35,147 matches
-
vizate de atacul de pe 18 august. În ciuda eșecului operațiunii "Adlertag" și a pierderilor ridicate de pe 15, 16 și 17 august, Kesselring l-a convins pe Göring să continue trimiterea de bombardiere însoțite de escorte puternice de avioane de vânătore pentru distrugerea aeroporturilor britanice. Kesselring era de asemenea susținătorul folosirii tacticii vânătorii libere a avioanelor organizate în "Jagdgeschwader" (grupuri de escadrile). Avioanele de vânătoare cu un singur motor Messerschmitt Bf 109 urmau să fie trimise înaintea bombardierelor pentru forțarea aparatelor defensivei britanice
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
de vânătoare cu un singur motor Messerschmitt Bf 109 urmau să fie trimise înaintea bombardierelor pentru forțarea aparatelor defensivei britanice să se implice în lupte aeriene de mare amploare care, cel puțin din punct de vedere teoretic, aveau să asigure distrugerea forțelor de apărare RAF. Kesselring și-a modificat de această dată metodele operaționale. După ce s-a sfătuit cu Hugo Sperrle, (comandantul "Luftflotte 3" (Flota aeriană 3), el a ales să își concentreze eforturile împotriva unui număr redus de ținte. Astfel
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
fără să fie ele însele interceptate, haosul luptelor aeriene moderne făcea imposibilă atacurile concentrate ale formațiilor rigide. Piloții erau obligați să țină prea mult seama de capacitățile defensive ale bombardierelor. Atacurile vânătorilor începeau și se terminau la mare distanță, iar distrugerile produse bombardierelor erau minore. Aceste greșeli tactice au devenit evidente în timpul luptelor din Belgia și Franța. În plus, pregătirea făcută în grabă a unor piloți a dus la apariția unor greutăți în învățarea de tactici noi, schimbate radical. Tacticile avioanelor
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
76 urmau să bombardeze în picaj clădirile și hangarele la început de la mare altitudine. Cinci minute mai târziu, 27 de bombardiere Do 17 din I./KG 76 și II./ KG 76 urmau să execute un bombardament-covor de la mare altitudine pentru distrugerea pistelor și a terenurilor adiacente și scoaterea din luptă a apării terestre. "9 Staffel" KG 76, unitatea de bombardament specializată pe atacuri la înălțime joasă, trebuia să încheie atacul distrugând clădirile care nu fuseseră distruse încă. Acest plan de atac
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
avioane Hurricane ale escadrilei 111. Deși nu era responsabilitatea lor, controlorii au preluat inițiativa și au ordonat tuturor avioanelor să decoleze. Chiar și cele care nu au primit ordinul de atac au trebuit să se deplaseze spre nord-est, pentru ca să evite distrugerea lor la sol. Escadrila 111 a reușit să se plaseze pe poziții de luptă la 3.000 de picioare deasupra aeroportului Kenley. Ei și-au sporit astfel șansele să atace de sus bombardierele "9 Staffel". Controlorii de zbor de la Biggin
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
de ținte fără să fie interceptat, zburând peste un teren inamic necunoscut, strict pe ruta planificată și conform graficului de zbor. Când au ajuns în apropierea aeroportului, piloții lui Roth au descoperit că nu se vedeau incendii sau semne ale distrugerii bombardamentului care ar fi trebuit deja să se fi încheiat. Ei se așteptaseră să atace un aeroport răvășit de bombe. Când bombardariele Do 17 au ajuns deasupra obiectivului, au fost întâmpinate de focul mitralierelor și tunurilor antiaeriene britanice. O parte
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Crucea de Cavaler a Crucii de Fier pentru că l-a ajutat pe pilotul Hermann Magin să-și conducă avionul până la bază. Magin a murit la scurtă vreme după ce a aterizat datorită rănilor. În timpul atacului, bombardierele din "9 Staffel" au reușit distrugerea a trei hangare, au lovit diferite alte clădiri și au distrus la sol opt avioane Hurricane. Alte surse menționează zece hangare au fost distruse, șase avariate, camera operațională scoasă din uz și mai multe clădiri distruse. Rezultatele bombardamatului ar fi
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
fericire pentru britanici, ei dispuneau de o rețea de radare mobile, unul dintre acestea fiind pe Insula Wight. Un alt radar mobil avea să fie pus în funcțiune lângă stația Poling, lanțul de radare rămând astfel în fucnțiune. Până la urmă, distrugerile înregistrate la Kenley și Poling nu au făcut decât să îngreuneze, nu și să întrerupă munca lui Park și Dowding. Pentru identificarea țintelor pe ecranul radarului Poling, estimarea și transmiterea cu precizie a direcțiilor de deplasare a avioanelor sub bombele
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
și depozitele de piese de schimb, ceea ce a produs explozii uriașe, ceea ce în final a dus la scoaterea din funcțiune a aeroportului. Aeroportul Gosport a fost atacat la rândul lui. Avioanele Ju 87 comandate de Siegel au reușit să producă distrugeri de proporții ale țintelor, în timpul atacului nefiind împiedicați în niciun fel de avioanele de vânătoare RAF. În timp ce formațiile de Ju 87 atacau țintele de la sol, avioanele Spitfire din Escadrila No. 234 intraseră în luptă cu escorta germană formată din 25
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
vânătoare distruse și patru avariate. Escadrila 43 a avut un avion Hurricane avariat, escadrila 152 Squadron a avut două Spitfire avariate, escadrila 601 a pierdut două Hurricane, escadrila 602 a pierdut trei Spitfire, iar un al treilea a fost avariat. Distrugerile provocate la aeroportul Ford au fost uriașe. Brigada locală de pompieri a ajutat la stingerea incendiilor și a ajutat la evacuarea răniților și morților din stație. Pentru stingerea incendiilor a fost folosită în special spumă, deoarece principala conductă de apă
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
picaj fusese precis, nefiind lansată nicio bombă în afara instalațiilor militare. De asemenea, au fost doborâte 10 baloane de baraj, iar alte două au fost avariate. Atacul escadrilelor RAF Nr. 43 și 601 a dezorganizat raidul german împotriva Thorney Island, iar distrugerile provocate de bombardament nu au fost atât de grave. Două hangare și două clădiri au fost grav afectate. Trei avioane au fost distruse la sol. De asemenea, un al patrulea a fost avariat. Niciunul dintre membrii personalului aeroportului nu a
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
reînarmarea și alimentarea avioanelor pentru misiunile următoare. În această perioadă, britancii au trimis în misune două bombardiere Bristol Blenheim din escadrila 114 să atace Frecamp și Dieppe. Misiunea a fost executată de la mare altidudine. La Frecamp nu s-au înregistrat distrugeri materiale sau piereri umane și se pare că atacul de la Dieppe nici măcar nu a fost sesizat. Pe drumul de întoarcere, bombardierele s-au intersectat cu două avioane de recunoaștere Spitfire ale „Photographic Reconnaissance Unit” (PRU). Aceste aparate erau neînarmate, nu
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
fost avariate. O bombă a căzut asupra unui adăpost antiaerian, ucigând doi soți. O bombă a lovit asupra unei barăci pentru acari, ucigându-l pe acar. Mai multe bombe au lobit un câmp de instrucție al artileriei, fără să producă distrugeri. Cam 200 de bombe au căzut în mlaștinile și dunele din Shoeburyness. Acestea erau bombe cu explozie întârziate și au explodat la intervale neregulate de timp. KG 53 pierduse doar patru bombardiere He 111 sau avariate. De asemenea, KG 53
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
să fi fost interceptate de RAF. Odată cu sosirea nopții, Luftwaffe a trimis bombardierele din KG 1, 2, 3, 27 și 53 to să bombardeze ținte din Sheffield, Leeds, Hull, Colchester, Canvey Island, Manningtree și Sealand. Arhivele britanice menționează doar unele distrugeri în Sealand. Cele mai multe bombe au fost lansate asupra ternurilor agricole. Într-un incident izolat, un bombardier He111 din KG27 a atacat la miezul nopții o școală de pilotaj din Windrush, (Gloucestershire), chiar în timpul unui antrenament de noapte. Bombardierul german s-
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
fie din acel moment noua modalitate de cooperare tactică dintre forțele de vânătoare și cele de bombardiere. Selecția țintelor de către germani pentru atacurile aeriene a fost corectă din punct de vedere militar. Au existat patru obiective principale ale Luftwaffe pentru distrugerea Fighter Command: bombardarea aeroporturilor, distrugerea lanțului de comandă, distrugerea stațiilor radar și de a sistemului de control și atacarea fabricilor care produceau avioane de vânătoare. "Luftflotte 2" avea obiective bine determinate în această zi. Operațiunile împotriva aeroporturilor Kenley, Biggin Hill
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
modalitate de cooperare tactică dintre forțele de vânătoare și cele de bombardiere. Selecția țintelor de către germani pentru atacurile aeriene a fost corectă din punct de vedere militar. Au existat patru obiective principale ale Luftwaffe pentru distrugerea Fighter Command: bombardarea aeroporturilor, distrugerea lanțului de comandă, distrugerea stațiilor radar și de a sistemului de control și atacarea fabricilor care produceau avioane de vânătoare. "Luftflotte 2" avea obiective bine determinate în această zi. Operațiunile împotriva aeroporturilor Kenley, Biggin Hill, North Weald și Hornchurch puteau
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
dintre forțele de vânătoare și cele de bombardiere. Selecția țintelor de către germani pentru atacurile aeriene a fost corectă din punct de vedere militar. Au existat patru obiective principale ale Luftwaffe pentru distrugerea Fighter Command: bombardarea aeroporturilor, distrugerea lanțului de comandă, distrugerea stațiilor radar și de a sistemului de control și atacarea fabricilor care produceau avioane de vânătoare. "Luftflotte 2" avea obiective bine determinate în această zi. Operațiunile împotriva aeroporturilor Kenley, Biggin Hill, North Weald și Hornchurch puteau să distrugă principalele stații
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
North Weald. Pe de altă parte, "Luftflotte 3" a suferit de pe urma informațiilor imprecise, iar raidurile împotriva stațiilor radar au fost ineficiente. Eliminarea stațiilor radar ar fi permis Luftwaffe să distrugă sistemul de comandă și control al Fighter Command, dar în ciuda distrugerilor ample provocate stației de la Poling, stațiile din apropiere au reușit să acopere în bună măsura zona de supraveghere. Aeroporturile Ford, Gosport și Thorney Island pe care "Luftflotte 3" le-a atacat nu au avut nicio legătură cu obiectivul atacului, ele
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
își îndeplinească mai bine misiunile. În ciuda violenței bombardamentelor asupra aerodromurilor, un număr relativ redus de avioane britanice au fost distruse la sol. Rapoartele menționează doar două Spitfire și șase Hurricane distruse la sol. Principalul motiv al acestei rate reduse a distrugerilor a fost gradul ridicat al pregătirii de luptă diurnă a unităților RAF. Lanțul de comandă depindea de detectarea avioanelor inamice de către stațiile radar și Corpul observatorilor aerieni. Cum detectarea a fost foarte eficientă, avioanele au avut timp suficient să decoleze
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
fi folosit pentru doar două ore pe 18 august. Bombardierele medii germane erau trimise de obicei în valuri de câte 50 de avioane, fiind încărcate cu 60 - 85 t de bombe. Încărcătura lor explosivă nu era suficient de mare pentru distrugerea completă a unui aeroport militar. Chiar dacă au fost distruse hangare, ateliere și alte clădiri ale aeroporturilor, munca de întreținere și reparație a avioanelor putea fi făcută în aer liber pe timpul verii. În cazul aeroporturilor ale căror piste fuseseră avariate de
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
suprafață, bombardierele Luftwaffe au avut dificultăți în a le nimici, în ciuda faptului că poziția țintelor era bine cunoscută. Cablurile telefonice, vitale pentru transmiterea informațiilor, fuseseră îngropate adânc, ele putând fi distruse doar în cazul unor lovituri aeriene norocoase. Atacarea și distrugerea lanțului de stații radar a fost de asemenea o sarcină greu de îndeplinit. Radarele erau vulnerabile la atacurile bombardierelor în picaj sau a bombardierelor care atacau la înălțime redusă, dar britanicii dispuneau de un număr de unități mobile, care puteau
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
cinci bombardiere și avioane de vânătoare pentru fiecare trei Spitfire sau Hurricane distruse în aer sau la sol. Dacă bătălia ar fi continuat în același ritm, Luftwaffe ar fi nimicit Fighter Command, dar ar fi ajuns la rândul ei aproape de distrugerea totală în timpul acțiunii.
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Armatei I franceze în Munții Vosgi superiori și în Câmpia Alsaciei și să le distrugă. Succesul operațiunii ar fi permis declanșarea Operațiunii „Dentist” ("Unternehmen Zahnarzt"), o uriașă lovitură dată în spatele Armatei a 3-a SUA, care ar fi dus la distrugerea forțelor americane. Pe 31 decembrie 1944, Grupul de Armată G ("Heeresgruppe" G) — comandat de generalul-colonel Johannes Blaskowitz — și Grupul de Armată Rinul Superior ("Heeresgruppe Oberrhein") — comandată de "Reichsführer-SS" Heinrich Himmler — ai lansat o ofensivă majoră împotriva frontului lung de 110
Operațiunea Nordwind () [Corola-website/Science/333812_a_335141]
-
greul atacului german, a dus o luptă pe trei flancuri până pe 15 ianuarie. În condițiile în care pierderile creșteau neîncetat și rezervele nu mai puteau să le acopere, iar trupa rămânea fără muniție, arme și provizii, Eisenhower, temându-se de distrugerea totală a Armatei a 7-a SUA, a mutat rapid în zonă trupele obosite care luptaseră în Ardeni. Sosirea întăririlor a întârziat totuși, Armata a 7-a a fost obligată să se retragă pe poziții defensive pe malul sudic al
Operațiunea Nordwind () [Corola-website/Science/333812_a_335141]
-
potrivit căreia guvernul României ar nega Holocaustul, în varianta sa românească. Intervievat de BBC, ministrul culturii, Răzvan Theodorescu, confirma știrea și chiar mai mult își aroga paternitatea ideii. Potrivit acestuia, în România nu a fost vorba de Holocaust (politica de distrugere a minorității evreiești), ci numai de o ticăloșie a unor români care au participat la Holocaust. Opiniile ministrului Theodorescu nu au fost contrazise de nici o oficialitate. Dimpotrivă, imediat, Adrian Năstase l-a susținut cu tărie pe ministrul său, în timp ce Ion
Antisemitismul în România () [Corola-website/Science/333829_a_335158]