37,166 matches
-
cazul asocierii lor cu lipovenii din satele vecine Periprava, Sfiștofca, Mila 23 sau cu moldovenii din satul vecin C.A. Rosetti. După inundațiile din 1970, zona grindului Letea a fost îndiguită masiv, însă au fost demolate zeci de mori de vânt particulare ale morarilor din zonă. În anii de după 1990, mulți tineri au părăsit localitatea, aceasta devenind un sat aproape pustiu. Prin anul 2000 au sosit aici câțiva cetățeni belgieni și francezi care au investit în case de vacanță și pensiuni
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
una din principalele ocupații (în afara creșterii animalelor) era agricultura. Se cultivau cereale, legume, pepeni și în mai mică măsura mici plantații de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și fructele (alături de produsele de origine animală) erau valorificate pe piața orașului Sulina. Recoltarea stufului reprezintă o ocupație
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
dintre Pardina și Tulcea fiind de . Foarte firav dezvoltat este agroturismul; există o societate cu acest profil, cu 24 de locuri ce oferă condiții normale pentru a petrece timpul liber. Sub raport climatic - climă continentală: veri călduroase; ierni geroase cu vânturi puternice; temperatura medie anuală 11 °C cantitatea medie de precipitații 440mm/mp anual. Comuna Pardina este situată pe o lungime de pe malul drept al Dunării, pe Brațul Chilia, între localitățile Chilia Veche și Lascăr Catargiu (actualmente Plaur) care administrativ aparține
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
Sunt caracteristice masele de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara aerul uscat continental sau tropical. În perioada caldă a anului, seceta este un fenomen accentuat și frecvent; iarna sunt specifice inversiunile termice. "Precipitațiile" sunt de circa 400-500 mm anual. "Vânturile" predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19‰), NV (17‰), S și SE (13,5‰), cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 metri pe secundă. Rețeau hidrografică este compusă din pârâul Jăravăț, fiind unul
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
special din pajiști de silvostepă în care predomină festuca, stipa și astemisia, dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță blândă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 8 și 10 °C. Vânturile bat în general dinspre nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important curs de apă care traversează comuna pe direcția vest-est este râul Bârlad, afluent al Siretului. Specii de faună: șopârla de câmp ("Lacerta agilis
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
istoric, datează de pe vremea lui Ștefan cel Mare, din aproximativ 1500. Satul este străbătut de pârâul Leica, format în albia râului Siret, al cărui curs a fost deviat pe vremea lui Ștefan cel Mare. Ulterior în valea părăsita a Șiretului vântul a depus praf și nisip, iar treptat, prin intermediul izvoarelor apă a umplut gaură și astfel a luat naștere Șirețelul, actualul parau Leica. Dar Maluri mai are însă și o altă caracteristică specială: este un sat situat la limita dintre fostele
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
luna iunie se înregistrează o cantitate de 73.4 l/mp, iar în luna februarie o cantitate de 23.8 l/mp. Cantitatea maximă de precipitații în 24 h, s-a înregistrat în luna august 1968 (86.4 l/mp). Vântul are cea mai mare medie la începutul primăverii (3.9 m/s) iar cea mai mica la sfârșitul verii (2.6 m/s). Dominante sunt cele din nord , apoi cele din nord-est și sud. Precipitațiile sunt de cele mai multe ori insuficiente
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
pajiști stepice de silvostepă în care predomină festuca, stipa și astemisia dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță mai excesivă, temperaturile mediii anuale fiind cuprinse între 9 și 10 C. Vânturile bat în general din nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important curs de apă care traversează comuna este râul Bârlad, afluent al Siretului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Zorleni se ridică la
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
de precipitații este legată de dinamică atmosferică, reflectând dispunerea în cadrul continentului european. Media multianuala a precipitațiilor atinge valori cuprinse între 550 și 650 mm/an, cele mai mari valori înregistrându-se în timpul verii, iarna înregistrându-se cele mai scăzute valori. Vânturile dominante sunt cele de NV, cele de E și NE având o frecvență mai mică. Vânturile de NE aduc în anotimpul cald aer uscat și fierbinte, pe când în cel rece aduc mase de aer rece și umed. Rețeaua hidrografica a
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
atinge valori cuprinse între 550 și 650 mm/an, cele mai mari valori înregistrându-se în timpul verii, iarna înregistrându-se cele mai scăzute valori. Vânturile dominante sunt cele de NV, cele de E și NE având o frecvență mai mică. Vânturile de NE aduc în anotimpul cald aer uscat și fierbinte, pe când în cel rece aduc mase de aer rece și umed. Rețeaua hidrografica a satului este compusă din pâraiele Horăit, Hatnuța și Hanțica. Pârâul Horăit străbate zona vestică a satului
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
de Nord (islandez), ciclonii termici de iarnă mediteraneeni, ciclonii termici de vară din Asia Mică și Depresiunea Aralo-Caspică. Așezarea comunei între culoarele a doua râuri determina o circulație a aerului pe direcția N-V S-E paralel cu marginea munților, vântul suflând în unele perioade destul de puternic. Sunt cazuri când după ce sufla vântul două-trei zile dinspre N-V, acesta să-și schimbe direcția dinspre S-E. Precipitațiile sunt în strânsă legătură cu distribuția lunară și anuală a temperaturii, cu regimul vanturilor
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
din Asia Mică și Depresiunea Aralo-Caspică. Așezarea comunei între culoarele a doua râuri determina o circulație a aerului pe direcția N-V S-E paralel cu marginea munților, vântul suflând în unele perioade destul de puternic. Sunt cazuri când după ce sufla vântul două-trei zile dinspre N-V, acesta să-și schimbe direcția dinspre S-E. Precipitațiile sunt în strânsă legătură cu distribuția lunară și anuală a temperaturii, cu regimul vanturilor și cu altitudinea. Media anuală a precipitațiilor este de 555 mm, cele
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
lunii ianuarie este de -5 °C, iar a lunii iulie este de +19 °C. Caracterul de climă continentală de tranziție, face să avem ierni lungi și friguroase și primăveri scurte și răcoroase, datorită unor influente a aerului polar și a vânturilor de vest și est-nord-vest. Cantitatea de precipitații este de sub 600 l/an, cu mari diferențe de la o lună la alta și de la an la an. Ca fenomene meteorologice întâlnite în localitatea noastră, este semnalată prezența brumei destul de timpurii, în perioada
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
construcții,pe lângă posibilitatea agricolă în special viticola.in localitate există doar case din lemn încheiate,nici macar bătute în cuie,întărite cu armatura de cărămidă sau ciment,nu există case de paianta sau de alte materiale nerezistente.clima zonei dominată de vânturi foarte puternice nu permite folosirea unor materiale slabe.biserica satului9cu hramul sfântă Parascheva) este declarată monument national.este o biserică mică cu o capacitate de maxim 60 de persoane așezată la poalele unui deal pe care urcă cimitirul satului.altarul
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
38-40 °C. Cantitatea medie de precipitații este de aproximativ 500 mm pe an dar repartizată mai ales în lunile mai-iunie, ceea ce face ca fenomenul de secetă să fie frecvent în lunile iulie-august, producând diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor agricole. Vânturile sunt predominante din vest, din sud, austrul, iar din est, crivățul. Crivățul troienește zăpada, de multe ori este de direcție nord-sud făcând adesea circulația impracticabilă datorită înzăpezirii. Tradiția locală arată că denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari ai moșiei
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
prin: Clima bazinului hidrografic Vedea este caracterizată prin precipitații medii anuale de 550 mm - deficitară față de valoarea medie pe țară care este de peste 600 mm. Dintre factorii climatici care influențează nefavorabil scurgerea, temperaturile au rol hotărâtor - vara sunt foarte ridicate. Vânturile sunt cele neregulate. Cele mai frecvente vânturi bat din direcția de nord - est mai ales în timpul iernii și austrul care bate din partea de vest în timpul primăverii și mai ales toamna. Condițiile climatice și însușirile solurilor brun-roșcate de pădure și brune
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
prin precipitații medii anuale de 550 mm - deficitară față de valoarea medie pe țară care este de peste 600 mm. Dintre factorii climatici care influențează nefavorabil scurgerea, temperaturile au rol hotărâtor - vara sunt foarte ridicate. Vânturile sunt cele neregulate. Cele mai frecvente vânturi bat din direcția de nord - est mai ales în timpul iernii și austrul care bate din partea de vest în timpul primăverii și mai ales toamna. Condițiile climatice și însușirile solurilor brun-roșcate de pădure și brune de pădure sunt prielnice pentru foarte multe
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
de recurenta de 50 ani. Adâncimea maximă de îngheț are valori cuprinse între 0.90 - 1.00 Vitezele medii ale vanturilor din direcția nord-vest sunt în decursul anului de 2,6 m/s. În zona de munte, vitezele medii ale vântului în rafala se pot cifră la valori de 20-25 m/s, cele maxime depășind 40 m/s. Conform codului de proiectare NP 082 - 04 - bazele proiectării și acțiunii asupra construcțiilor, cu privire la acțiunea vântului, viteza vântului mediata pe 1 min la
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
În zona de munte, vitezele medii ale vântului în rafala se pot cifră la valori de 20-25 m/s, cele maxime depășind 40 m/s. Conform codului de proiectare NP 082 - 04 - bazele proiectării și acțiunii asupra construcțiilor, cu privire la acțiunea vântului, viteza vântului mediata pe 1 min la înălțimea de 10 m, are valoarea caracteristică de 35 m/sec cu intervalul de recurenta de 50 ani și 2 % probabilitatea de depășire anuală și presiunea de referință a vântului, mediata pe 10
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
de munte, vitezele medii ale vântului în rafala se pot cifră la valori de 20-25 m/s, cele maxime depășind 40 m/s. Conform codului de proiectare NP 082 - 04 - bazele proiectării și acțiunii asupra construcțiilor, cu privire la acțiunea vântului, viteza vântului mediata pe 1 min la înălțimea de 10 m, are valoarea caracteristică de 35 m/sec cu intervalul de recurenta de 50 ani și 2 % probabilitatea de depășire anuală și presiunea de referință a vântului, mediata pe 10 min la
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
construcțiilor, cu privire la acțiunea vântului, viteza vântului mediata pe 1 min la înălțimea de 10 m, are valoarea caracteristică de 35 m/sec cu intervalul de recurenta de 50 ani și 2 % probabilitatea de depășire anuală și presiunea de referință a vântului, mediata pe 10 min la 10 înălțime este de 0,5 kPa. Secțiunea 3. Rețeaua hidrografica "'a. Cursurile de apă, debite normale, creșteri înregistrate"' Apele de pe cuprinsul Comunei Marginea pot fi grupate în două categorii : Ape de suprafață; Ape subterane
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
râul Râșca are o pantă medie de 12‰, un debit mediu anual de 1,34 m³/sec., și șapte afluenți constitutivi: Râșca Mare, Râșcuța, Moișa, Slatina, Țiganca, Bogdănești și Jărna. Temperatura aerului este în medie de 7,5 °C/an. Vânturile sunt cele specifice întregului județ Suceava și se datorează în principal celor doi curenți barici - cel din Atlantic și cel din NE Europei, dar în depresiune, vânturile sunt atenuate de înălțimile înconjurătoare. Apariția omului pe aceste meleaguri nu poate fi
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Bogdănești și Jărna. Temperatura aerului este în medie de 7,5 °C/an. Vânturile sunt cele specifice întregului județ Suceava și se datorează în principal celor doi curenți barici - cel din Atlantic și cel din NE Europei, dar în depresiune, vânturile sunt atenuate de înălțimile înconjurătoare. Apariția omului pe aceste meleaguri nu poate fi prea îndepărtată, întrucât toată zona și împrejurimile aparțineau pădurilor. Cele mai vechi urme umane amintesc de neolitic și sunt reprezentate de vestigiile descoperite la locul numit „Cetățuie
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
localității Zăbrani datează din 1080-1090. Formația de Pompieri din localitatea Zăbrani a fost înființată ca o nevoie a cetățenilor localității de a lupta împotriva dezastrelor provocate de incendii. În toamna anului 1878 a izbucnit un incendiu care, pe baza unui vânt puternic și a construcțiilor în majoritate construite din materiale combustibile, a mistuit jumătate din localitate. Acest incendiu este hotărâtor pentru oamenii din Zăbrani, mai ales că în Principatele Române și în Imperiul Habsburgic se organizau formațiuni militare și civile pentru
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
deservea toate satele din jur și asigura o calitate deosebită a făinii obținute . Clima este temperată, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse ca intensitate, iar precipitațiile sunt relativ numeroase, satul fiind una din zonele județului cu precipitații abundente și cu mare rezervă de apă potabilă datorită pădurilor care înconjoară satul în partea de est, spre Aruncuta, cât și
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]