fostului sat Răpciuni (din comuna
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național (MCCPN), că intenționează să resfințească biserica de lemn din satul Răpciuni: Biserica veche a fostului sat Răpciuni (din comuna Ceahlău) constituie subiectul unui studiu numit "Biserica salvată din lac", ce a văzut lumina tiparului datorită Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, prin efortul documentaristic al unui grup de specialiști, coordonat de către cercetătoarea Ana Bârcă. Grupul s-a deplasat pentru documentare la fostul amplasament al lăcașului de cult, adică pe Valea Bistriței. S-a cerut
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
de construcție, la decor și planimetrie, totul este o evidentă și mai ales inteligentă adaptare a omului la oferta naturii, o folosire judicioasă a ceea ce găsea la îndemână. este monument istoric, ea având codul B-II-a-A-18994 (biserica face parte din ansamblul Muzeului Satului și are codul acestuia). Numeroase, în trecut, în regiunile montane, lăcașurile de cult din lemn sunt considerate unanim, în prezent, monumente, o parte dintre ele devenind repere de cultură și civilizație țărănească. Între acestea, cu o valoare de patrimoniu
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
Numeroase, în trecut, în regiunile montane, lăcașurile de cult din lemn sunt considerate unanim, în prezent, monumente, o parte dintre ele devenind repere de cultură și civilizație țărănească. Între acestea, cu o valoare de patrimoniu incontestabilă sunt bisericile aflate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“, precum cele din Dragomirești - Maramureș, din Răpciuni - Neamț, biserica din Timișeni, Gorj și biserica din Turea - Cluj. Mica biserică din Turea-Cluj este un tip vechi și a avut o istorie ciudată. Ultimul monument de cult
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
și biserica din Turea - Cluj. Mica biserică din Turea-Cluj este un tip vechi și a avut o istorie ciudată. Ultimul monument de cult a fost salvat din cadrul unei mari exploatări miniere de suprafață. Indiferent de mărime, cele patru biserici din muzeu (Biserica de lemn din Turea, Biserica de lemn din Timișeni, biserica de lemn din Răpciuni și Biserica de lemn din Dragomirești) impresionează prin măiestria cu care au fost construite, prin proporțiile echilibrate, prin decorația în lemn și prin pictura murală
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
reale au fost copiate în capitala virtuală a Germaniei, incluzând faimoasele landmark-uri atât în partea de Vest cât și în cea de Est, ca Turnul TV, Poartă Brandenburg, Potsdamer Platz și Kurfürstendamm. Vizitatorii pot urmări istoria lungă a orașului în muzeul virtual „Zidul Berlinului„ care a fost înființat în comemorarea evenimentele schimbării-lumii din 1989. Muzeul virtual acoperă informațiile GDR-ului din construcția zidului către reunificația Germană. Două luni mai tarziu după inaugurarea Berlinului, Twinity a ajuns la 80.000 de ușeri
Twinity () [Corola-website/Science/321687_a_323016]
-
partea de Vest cât și în cea de Est, ca Turnul TV, Poartă Brandenburg, Potsdamer Platz și Kurfürstendamm. Vizitatorii pot urmări istoria lungă a orașului în muzeul virtual „Zidul Berlinului„ care a fost înființat în comemorarea evenimentele schimbării-lumii din 1989. Muzeul virtual acoperă informațiile GDR-ului din construcția zidului către reunificația Germană. Două luni mai tarziu după inaugurarea Berlinului, Twinity a ajuns la 80.000 de ușeri înregistrați. În August 2009, un an după inaugurarea Berlinului virtual, Metaversum anunță că al
Twinity () [Corola-website/Science/321687_a_323016]
-
Ucrainei"). În prefața la volumul "Strevojeni zori", scriitorul Mihail Mihailiuc afirmă că poezia lui Borodai are o tentă antistalinistă, fiind îmbibată de dragoste fierbinte pentru Ucraina asuprită, iar povestirile sale evocă perioada foametei. În anul 2008, Ostap Borodai-Șandru a donat Muzeului Literaturii Ucrainene din regiunea Hmelnițki (Ucraina) toate manuscrisele, cartea pe paginile căreia erau lipite poeziile și proza publicate în ziarul "Podolyanen" de Hariton Borodai sub denumirea generică "Strevojeni zori" („Zorile înfricoșate“) și câteva fotografii.
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
activitatea literară, a tradus în limba germană mai multe poeme de Tudor Arghezi, publicate de mai multe reviste din Bonn și München. Pentru merite dovedite în activitatea artistică i s-a acordat, în 1951, Premiul de Stat. În anul 2004, Muzeul Național de Artă al României a primit donația Dorio Lazăr, din Germania, care cuprindea 21 de lucrări de pictură românească modernă, 65 de desene și șase gravuri realizate de pictorul Ghelman Lazăr, tatăl donatorului. Lucrări ale sale se regăsesc și
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
de Artă al României a primit donația Dorio Lazăr, din Germania, care cuprindea 21 de lucrări de pictură românească modernă, 65 de desene și șase gravuri realizate de pictorul Ghelman Lazăr, tatăl donatorului. Lucrări ale sale se regăsesc și în muzee, ca de exemplu: Muzeul de Artă din Drobeta Turnu Severin.
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
a primit donația Dorio Lazăr, din Germania, care cuprindea 21 de lucrări de pictură românească modernă, 65 de desene și șase gravuri realizate de pictorul Ghelman Lazăr, tatăl donatorului. Lucrări ale sale se regăsesc și în muzee, ca de exemplu: Muzeul de Artă din Drobeta Turnu Severin.
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
care o frecventează până în anul 1888. Va începe apoi să lucreze în divrse fabrici de mobile din München, Karlsruhe și Berlin, unde învață să sculpteze în lemn. În anul 1891, devine profesor pentru desen ornamental și industrial la școala de pe lângă Muzeul de Artă Decorativă din St. Gallen (Elveția). Excursiile la munte reprezintă sursa de inspirație pentru o serie de acuarele, multiplicate sub formă de cărți poștale. Grație sumelor de bani obținuți din vânzarea lor, reușește în 1898 să plece la München
Emil Nolde () [Corola-website/Science/321726_a_323055]
-
Sezession” din Berlin, iar mai apoi cu „Der Blaue Reiter”. Temele tablourilor sale evoluează, el abordează subiecte religioase, folosind aceiași tehnică a culorilor pure (de ex.: "Das Leben Christi", 1911-1912, în 9 tablouri de altar). Nolden petrece multe ore în Muzeul de Etnografie din Berlin, desenând sculpturile și măștile culturilor primitive. În anul 1913, va participa la o expediție în insulele din oceanul Pacific, unde realizează numeroase schițe și acuarele. La întoarcere își cumpără o fermă pe malul râului Wiedau, în
Emil Nolde () [Corola-website/Science/321726_a_323055]
-
în apropiere de Neukirchen (Wiedingharde), pe care îl denumește "Seebüll", și construiește o casă care îi va servi ca locuință și, în același timp, ca atelier împreună cu o sală de expunere a tablourilor („Bildersaal”). „"Haus Seebüll"" este în prezent un muzeu (Fundația „Ada și ”), unde anual se organizează o expoziție retrospectivă cu operele lui Emil Nolde. Cu toate că simpatizează cu național-socialismul, va cădea în disgrație - ca de altfel toți ceilalți artiști expresioniști - operele sale sunt expuse în expoziția „Arta degenerată”. În 1937
Emil Nolde () [Corola-website/Science/321726_a_323055]
-
retrospectivă cu operele lui Emil Nolde. Cu toate că simpatizează cu național-socialismul, va cădea în disgrație - ca de altfel toți ceilalți artiști expresioniști - operele sale sunt expuse în expoziția „Arta degenerată”. În 1937, peste o mie din lucrările sale sunt scoase din muzeele germane, autoritățile interzicându-i să mai picteze. În această perioadă realizează pe ascuns o serie de acuarele, pe care le denumește „tablourile mele ne-pictate”. După 1945, Emil Nolde obține numeroase distincții și onoruri. Pictează peste o sută de tablouri
Emil Nolde () [Corola-website/Science/321726_a_323055]
-
refuzul de a realiza adevărate portrete este legat de credințele în puteri malefice, o imagine fidelă ar lăsa modelul ei pradă acțiunii forțelor malefice. Câteva dintre cele mai expresive și impresionante lucrări ale culturii nok pot fi întâlnite în diferite muzee din toată lumea (Luvru, Neues Museum etc.). Câteva dintre acestea sunt:
Cultura Nok () [Corola-website/Science/320830_a_322159]
-
Morrowind-ului. În loc de modificarea directă a lumii jocului, orașul Mournhold este accesibil numai prin teleportare. O îmbunătățire majoră adusă de joc este modificarea jurnalului. Astfel, jucătorul poate să își sorteze și acceseze quest-urile alfabetic. Un alt detaliu de remarcat este introducerea Muzeului de Artefacte. Spre deosebire de prima expansiune, "Bloodmoon" adaugă o nouă insulă pe harta jocului: o regiune înzăpezită numită Solstheim. În loc de rasa Dunmer ce populează insula Vvardenfell, Solstheim este locuită în mare de rasa Nord ce trăiesc în Skyrim. Pachetul adaugă noi
The Elder Scrolls III: Morrowind () [Corola-website/Science/320866_a_322195]