38,366 matches
-
își va recapătă numele inițial, devenind Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției - I.G.R., în subordinea Ministerului Educației și Cercetării și în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. În structura organizatorică a institutului se află și Muzeul Național de Geologie, amenajat în clădirea istorică a Institutului Geologic al României, de pe Șoseaua Kiseleff nr. 2, construită după planurile renumitului arhitect Victor Ștefănescu în stil neobrâncovenesc, declarată ulterior monument arhitectonic și terminată în 1908. Întregul fond - colecțiile reprezentative litologice
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
Moisil, care era în același timp și bibliotecar al institutului, a fost urmat apoi de tineri geologi la acea vreme, cum au fost St. Cantuniari, V. Papiu, Al. Codarcea, Gh. Murgeanu, Gr. Raileanu. Schimbările suferite de institut au afectat și muzeul, astfel că în 1964, Al. Semaka, numit custode, devine un susținător activ al valorificării colecțiilor într-un muzeu național. Muzeul Național de Geologie este inaugurat și deschis oficial pe 10 aprilie 1990, Bucureștiul având de atunci, în clădirea construită la
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
acea vreme, cum au fost St. Cantuniari, V. Papiu, Al. Codarcea, Gh. Murgeanu, Gr. Raileanu. Schimbările suferite de institut au afectat și muzeul, astfel că în 1964, Al. Semaka, numit custode, devine un susținător activ al valorificării colecțiilor într-un muzeu național. Muzeul Național de Geologie este inaugurat și deschis oficial pe 10 aprilie 1990, Bucureștiul având de atunci, în clădirea construită la început de secol, un muzeu geologic aparte care, prin strădaniile multor cercetători oferă publicului, într-o sistematizare logică
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
cum au fost St. Cantuniari, V. Papiu, Al. Codarcea, Gh. Murgeanu, Gr. Raileanu. Schimbările suferite de institut au afectat și muzeul, astfel că în 1964, Al. Semaka, numit custode, devine un susținător activ al valorificării colecțiilor într-un muzeu național. Muzeul Național de Geologie este inaugurat și deschis oficial pe 10 aprilie 1990, Bucureștiul având de atunci, în clădirea construită la început de secol, un muzeu geologic aparte care, prin strădaniile multor cercetători oferă publicului, într-o sistematizare logică și extrem de
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
Al. Semaka, numit custode, devine un susținător activ al valorificării colecțiilor într-un muzeu național. Muzeul Național de Geologie este inaugurat și deschis oficial pe 10 aprilie 1990, Bucureștiul având de atunci, în clădirea construită la început de secol, un muzeu geologic aparte care, prin strădaniile multor cercetători oferă publicului, într-o sistematizare logică și extrem de atractivă, cele mai moderne idei care stau la baza științelor despre Terra. asigură organizarea, gestionarea și valorificarea publică a fondului național de date geologice, conservarea
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
geoelectricității, seismicii; studii privind impactul activităților antropice asupra poluării apelor subterane; elaborarea de studii privind tendințele de dezvoltare a științelor pământului în funcție de conjunctură economică internaționala; expertize în domeniul florilor de mină și al pietrelor prețioase (în special prin colectivul de la Muzeul Geologic Național); editarea și tipărirea publicațiilor și a studiilor de specialitate; cercetarea și analiza distribuției câmpurilor geomagnetice, gravific, geotermic și electromagnetic pe teritoriul României; dezvoltarea cercetărilor geonomice integrate, incluzând sistemul geoinformațional (GIS), geoidul și analiza imaginilor din satelit etc. De
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
acesteia a fost în anul 1975, rămânând o mărturie de un patrimoniu arheologic industrial de mare importanță pentru orașul Lisabona. Din acest motiv, a fost clasificată ca Imobil de Interes Public în anul 1986. Din anul 1990, , este deschisă ca Muzeu de Electricitate. Clădirile construite în 1909, care acum nu mai există, constituie primitiva Centrală Tejo, care a continuat să lucreze până în 1921. Aceasta a fost desenată și proiectată de inginerul Lucien Neu, iar construcția a fost realizată de firma Vieillard
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
sa. Închiderea oficială a fost în anul 1975. După închiderea și naționalizarea companiilor electrice, s-a decis darea unei noi vieți acestei vechi centrale termoelectrice, redeschizându-se cu scopuri culturale. În anul 1986 s-a constituit prima echipă responsabilă pentru Muzeu, care în anul 1990 a deschis porțile pentru public. Între anii 2001 și 2005, Muzeul a suferit o restructurare profundă, de la tot patrimoniul arhitectural până la conținutul muzeologic. În cele din urmă, în anul, 2006, muzeul și-a deschis porțile, dar
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
a decis darea unei noi vieți acestei vechi centrale termoelectrice, redeschizându-se cu scopuri culturale. În anul 1986 s-a constituit prima echipă responsabilă pentru Muzeu, care în anul 1990 a deschis porțile pentru public. Între anii 2001 și 2005, Muzeul a suferit o restructurare profundă, de la tot patrimoniul arhitectural până la conținutul muzeologic. În cele din urmă, în anul, 2006, muzeul și-a deschis porțile, dar acum cu un nou tip de muzeologie, mult mai educațional și mai dinamic. Setul arhitectural
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
constituit prima echipă responsabilă pentru Muzeu, care în anul 1990 a deschis porțile pentru public. Între anii 2001 și 2005, Muzeul a suferit o restructurare profundă, de la tot patrimoniul arhitectural până la conținutul muzeologic. În cele din urmă, în anul, 2006, muzeul și-a deschis porțile, dar acum cu un nou tip de muzeologie, mult mai educațional și mai dinamic. Setul arhitectural al Centralei Tejo, după succesivele transformări și extinderi de-a lungul anilor, este într-o stare perfectă de conservare în
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
în 1947, a căzut în alcoolism și în cele din urmă a murit în aprilie 1962. Vanga a murit pe 11 august 1996. Înmormântarea ei atras mari mulțimi, inclusiv mulți demnitari. Casa ei din Petrici a fost transformată intr-un muzeu, care și-a deschis porțile pe 5 mai 2008. Vanga a fost analfabetă sau semianalfabetă. Ea nu a scris nicio carte. Discursul ei era dificil de înțeles și vorbea un dialect greu - înregistrările recente TV folosesc subtitrări pentru publicul bulgar
Baba Vanga () [Corola-website/Science/320951_a_322280]
-
cruci, a unui Ț și a doi șerpi afrontați. Forma actuală a cârjei pare a fi rezultatul unei combinații a acestor forme: cârja se termină prin doi șerpi afrontați, având între ei un glob mic cu cruce pe el. În Muzeul de Artă bisericească se găsesc trei cârje episcopale, aparținând secolului al XVIII-lea. Două au terminația șerpilor afrontați, fără globulețul de la mijloc, iar una are o terminație simplă. Aceste cârje sunt toate din lemn. Până în secolul al XVIII-lea, numai
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
entomolog și membru al Academiei Române, Aristide Caradja (1861-1955). Aici a studiat și a colecționat vestita sa colecție de fluturi (având peste 110.000 de exemplare). În primăvara anului 1944, principele Aristide Caradja a depus spre păstrare colecția sa de lepidoptere Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București. Dulapurile conținând cutii etanșe, cu fețe din sticlă, și biblioteca marelui savant au ajuns la București la 14 iunie 1944 pe un afet de tun, din ordinul direct al ministrului apărării naționale
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
este un muzeu memorial înființat în casa în care a locuit poeta Veronica Micle (1850-1889) în orașul Târgu Neamț (județul Neamț). Casa a fost construită din lemn în secolul al XIX-lea și se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 28. Muzeul
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
muzeu memorial înființat în casa în care a locuit poeta Veronica Micle (1850-1889) în orașul Târgu Neamț (județul Neamț). Casa a fost construită din lemn în secolul al XIX-lea și se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 28. Muzeul - casă memorială Veronica Micle din Târgu Neamț se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Casa memorială Veronica Micle a fost construită în anul 1834, din lemn și cărămidă, în cel mai autentic stil
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
călimară, un suport de cărți și prima ediție a singurului volum de poezii publicat de Veronica Micle) etc. De asemenea, se mai află o copie din ipsos a măștii mortuare a poetului Mihai Eminescu, originalul din ceară aflându-se la Muzeul Literaturii Române din Iași. După amenajarea casei ca muzeu memorial, ea a fost deschisă publicului începând cu anul 1984. În fața casei memoriale a fost amplasat în anul 1998 un bust de bronz al Veronicăi Micle, sculptat de Damian Popa, fiul
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
singurului volum de poezii publicat de Veronica Micle) etc. De asemenea, se mai află o copie din ipsos a măștii mortuare a poetului Mihai Eminescu, originalul din ceară aflându-se la Muzeul Literaturii Române din Iași. După amenajarea casei ca muzeu memorial, ea a fost deschisă publicului începând cu anul 1984. În fața casei memoriale a fost amplasat în anul 1998 un bust de bronz al Veronicăi Micle, sculptat de Damian Popa, fiul vestitului meșter popular Neculai Popa de la Târpești. Sculptorul a
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
a dovedit a fi cel mai de durata. Arhitectură greacă este mai mult decât impresionantă, este atemporală. Nu trebuie să săpăm printre ruine pentru a găsi arhitectură greacă , este peste tot în jurul nostru : structurile civice , primăriile, teatrele, băncile, bibliotecile, un muzeele, eficicii administrative precum Congresul Statelor Unite ale Americii din Washington DC, Memorialul Lincoln, Jefferson Memorial etc. Multe dintre aceste edificii cuprind coloane grecești .Coloane grecești sunt împărțite în trei stiluri : doric , ionic și corintic.Toate cele trei împărtășesc aceeași coloana cutată. Ce diferă
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
în anul 1976, EDP-Electricidade de Portugal, și s-a pus problema despre ceea ce se v-a face cu vechea Centrală Tejo, în care exista o mare cantitate de mașini, asociată cu toată impunătoarea structură.Propunerea a fost clară: redeschiderea ca Muzeu de Știință și,în același timp, arheologie industrială. În același an în care clădirea a fost declarată Imobil de Interes Public, aceasta petrecându-se în anul 1986, a început să lucreze echipa fondatoare a viitorului Muzeu de Electricitate, deschizând pentru
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
fost clară: redeschiderea ca Muzeu de Știință și,în același timp, arheologie industrială. În același an în care clădirea a fost declarată Imobil de Interes Public, aceasta petrecându-se în anul 1986, a început să lucreze echipa fondatoare a viitorului Muzeu de Electricitate, deschizând pentru prima dată porțile la public în anul 1990. Expozițiile permanente ale Muzeului permit cunoașterea procesului, istoriei și activitatea Centralei Tejo, precum și aspectele relevante în evoluția producției de energie electrică de la primele descoperiri și până la noile forme
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
în care clădirea a fost declarată Imobil de Interes Public, aceasta petrecându-se în anul 1986, a început să lucreze echipa fondatoare a viitorului Muzeu de Electricitate, deschizând pentru prima dată porțile la public în anul 1990. Expozițiile permanente ale Muzeului permit cunoașterea procesului, istoriei și activitatea Centralei Tejo, precum și aspectele relevante în evoluția producției de energie electrică de la primele descoperiri și până la noile forme de producere a electricității existente în prezent. Muzeul are, deasemenea, un Centru de Documentare, o bibliotecă
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
la public în anul 1990. Expozițiile permanente ale Muzeului permit cunoașterea procesului, istoriei și activitatea Centralei Tejo, precum și aspectele relevante în evoluția producției de energie electrică de la primele descoperiri și până la noile forme de producere a electricității existente în prezent. Muzeul are, deasemenea, un Centru de Documentare, o bibliotecă specializată și un serviciu de căutare și conservare de o varietate de echipamente relaționate cu electricitatea consolidând așa, studiul istoric asupra electricități în Portugalia și perpetuarea în timp a memoriei și faptelor
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
fațadele și interioarele, s-a consolidat structura de fier, s-au înlocuit mii de cărâmizi și s-a schimbat discursul muzeografic așa cum este astăzi vizibil și cum poate fi văzut într-o vizită în spațiul din fosta Centrală Tejo, acum Muzeul de Electricitate.
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
orașului Buzău ar fi documentul din 1431 din timpul lui Dan al II-lea. Nu s-au păstrat nici măcar ruine vizibile din perioada medievală, dar există referințe la o cetate medievală a Buzăului. În "Mică enciclopedie istorică", lucrare publicată de Muzeul Județean Buzău, este citat raguzanul Giacomo di Pietro Luccari, care face referire la această cetate într-un paragraf din "Copioso Ristretto de gli Annali di Rausa". Urme ale acestei cetăți medievale, datate secolul al XIII-lea, au fost descoperite în urma
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
două sculpturi la Paris, Brâncuși le-a adus în Buzău și a locuit acolo timp de câteva luni cât a lucrat la pregătirea soclurilor acestora. Ambele sculpturi au decorat mormântul lui Stănescu din cimitirul "Dumbrava", dar au fost mutate la "Muzeul Național de Artă al României" din București, fiind înlocuite de două copii. Copiile au fost furate în 1999, iar în 2013 statuia "Rugăciune" a fost înlocuită cu o nouă replică de către local. Primul bec electric din oraș a fost instalat
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]