37,166 matches
-
ferată construită în 1913 și care face legătura între Cluj-Napoca și Câmpia Turzii. Climă este una temperata, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
este de 8,2 °C. Primele zile de îngheț apar la jumătatea lunii octombrie iar ultimele zile de îngheț se înregistrează în prima jumătate a lunii aprilie. Precipitațiile medii anuale: 650- 700 mm/an. Cantitățile de precipitații cresc în raport cu altitudinea. Vânturile dominante sunt din direcția N → NV. Se înscrie în specificul de deal și podiș, este caracteristică etajului de păduri de foioase. Aici pot fi întâlnite animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
Comuna Mociu se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 40 kilometri de Cluj-Napoca. Comuna este dispusă într-o zonă depresionară, în mijlocul unor coline. Fertilitatea solurilor brune de pădure predominante și climatul temperat continental ferit în general de vânturi, au conferit zonei denumirea de câmpie, denumire care nu este legată de formele de relief existente, ci de faptul că pentru mult timp zona a fost considerată "Grânarul Transilvaniei". Altitudinea zonei se situează între 294 m la Valea Roșieni și
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
ale fosturilor lacuri existente odată. Clima este una boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac. Vânturile sunt reduse ca și intensitate, vara vântul de vest aduce ploile, iar iarna bat vânturile de est și nord, aducând cu ele scăderi de temperatură. Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
una boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac. Vânturile sunt reduse ca și intensitate, vara vântul de vest aduce ploile, iar iarna bat vânturile de est și nord, aducând cu ele scăderi de temperatură. Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac. Vânturile sunt reduse ca și intensitate, vara vântul de vest aduce ploile, iar iarna bat vânturile de est și nord, aducând cu ele scăderi de temperatură. Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
de 3-4 °C. Clima munților Vlădeasa și Gilău este tipică de munte, în general rece și umedă pe culmile înalte, cu atenuare treptată spre poale. Etajarea pe verticală se manifestă în toți factorii determinanți ai climei. Precipitațiile sunt abundente din cauza vântului dominant de vest care vine încărcat cu vapori de apă depuși pe prima stavilă întâlnită în cale, Munții Apuseni. Așa se face că aici, la altitudini sub 1800 m, precipitațiile ating 1400 mm, cantitate ce nu se găsește în alte
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
C (iulie-august). Precipitațiile atmosferice ating medii anuale de 600-700 mm. În partea de nord și nord-vest a comunei clima este puțin mai răcoroasă, temperaturi mai ridicate fiind întâlnite în general în partea de est, sud-est și de centru a comunei. Vânturile cele mai intense apar de obicei în lunile ianuarie-aprilie, maximele fiind în martie cu 2 m/secundă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
mari platouri ce oferă condiții excelente pentru cultura vegetală și creșterea animalelor. Climă este boreala, cu ierni relativ geroase și primăveri reci. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30 grade Celsius. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt relativ numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu precipitații relativ mari. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
de pășune pentru creșterea animalelor, cât și resurse importante de apă potabilă. Clima este boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în iulie și prima jumătate a lunii august circa 28°-30 °C. Vânturile în general sunt reduse ca intensitate. Precipitațiile sunt relativ numeroase. Satul este traversat de șoseaua de legătură Turda-Câmpia Turzii-Frata-Bercheșu, care se intersectează cu drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
local este de tip continental-moderat. Temperatura medie anuală a aierului este de 8,5 °C. Media lunii ianuarie este de -40 °C, iar a lunii iulie de +18 °C. Cantitatea medie a precipitațiilor anuale este de 700-800ml. Direcția dominantă a vânturilor este Nord - Nord-Est. Curenții sunt canalizați pe valea Someșului. Amplitudinile medii termice variază între 22-23 °C. Resursele minerale sunt puține: nisip și pietriș în albia Someșului, piatră de calcar în pădurea de pe Huhu, odinioară intens exploatată și saramură.
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
presiune (anticicloanele și ciclioanele) și de repartiția lor pe continentul european. Aceste centre determină diferențe mari de presiune și temperatură în decursul anotimpurilor. În zona bazinului Baraolt se pot evidenția efectele a 4 astfel de centre: - Anticiclonul Siberian, care aduce vânt rece din direcția E, ce viscolește iarna; - Anticiclonul Arctic, care aduce gerul din direcția N; - Ciclonul Atlantic, care determină vânturi din direcția V, aducătoare de precipitații, în special primăvara și toamna; - Ciclonul Mediteranean, care determină vânturi din direcția SV, care
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
în decursul anotimpurilor. În zona bazinului Baraolt se pot evidenția efectele a 4 astfel de centre: - Anticiclonul Siberian, care aduce vânt rece din direcția E, ce viscolește iarna; - Anticiclonul Arctic, care aduce gerul din direcția N; - Ciclonul Atlantic, care determină vânturi din direcția V, aducătoare de precipitații, în special primăvara și toamna; - Ciclonul Mediteranean, care determină vânturi din direcția SV, care aduc o masă mare de aer cald și relativ uscat. În zona Biborțeni există o microclimă caracteristică depresiunilor intracarpatice, în
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
Anticiclonul Siberian, care aduce vânt rece din direcția E, ce viscolește iarna; - Anticiclonul Arctic, care aduce gerul din direcția N; - Ciclonul Atlantic, care determină vânturi din direcția V, aducătoare de precipitații, în special primăvara și toamna; - Ciclonul Mediteranean, care determină vânturi din direcția SV, care aduc o masă mare de aer cald și relativ uscat. În zona Biborțeni există o microclimă caracteristică depresiunilor intracarpatice, în care se constată frecvent fenomenul de inversiune de temperatură. În zonele cu altitudini joase este mai
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
1966 apare ca parte componentă a comunei Suatu, raionul Gherla, județul Cluj. Climă este una temperata, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu mari precipitații și cu mare rezervă de apă potabilă, poate datorită și celor două păduri care înconjoară satul (la est și la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
minimă de -30' C. Primul îngheț apare după 25 octombrie, iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie, intervalul de timp fără îngheț fiind astfel de 200 de zile pe an. Cantitatea medie de precipitații este de 600 mm|an. Vânturile dominante au direcția E-V, schimbările generale ale atmosferei de la un anotimp la altul fiind clar reflectate de modificările frecvenței vânturilor pe anumite direcții. Astfel, și la Craiova, frecvența vânturilor dinspre Vest este mai mare în prima jumătate a anului
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
fără îngheț fiind astfel de 200 de zile pe an. Cantitatea medie de precipitații este de 600 mm|an. Vânturile dominante au direcția E-V, schimbările generale ale atmosferei de la un anotimp la altul fiind clar reflectate de modificările frecvenței vânturilor pe anumite direcții. Astfel, și la Craiova, frecvența vânturilor dinspre Vest este mai mare în prima jumătate a anului, fiind de cca 21%, mai ales primăvara, și de aproximativ 15% în a doua jumătate a anului. Dacă în ansamblu vânturile
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
an. Cantitatea medie de precipitații este de 600 mm|an. Vânturile dominante au direcția E-V, schimbările generale ale atmosferei de la un anotimp la altul fiind clar reflectate de modificările frecvenței vânturilor pe anumite direcții. Astfel, și la Craiova, frecvența vânturilor dinspre Vest este mai mare în prima jumătate a anului, fiind de cca 21%, mai ales primăvara, și de aproximativ 15% în a doua jumătate a anului. Dacă în ansamblu vânturile dinspre est au o frecvență ridicată tot timpul anului
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
vânturilor pe anumite direcții. Astfel, și la Craiova, frecvența vânturilor dinspre Vest este mai mare în prima jumătate a anului, fiind de cca 21%, mai ales primăvara, și de aproximativ 15% în a doua jumătate a anului. Dacă în ansamblu vânturile dinspre est au o frecvență ridicată tot timpul anului, în timpul verii are loc, totuși, o diminuare generală, în medie cu 10% în Craiova. Vânturile predominante sunt cele din sud-vest (Cosava - un vânt rece și uscat, cu putere distructivă foarte mare
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
mai ales primăvara, și de aproximativ 15% în a doua jumătate a anului. Dacă în ansamblu vânturile dinspre est au o frecvență ridicată tot timpul anului, în timpul verii are loc, totuși, o diminuare generală, în medie cu 10% în Craiova. Vânturile predominante sunt cele din sud-vest (Cosava - un vânt rece și uscat, cu putere distructivă foarte mare și Austrul - un vânt uscat, iarna fiind însoțit de ger, iar vara de caldură înăbușitoare și de secetă) și din est, specific iernii (Crivățul
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
a doua jumătate a anului. Dacă în ansamblu vânturile dinspre est au o frecvență ridicată tot timpul anului, în timpul verii are loc, totuși, o diminuare generală, în medie cu 10% în Craiova. Vânturile predominante sunt cele din sud-vest (Cosava - un vânt rece și uscat, cu putere distructivă foarte mare și Austrul - un vânt uscat, iarna fiind însoțit de ger, iar vara de caldură înăbușitoare și de secetă) și din est, specific iernii (Crivățul - vânt rece și uscat, foarte violent). Rețeaua hidrografică
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
o frecvență ridicată tot timpul anului, în timpul verii are loc, totuși, o diminuare generală, în medie cu 10% în Craiova. Vânturile predominante sunt cele din sud-vest (Cosava - un vânt rece și uscat, cu putere distructivă foarte mare și Austrul - un vânt uscat, iarna fiind însoțit de ger, iar vara de caldură înăbușitoare și de secetă) și din est, specific iernii (Crivățul - vânt rece și uscat, foarte violent). Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Breasta este relativ săracă. În afara râului Jiu, care doar
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
predominante sunt cele din sud-vest (Cosava - un vânt rece și uscat, cu putere distructivă foarte mare și Austrul - un vânt uscat, iarna fiind însoțit de ger, iar vara de caldură înăbușitoare și de secetă) și din est, specific iernii (Crivățul - vânt rece și uscat, foarte violent). Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Breasta este relativ săracă. În afara râului Jiu, care doar mărginește teritoriul comunei spre est, este reprezentată de râul Raznic, care își adună apele din zona limitrofă a județelor Mehedinți și
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
cu temperatura medie anuală de 11° grade C. Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de -2° grade C, iar media celei mai calde luni (iulie) de 22-23° grade C. Precipitațiile medii înregistrează valori de 550 mm/an. Vânturile dominante sunt cele de vest și est. Reprezentată prin râul Teslui. Pânza de apă freatică se află situată la o adâncime de circa 15-20 m. Alcătuită din pajiști stepizate în locul pădurilor de cer și gârniță, pâlcuri de pădure de cer
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
alte specii. Istoric, se știe că a luat ființă în jurul anilor 1880 - 1883, ca pepinieră de produs puieți, pentru fixarea nisipurilor zburătoare din zonă; acestea făceau imposibilă existența satelor și a oamenilor, din cauza năvalei nisipului mișcat mai tot timpul de vânt, care le invada casele sau bordeele și le mai făcea și imposibilă cultivarea lor pentru hrana de zi cu zi. Se spune că Domnitorul Carol I, cu ocazia venirii la Poiana Mare, în anul 1877, al Războiului de Independență, cu
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]